Alimente pentru copii
Download
1 / 35

Alimente pentru copii - PowerPoint PPT Presentation


  • 147 Views
  • Updated On :

Alimente pentru copii.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Alimente pentru copii' - wakanda


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

Alimentaţia copiilor în prima perioadă a vieţii poate ridica anumite probleme datorită faptului că metabolismul lor se modifică la intervale relativ scurte, necesitând implicit şi modificarea sistemului de hrană. Acest lucru este important deoarece, încă din primele luni de viaţă, alimentaţia are o influenţă hotărâtoare asupra:

  • dezvoltării fizice

  • dezvoltării psihice

  • imunităţii şi rezistenţei organismului


Se cunoaşte faptul că nevoile nutritive cantitative calorice ale copilului sunt mai mari decât ale adultului, iar pentru acoperirea nevoilor nutritive calitative raţia zilnică trebuie să cuprindă simultan toţi factorii nutritivi esenţiali:

  • plastici (protide şi minerale)

  • energetici (glucide şi lipide)

  • biocatalizatori (vitamine şi minerale)

  • apă


Piramida alimentaţiei calorice ale copilului sunt mai mari decât ale adultului, iar pentru acoperirea nevoilor nutritive calitative raţia zilnică trebuie să cuprindă simultan toţi factorii nutritivi esenţiali:


Conform piramidei alimentaţiei şi ghidului vitaminelor şi mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

Pâine, cereale, orez şi paste:

  • 3-5 porţii pe zi pentru copii de 2-8 ani

  • 1 porţie  1 felie de pâine, cereale, orez fiert sau paste


Recomandări: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • Evitarea depăşirii porţiilor de produse făinoase deoarece în caz contrar apare riscul de obezitate

  • Înlocuirea pâinii albe cu cea integrală care conţine vitamine şi fibre

  • Folosirea orezului brun datorită conţinutului de vitamine şi fibre

  • Includerea de cereale integrale în cadrul micului-dejun


Lapte, iaurt şi brânzeturi: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • 2 căni de lapte pentru copii de 2-8 ani

  • 1 iaurt sau 2-3 felii de brânză


Recomandări mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel::

  • Trebuie să se aibă în vedere faptul că, după înţărcare, mulţi copii dezvoltă intoleranţă la lactoză manifestată prin crampe abdominale, diaree, balonări

  • E de preferat ca în alimentaţia copiilor să fie inclus iaurtul simplu cu cantităţi cât mai mici de aditivi şi zahăr

  • Laptele de vacă poate duce la dezvoltarea de alergii alimentare sau de altă natură


Carne, peşte, fasole uscată, ouă, nuci: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • 2-4 porţii pentru copii de 2-8 ani

  • 1 porţie 1 felie de friptură, 1 ou, ¼ cană de fasole boabe gătită


Recomandări: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • Carnea de porc, miel şi vânat ar trebui pe cât posibil evitată datorită conţinutului de grăsimi şi gelatină care determină o digestibilitate redusă

  • Carnea sau alte alimente afumate nu sunt recomandate până la vârsta de 3 ani datorită metodei de conservare

  • Este recomandată carnea de pui, care conţine mai puţine grăsimi saturate, responsabile de creşterea nivelului colesterolului


Fructe: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • 1-2 porţii pentru copii de 2-8 ani

  • 1porţie  1măr mediu, banană, portocală sau piersică, 1 cană de suc proaspăt de fructe, ½ cană de fructe uscate


Recomandări: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • Se recomandă consumarea, pe cât posibil, a fructelor în starea lor naturală şi nu sub formă de sucuri sau compoturi

  • Sucurile proaspete de fructe au un conţinut nutritiv ridicat, dar nu includ şi fibrele din fructe

  • Fructele ar trebui consumate separat ca gustări între mese cu cel puţin 30 de minute înainte de masă şi cu cel puţin 3 ore după masă


Legume: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • 2 porţii pentru copii de 2-8 ani

  • 1 porţie  1 cană supă-cremă de legume, ½ cană de piure de legume, ½ cană de legume sote


Recomandări: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • În cazul copiilor mici (1-3 ani) trebuie acordată o atenţie deosebită la includerea în alimentaţie a unor legume care cresc riscul de asfixiere ( de exemplu morcovii, mazărea boabe etc). Este recomandată evitarea lor până la vârste mai mari sau includerea lor sub formă de pastă

  • Nutriţioniştii recomandă obişnuirea copiilor cu gustul legumelor încă din perioada diversificării (1-2 ani)

