MODALI TĂŢI DE ABORDARE A EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR - PowerPoint PPT Presentation

modali t i de abordare a evalu rii la limba i literatura rom n n ciclul primar n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
MODALI TĂŢI DE ABORDARE A EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR PowerPoint Presentation
Download Presentation
MODALI TĂŢI DE ABORDARE A EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR

play fullscreen
1 / 56
MODALI TĂŢI DE ABORDARE A EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR
275 Views
Download Presentation
vinnie
Download Presentation

MODALI TĂŢI DE ABORDARE A EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Coordonatorştiinţific: Conf. univ. dr. Szekely Eva Monica Autorlucrare: instit. Moldovan Codruţa Maria GimnaziulNicolae Bălcescu TârguMureş MODALITĂŢI DE ABORDARE A EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR

  2. Întreg ciclul existenţei noastre esteun şir neîntrerupt de examene în faţa naturii, a societăţii şi în faţa propriei noastre conştiinţe. • Actul evaluativ trebuieprivitca un act de mare responsabilitate morală, civică şi profesională din partea educatorilor, aceştiafiindmeniţi să lumineze calea evolutivă a noilor generaţii. Respectul pentru statutul socio – profesional conferit de comunitate îi obligă pe aceştia din urmă să se ocupe angajat, cu simţ de răspundere de educaţie, deoarece elevii de astăzi sunt cei care vor determina evoluţia socială de mâine. ARGUMENT“Omul fiinţează sub semnul măsurii şi al comparaţiei cu alţii şi cu propriul sine”

  3. Lucrarea de faţă s-a născut din două motive: * dorinţa de a cerceta cu mare atenţie evaluarea, ca o componentă de bază a procesului instructiv – educativ; * dorinţa de a-i face pe elevi să desluşească cu plăcere şi drag tainele limbii române. ARGUMENT

  4. A) Experimentul pedagogic desfăşurat în anul şcolar2008-2009 a pornit de la ipoteza că aplicarea, în activitatea la clasa,a metodelor tradiţionale coroborat cu cele complementare/alternative de evaluare, va creşte eficienţa activităţii de receptare a textului literar, ceea ce vatrezi la elevi interesulpentru lectură, pasiunea pentru a înţelege ceea ce este dincolo de cuvinte, schimbându-le conduita de învăţare şi formându-le valori şi atitudini pozitive. ARGUMENT

  5. B) Limba română înseamnă mai mult decât o disciplină de învăţământ: prin textele studiate de copii în ciclul primar, această materie pune bazele „personalităţilor” de mai târziu; limba maternă îi ajută pe elevi să-şi formeze şi să-şi modeleze propriul „eu”, îi învaţă cum să-şi exprime gândurile şi simţămintele. „Cred sincer că limba română, în care m-am născut şi pe care o slujesc cu toată dragostea, e pâinea, vinul, aerul fără de care viaţa noastră nu s-ar lega de pământ.” FănuşNeagu ARGUMENT

  6. CAPITOLUL I EVALUAREA DIDACTICĂ – COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV 1.1 Conceptul de evaluare didactică 1.2 Funcţiile evaluării 1.3. Operaţii în evaluarea didactică 1.4. Tipologia evaluării didactice 1.5. Surse de eroare în evaluare CAPITOLUL II OBIECTIVELE EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 2.1 Obiectivele cadru 2.2 Obiectivele de referinţă 2.3 Standardele de performanţă CUPRINSUL LUCRĂRII

  7. CAPITOLUL III STRATEGII DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLARE-ABORDARE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ 3.1.Delimitări conceptuale 3.2. Metode de evaluare didactică 3.2.1. Metode tradiţionale de evaluare a) Evaluarea orală b) Evaluarea scrisă c) Evaluarea practică 3.2.2. Metode moderne/alternative/complementare de evaluare a) Autoevaluarea b) Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în clasă c) Investigaţia d) Proiectul e) Portofoliul CUPRINSUL LUCRĂRII