  • În cazul în care copii nu mănâncă deloc legume este recomandată includerea lor în alte feluri de mâncare ( de exemplu adăugarea de verdeaţă în sosuri sau morcovi în piureul de cartofi)


Grăsimi şi uleiuri: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • 3-4 linguriţe pentru copii de 2-8 ani

  • 15 mL de ulei furnizează 125 calorii


Recomandări: mineralelor, meniul zilnic al copiilor trebuie structurat astfel:

  • Este recomandat uleiul de măsline datorită conţinutului de acizi graşi nesaturaţi care determină scăderea colesterolului total şi a colesterolului L.D.L.

  • Consumul crescut de ulei şi de grăsimi în general este asociat cu depăşirea greutăţii corporale normale

  • Pe lângă ulei mai există şi alte alimente cu un conţinut lipidic ridicat precum arahidele, nucile, produsele lactate grase, margarina etc.


Ca adaos la cele menţionate mai sus se pot aminti şi conservele de carne pentru copii, gata preparate. Acestea sunt realizate astfel încât să satisfacă nevoile nutritive calorice şi calitative ale copilului. Produsele de acest gen se pot clasifica în:

  • Produse de creştere (creme cu ficat sau carne de mânzat)

  • Produse energetice (piureuri de ficat cu legume)

  • Produse de fortificare (sortimente de mâncăruri gătite cu legume)


O altă posibilitate de clasificare a acestor produse este următoarea:

  • Creme pentru copii cu vârste cuprinse între 3 şi 12 luni (Baby – Food): creme de morcovi cu ficat, cremă de cartofi cu carne de mânzat ş.a.

  • Conserve pentru copii de 12 – 18 luni (Junior Food) care au componentele divizate în particule cu dimensiuni până la 1 cm

  • Conserve pentru copii cu vârste peste 18 luni (Senior Food) preparate sub formă de mâncăruri gătite din carne şi legume (sote de morcovi cu carne de mânzat ş.a.)


În cazul acestor produse o atenţie deosebită trebuie să se acorde materiilor prime.

  • Legumele – trebuie procurate de la ferme în care acestea se cultivă fără folosirea de substanţe fitofarmaceutice.

  • Carnea – trebuie procurată de la abatoare aflate sub control sanitar – veterinar strict şi cu o perfectă organizare a fluxului tehnologic.


Pe lângă ceea ce este permis sau recomandat în alimentaţia copiilor trebuie să se aibă în vedere şi ceea ce este interzis a se introduce în meniul copiilor între anumite vârste sau în anumite condiţii:

  • Lapte de vacă degresat – nerecomandat copiilor între 1 şi 3 ani deoarece aceştia au nevoie de grăsimile şi caloriile laptelui pentru o creştere armonioasă. Excepţia o constituie copii cu risc de obezitate sau cu boli cardiace.

  • Brânzeturi fermentate - (brânză de burduf, brânză topită etc.) deoarece sunt greu de digerat pentru copii şi pot provoca balonări


  • Fasole, mazăre, linte, varză, ciuperci alimentaţia copiilor trebuie să se aibă în vedere şi ceea ce este interzis a se introduce în meniul copiilor între anumite vârste sau în anumite condiţii– sunt greu digerabile şi pot provoca balonări, fiind interzise până la vârsta de 3 ani

  • Fructe de mare – sunt interzise până la vârsta de 1 an, iar după această vârstă este necesar sfatul pediatrului. Sunt posibile reacţiile alergice, caz în care aceste alimente vor fi interzise până la vârsta de 3 ani

  • Condimente, usturoi, muştar, ketchup, maioneze – sunt greu de digerat şi pot fi iritante pentru copii


  • Produse fast-food alimentaţia copiilor trebuie să se aibă în vedere şi ceea ce este interzis a se introduce în meniul copiilor între anumite vârste sau în anumite condiţii– datorită conţinutului ridicat de aditivi alimentari, zahăr, grăsimi saturate şi a metodelor de preparare nu sunt indicate în alimentaţia copiilor. În plus, copii ar putea să prefere acest tip de mâncare celei gătite în casă.