  8. CAPITOLUL IV CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANŢA FOLOSIRII STRATEGIILOR DE EVALUARE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 4.1. Tema cercetării 4.2. Prezentarea problemei cercetate 4.3. Tipul cercetării 4.4. Obiectivele cercetării 4.5. Ipoteza cercetării 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetării 4.7. Descrierea etapelor cercetării 4.8. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor CONCLUZII CUPRINSUL LUCRĂRII

  9. Conceptul de evaluare didactică Alături de predare şi învăţare, evaluarea reprezintă o componentă de seamă a procesului de învăţământ, fiind punctul final într-o succesiune de evenimente. Orice act educaţional implică, în mod direct sau indirect, sistematic sau nesistematic, evaluarea.Prin evaluare, dascălul obţine informaţii strict necesare cu privire la rezultatele activităţii de învăţare, concretizate în cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi dobândite de către elevi. Evaluarea este, astfel, principalul instrument care permite autoreglarea procesului didactic, fie prin măsuri imediate, fie prin acţiuni speciale întreprinse periodic. CAPITOLUL IEVALUAREA COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV

  10. Tipologia evaluării didactice După momentul plasării evaluăriiîn raport cu secvenţa învăţării, se disting următoarele tipuri de evaluare didactică: • iniţială (predictivă, parţială, diagnostică, de plasament) • continuă (formativă, de progres, pe parcurs, permanentă) • sumativă (certificativă, cumulativă, globală, finală, de bilanţ) CAPITOLUL IEVALUAREA COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV

  11. Evaluarea iniţială se efectuează în contextul unui program de instruire şi este menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor la începutul unui ciclu sau perioade de instruire, condiţiile în care aceştia se pot integra în programul stabilit. Ea constituie chiar una din premisele conceperii programului de instruire. Evaluarea continuă presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic, realizată pentru secvenţe mici, precum şi optimizarea pe parcurs, continuă, a procesului curricular. Trecerea la secvenţa educaţională următoare se realizează numai după ce se cunosc modul de desfăşurare, eficienţa educaţională a secvenţei evaluate, rezultatele obţinute de elevi, o dată cu adoptarea de măsuri ameliorative pentru procesul curricular. Evaluarea sumativă implică o estimare globală a rezultatelor la finele unei perioade mai lungi de instruire, o apreciere finală a unei activităţi educaţionale. Datorită acestui fapt, ea nu poate oferi informaţii complete cu privire la măsura în care toţi subiecţii cunosc conţinutul ce trebuie asimilat, însă permite selectarea, compararea, clasificarea şi ierarhizarea elevilor. CAPITOLUL IEVALUAREA COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV

  12. Una din direcţiile principale de modernizare a procesului evaluativ este identificarea de indicatori de performanţă, care să asigure realizarea unei evaluări obiective şi monitorizarea la diferite niveluri a procesului. Dat fiind faptul că activitatea de evaluare se poate realiza la diferite niveluri - macro, micro şi intermediar, criteriile care stau la baza ei, pot avea diferite grade de generalitate şi operaţionalitate. Practic, evaluarea poate avea la bază standarde curriculare de performanţă, descriptori de performanţă, obiectivele operaţionale ale activităţii didactice, obiective de evaluare şi criterii de evaluare. CAPITOLUL IIOBIECTIVELE EVALUĂRII LA LIMBA ROMÂNĂ

  13. Strategiile de evaluare sunt manierele operaţionale, flexibile şi creatoare de selectare şi îmbinare, într-un anumit context evaluativ, a metodelor, tehnicilor şi probelor de evaluare a randamentului şcolar şi de stabilire a modalităţilor şi momentelor în care ele se aplică, pornind de la obiectivele educaţionale urmărite şi de la conţinuturi. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  14. Metodele de evaluare sunt căi, instrumente, modalităţi de acţiune, cu ajutorul cărora, evaluatorul obţine informaţii în legătură cu randamentul şcolar al elevilor, cu performanţele acestora, cu nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de formare a abilităţilor etc., prin raportare la obiectivele propuse şi la conţinuturile ştiinţifice. Eficienţa actului educaţional depinde în mare măsură de personalizarea actului metodologic. Teoria şi practica educaţională este confruntată dintotdeauna cu problema obiectivităţii sau subiectivităţii metodelor de evaluare, în general, şi a notării în special. Se utilizează diferite metode de verificare şi evaluare ; nu se recomandă utilizarea preferenţială a uneia sau alteia din metode ; soluţia cea mai potrivită este îmbinarea lor în funcţie de situaţia concretă a variabilelor procesului instructiv-educativ. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  15. O posibilă clasificare a metodelor de verificare şi evaluare este următoarea: Metode de evaluare tradiţionale • Metode de evaluare orală • Metode de evaluare scrisă • Metode de evaluare practică Metode de evaluare moderne/alternative/complementareAutoevaluarea • Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în clasă • Investigaţia • Proiectul • Portofoliul Important este să privim componentele acestui sistem ca metode de evaluare complementare şi nu exclusiviste, în încercarea de a acoperi împreună întreaga realitate educaţională. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  16. Probele orale constau, de regulă, în realizarea unei conversaţii prin care învăţătorul urmăreşte în ce măsură şi-au însuşit elevii cunoştinţele, atât sub aspectul cantităţii, dar mai ales al calităţii, performanţele şi progresul intelectual al elevilor, capacitatea de aplicare a noului în diferite situaţii. Conversaţia euristică stimulează gândirea creativă a elevilor prin intermediul întrebărilor putându-se ajunge la soluţii inedite. Cheia acestei conversaţii o constituie modul de formulare al întrebării şi structura acestia. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  17. Citeşte cu voce tare textul ! Exemplu probă oralălecţia: „VIZITĂ” după I.L. Caragiale, clasa a III-a • Răspunde la întrebări referitoare la textul studiat. • Găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele date. • Identifică alineatele textului şi explică rolul lor ! • Povesteşte oral un fragment din text.

  18. Probele scrisese numără printre formele clasice ale evaluării şi presupun tratarea în scris a sarcinilor de lucru. Principalele forme ale evaluării scrisesunt: evaluarea cu ajutorul testelor, evaluarea pe baza lucrărilor scrise, evaluarea cu ajutorul chestionarelor, temele scrise efectuate acasă. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  19. Rezolvă cerinţele următoare: Timpul şi spaţiul: 1. Identifică- în text- cuvintele care arată momentul şi locul de desfăşurare a întâmplării povestite în Vizită. 2. Ce detalii ale mobilierului şi ale altor obiecte sunt surprinse în descrierea salonului doamnei Popescu ? Personajele: 3. Identificaţi personajele din text în ordinea apariţiei în ordinea importanţei Clasificaţi-le în: -principale- secundare- Exemplu probă scrisălecţia: „VIZITĂ” după I.L. Caragiale, clasa a III-a

  20. 3. Puneţi ideile principale de mai jos în ordinea desfăşurării evenimentelor în text şi identificaţi etapele acţiunii : Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi cu trâmbiţa . Ajuns acasă, naratorul constată că Ionel îi pusese dulceaţă în şoşoni. Ionel necăjeşte servitoarea , fiind gata să răstoarne maşina de spirt. Jucăndu-se cu sabia , Ionel o loveşte pe mama sa în obraz.. Povestitorul face o vizită d-nei Popescu, cu ocazia onomasticii fiului ei, căruia îiduce cadou o minge. Băiatul leşină, speriind-o pe mama sa. Jucăndu-se cu mingea, Ionel răstoarnă cafeaua musafirului. Mama este încântată de felul cum fumează Ionel. Exemplu probă scrisălecţia: „VIZITĂ” după I.L. Caragiale, clasa a III-a

  21. Probele practice se pot realiza cu deosebire la disciplinele din anumite arii curriculare: ştiinţe, tehnologie. Luând în considerare însă utilitatea practică a unor lucrări, se poate aprecia că şi la limba română există posibilităţi de a folosi probele practice. Este vorba de acele conţinuturi care vizează scrierea funcţională: biletul, scrisoarea, cartea poştală, jurnalul şi altele. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  22. 1. Completează cartea poştală adresată părinţilor (imaginează-ţi că eşti la mare). 2. Redactează o felicitare adresată bunicii cu ocazia Crăciunului. 3. Realizează trei enunţuri de reclamă pornind de la imagine. Exemplu probă practicălecţia: scrierea funcţională, clasa a III-a