  • Ciocolata, cacao – sunt interzise până la vârsta de 2 ani

  • Băuturile alcoolice – sunt complet interzise până la vârsta adolescenţei, fiind foarte dăunătoare pentru copii mici


Pe lângă necesitatea asigurării unui regim alimentar care să furnizeze toţi nutrienţii necesari în cantităţile optime, în cazul alimentaţiei copiilor trebuie să se respecte anumite reguli:

  • Obligativitatea servirii micului-dejun, care se recomandă a fi alcătuit din cereale integrale servite cu lapte

  • Asigurarea unui program regulat al prânzurilor


  • Evitarea băuturilor dulci la culcare (favorizează apariţia cariilor dentare)

  • Evitarea consumului de lichide între mese (în cazul copiilor cu vârsta până în 2 ani)

  • Evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate între mese (băuturi dulci, cereale îndulcite, chips-uri, bomboane etc.)



În cazul unei alimentaţii dezechilibrate sau a nerespectării regulilor pot exista consecinţe precum:

  • Anemia hipocromă la copii alimentaţi în principal cu lapte şi produse lactate cu făinoase

  • Cariile dentare, la copii care beau la culcare lichide dulci

  • Anorexia neurogenă apărută la copii alimentaţi într-o atmosferă stresantă

  • Obezitatea prin exces de calorii (în principal făinoase)

  • Parazitoze intestinale în cazul copiilor alimentaţi neigienic sau lăsaţi să mănânce cu mâinile murdare


O altă problemă legată de alimentaţia copiilor o reprezintă alergiile alimentare de care suferă aproximativ 10 % dintre copii, comparativ cu 3 % dintre adulţi. Acesta este încă un motiv pentru care părinţii trebuie să acorde o importanţă deosebită alimentaţiei copiilor.

  • Aceste alergii apar în momentul în care sistemul imunitar atacă unele componente ale alimentelor, în principal proteine, care joacă aşadar rolul unor alergeni.

  • Se consideră că aceste alergii apar din cauze ereditare şi datorită unor factori din mediul înconjurător.


Alergiile alimentare sunt provocate în cea mai mare parte de proteine de origine animală din alimente precum:

  • Carne

  • Lapte de vacă

  • Albuş de ou

    De asemenea proteinele din alimente de origine vegetală pot provoca reacţii alergice. De exemplu:

  • Alune

  • Grâu

  • Soia


Alte alimente care pot provoca alergii: de proteine de origine animală din alimente precum:

  • Căpşuni

  • Kiwi

  • Piersici

  • Caise

  • Cireşe

  • Unele soiuri de mere

  • Fructele de pădure

  • Porumbul

  • Fasolea


Manifestări ale alergiilor: de proteine de origine animală din alimente precum:

  • Erupţii cutanate (urticarie)

  • Crize de astm (senzaţie de sufocare)

  • Conjunctivită alergică (ochi înroşiţi şi lăcrimaţi)

  • Rinită alergică (secreţii nazale abundente)

  • Edeme alergice (umflături la nivelul feţei, limbii sau articulaţiilor)

    În cazuri severe, reacţiile alergice pot deveni fatale dacă nu se intervine cu ajutor medical de urgenţă (injecţie cu epinefrină şi antihistaminice).


Următoarea listă cuprinde cele mai bune 18 alimente pentru copii:

  • Banane – sursă de potasiu şi vitamina B₆

  • Brocolli –sursă de β-caroten, acid folic, vitamina C, fier, calciu, sulforafan (substanţă responsabilă cu producerea de enzime care protejează contra cancerului)

  • Tărâţe – bogate în fibre

  • Spanac – sursă de calciu, riboflavină, β-caroten, fier, acid folic

  • Germeni de grâu – sursă de vitamina E

  • Seminţe de dovleac - sursă de fibre, fier, zinc, magneziu, cupru

  • Seminţe de floarea soarelui – sursă de vitamina E

  • Ulei de măsline – sursă de grăsimi nesaturate

  • Lapte – sursă de calciu, vitamina D, proteine


  • Legume copii: – sursă de fier, zinc, magneziu, cupru, acid folic, fibre

  • Portocale (citrice) – sursă de vitamina C

  • Pâine din făină integrală de grâu – sursă de fier, vitamine B₁, B₂, B₃, B₆, E, cupru

  • Peşte – sursă de acizi omega-3, seleniu (antioxidant), iod (peştele marin)

  • Lapte praf degresat – sursă de calciu, vitamina D

  • Pui – sursă de proteine animale săracă în grăsimi (fără piele)

  • Orez brun – sursă de vitamina E

  • Orez sălbatic – sursă de zinc, magneziu, vitamina B₆

  • Iaurt – sursă de proteine, calciu, bacterii lactice.