  23. Autoevaluarea reprezintă actul psihopedagogic prin care o persoană "îşi apreciază, verifică, analizează critic şi evaluează propriile cunoştinţe, abilităţi, competenţe, comportamente, conduite şi atitudini în conformitate cu un model, cu un standard, prin raportare la un obiectiv. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  24. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect! Cine spune povestirea ? a) un copil b) o bunicuţă c) un adult d) un ţăran Locul unde se întâmplă acţiunea este: a) locuinţa familiei Popescu b) interiorul unei case c) într-un sat din România Personajul principal este: a) Ionel b) doamna Popescu c) autorul d) servitoarea Acest personaj este : a) fantastic b) real c) imaginar d) legendar Exemplu autoevaluarelecţia:„VIZITĂ” după I.L. Caragiale, clasa a III-a

  25. Autoevaluare Verifică dacă ai răspuns corect. (fiecare elev verifică individual) 1 – c 2 – a 3 – a 4 – b După ce verifică corectitudinea răspunsurilor oferite, fiecare elev îşi acordă calificativul prin raportare la scara valorică oferită de cadrul didactic. Exemplu autoevaluarelecţia:„VIZITĂ” după I.L. Caragiale, clasa a III-a

  26. Observarea sistematică a elevilor este una dintre metodele cu o largă arie de aplicabilitate. Constând în observarea elevului într-un mod sistematic, nu întâmplător, deci în observarea continuă şi orientată spre anumite aspecte, această metodă dezvăluie comportamentele afectiv-atitudinale ale elevilor, la oricare din disciplinele de învăţământ. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  27. Exemplu: Fişă de evaluare a competenţei "elaborare de răspunsuri la întrebările puse în legătură cu un text cu dominantă narativă"

  28. Investigaţia constă în aceea că se dă elevilor spre rezolvare o sarcină de lucru scurtă, cuprinzând o situaţie complicată şi necesitând pentru rezolvare un timp relativ lung. Este necesar ca investigaţia să înceapă, să se desfăşoare şi să se termine în clasă sub supravegherea învăţătorului. Ca mod de organizare, se poate desfăşura individual sau în grup. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  29. Proiectul reprezintă o lucrare scrisă, care are la bază o cercetare teoretică sau teoretico-practică, amplă şi de durată. Realizarea unui proiect începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, eventual şi prin începerea rezolvării acesteia, se continuă pe o perioadă de câteva zile sau săptămâni, în care, elevul are permanente consultări cu cadrul didactic. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  30. Pagina de titlu: Tema: Ion Creangă - personalitate a literaturii române Şcoala: Gimnaziul Nicolae Bălcescu, Târgu Mureş Perioada: semestrul al II-lea Introducerea: Disciplina: "Limba şi literatura română" Clasa: a III-a A Tipul de activitate: activităţi pe grupe/ în echipe Dezvoltarea elementelor de conţinut: Date biografice despre autor Citate cu aprecieri ale unor autori despre Creangă Principalele opere Fragmente şi citate din opere Compunerile/eseurile elevilor din echipă, în care elevii să valorifice informaţiile culese. Concluziile Bibliografia Anexe Exemplu

  31. Portofoliul reuneşte rezultatele unui ansamblu de activităţi desfăşurate de un elev într-o anumită perioadă de timp-teme, lecturi suplimentare, proiecte, studii, lucrări de creaţie, eseuri, etc. Este o colecţie formată din produsele activităţii de învăţare a elevului, care sunt selectate de elev şi însoţite de reflecţiile sale personale asupra lor. CAPITOLUL IiiSTRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

  32. Exempluion creangă ADAUGĂ ÎN PORTOFOLIU: • Citeşte Amintiri din copilărie; Selectează pe o fişă proverbe şi vorbe înţelepte. • Scurte fragmente din scrierile sale, pe care le-ai citit şi care te-au impresionat. • Fotografii ale autorului. • Fotografii cu casa memorială de la Humuleşti; • Compuneri libere pe tema copilăriei; • Descrie întâmplări hazlii trăite de tine.

  33. Exempluion luca caragiale ADAUGĂ ÎN PORTOFOLIU: • Citeşte D-l Goe, Bubico; Realizează desene în care să ilustrezi schiţele citite. • Scurte fragmente din scrierile sale, pe care le-ai citit. • Fotografii ale autorului. • Citeşte povestirea Peste 50 de ani în întregime şi selectează expresii care arată dragostea autorului faţă de învăţătorul său.

  34. TEMA CERCETĂRII: Studiul eficienţei strategiilor de evaluare folosite în cadrul orelor de Limbă şi literatură română, în vederea înţelegerii realităţii prezentate prin intermediul unui text scris şi a formării dorinţei de a citi. PREZENTAREA PROBLEMEI CERCETATE: Prin cercetarea desfăşurată am încercat ca, îmbinând strategiile de evaluare tradiţionale cu cele complementare / alternative, să ajut elevul să pătrundă şi să dezlege tainele cărţilor, să facă corelaţii cu propriile experienţe de viaţă; îmbinarea acestor metode dezvoltă imaginaţia creatoare, gândirea, inteligenţa, interesele, atitudinile. Capitolul ivCERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANŢA FOLOSIRII STRATEGIILOR DE EVALUARE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

  35. OBIECTIVELE CERCETĂRII : • formarea de comportamente comunicative cât mai eficiente îmbinând toate tipurile de limbaj : verbal, nonverbal, paraverbal, limbaj interior ; • educarea capacităţii de comprehensiune/înţelegere a textelor şi de operare cu anumite concepte/sensuri (global, detaliu, ideea principală, idee secundară, rezumat, trăsături morale/fizice ) ; • cultivarea unei atitudini pozitive care să ducă la dezvoltarea unui limbaj bogat, nuanţat, expresiv; • dezvoltarea curajului şi a spiritului de iniţiativă în vederea implicării în activităţile comunicative şi de lectură, cu scopul depăşirii barierelor comunicative ; • cultivarea plăcerii estetice, a bucuriei de a recepta şi de a crea valori literar artistice ; • oferirea unui punct de sprijin pentru părinţi şi profesorii de gimnaziu în cunoaşterea generală a copilului şi a implicării acestuia în activităţile de evaluare/autoevaluare/inter-evaluare (evaluare colegială). Capitolul ivCERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANŢA FOLOSIRII STRATEGIILOR DE EVALUARE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

  36. IPOTEZA CERCETĂRII Aplicarea în activitatea desfăşurată la clasa de elevi a metodelor tradiţionale, îmbinate cu metodele complementare de evaluare va conduce la creşterea eficienţei activităţii de receptare a textului literar şi implicit la stimularea interesului pentru lectură, a pasiunii pentru a înţelege ceea ce este dincolo de cuvinte, schimbându-le elevilor conduita de învăţare şi formându-le valori şi atitudini pozitive. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  37. Locul de desfăşurare a cercetării: Gimnaziul „Nicolae Bălcescu” Târgu-Mureş Perioada de cercetare: anul şcolar 2008 – 2009, semestrul al II-lea Eşantionul de participanţi : • eşantionul experimental: clasa a III-a A, condusă de inst. Szekely Daniela, formată din 23 de elevi; • eşantionul de control: clasa a III-a B, condusă de inst. Tincu Camelia, formată din 20 de elevi; Ambele eşantioane deţin un nivel de dezvoltare fizică şi intelectuală corespunzătoare vârstei şi competenţe specifice disciplinei Limba şi literatura română la nivelul standardelor curriculare prevăzute de programă. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  38. Eşantionul de conţinut a cuprins texte pe tema copilăriei, şi anume : • «Puiul» de Alexandru Brătescu-Voineşti • «Vizită» de I. L. Caragiale • «Amintiri din copilărie» de Ion Creangă Metodologia Cercetării Sistemul metodelor de cercetare utilizate a inclus experimentul psihopedagogic/didactic, metoda observaţiei, metoda testelor şi a altor probe de evaluare. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  39. Variabilele cercetării Variabila independentă : - utilizarea sistematică atât a metodelor de evaluare tradiţionale, cât şi a celor complementare/alternative. Variabilele dependente: - implicarea activă a elevilor în actul lecturii, acceptarea diverselor opinii, încrederea în forţele proprii, susţinerea unor puncte de vedere prin argumentare, interesul pentru lectură, plăcerea de a citi, formarea de atitudini şi valori pozitive, competenţele de aplicare a noţiunilor studiate. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  40. În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape: 1) Etapa preexperimentală - s-au aplicat câte două teste de evaluare identice (teste iniţiale) pentru cele două eşantioane, în vederea diagnosticării atitudinii elevilor faţă de textul literar şi a nivelului capacităţilor de comunicare şi receptare a mesajului oral / scris. 2) Etapa experimentală – a fost momentul introducerii variabilei independente în activitatea desfăşurată de eşantionul experimental, în timp ce pentru eşantionul de control activitatea didactică s-a desfăşurat în condiţiile obişnuite, aplicându-i-se doar strategii de evaluare tradiţionale. 3) Etapa postexperimentală – s-a aplicat la sfârşitul experimentului un test final de cunoştinţe, identic pentru cele două eşantioane. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  41. În urma aplicării testelor iniţiale I şi II, cele două eşantioane au obţinut următoarele rezultate: Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  42. Prezentarea comparativă a rezultatelor obţinute la pretestările aplicate

  43. Etapa experimentală presupune introducerea la grupul de experienţă a noii modalităţi de lucru şi controlarea situaţiei în manieră analitică, riguroasă, precisă. Astfel, proiectarea, desfăşurarea, evaluarea şi reglarea activităţii didactice se va face în perspectiva modificării introduse. Elevii din eşantionul experimental au fost tot timpul îndrumaţi să citească şi alte texte asemănătoare celor din manual, să facă paralele între noile personaje cu care au făcut cunoştinţă şi altele cunoscute din lecturile anterioare sau, de ce nu, din viaţa cotidiană. Textul a fost privit ca un partener de dialog, care oferă o multitudine de sensuri ce trebuie descifrate pentru a selecta mesajul. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  44. În cadrul lecţiilor din tema Copilăria susţinute în cadrulexperimentuluiam încercat utilizarea unui sistem de instrumente de evaluare tradiţionale îmbinate cu metode alternative de evaluare în vederea creşterii eficienţei învăţării: - metoda R.A.I - metoda pălăriilor gânditoare - metoda cubului - scheletul de recenzie - reţeaua personajului - jurnalul triplu - grupa de experţi - explozia stelară - harta textului - cvintetul - procesul literar - dezbaterea - lectura predictivă - reţeaua de discuţii Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  45. Grupa de experţi Elevii sunt reîmpărţiţi în alte patru grupe enumerând literele alfabetului (a, b, c, d). se constituie astfel patru grupe de experţi. Fiecare grupă va avea de completat câte o fişă. Completarea fişei de expert se face prin negociere. Următoarea etapă este reîntoarcerea la „grupul casă” şi explicarea conţinutului astfel încât toţi membrii să înţeleagă.  Harta textului: Elevii din grupul casă, pe baza datelor acumulate, vor completa o hartă a textului precizând caracteristicile textului narativ: autorul, titlul, timpul, locul, personajele, intriga, evenimentele, soluţia, concluzia, morala.  Reţeaua personajelor(sarcină de lucru individuală) : Scrieţi în cercul din mijloc numele personajului principal al textului, iar în cercurile satelit cuvinte care să exprime însuşiri fizice şi morale ale acestuia şi care sunt susţinute şi de text. Coloraţi cu o culoare potrivită cercurile care reprezintă însuşiri pozitive. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  46.  Proces literar Se va alege un complet de judecată format din: grefier, procuror, preşedinte, avocatul apărării, mama, martorul acuzatului, Nică şi pârâta mătuşa Mărioara. Se dezbate vinovăţia sau nevinovăţia copilului Nică. Elevii (juraţii) din clasă grupaţi în echipe prezintă în faţa celorlalţi sentinţa găsită de ei.  Explozia stelară: Grupul de elevi va fi împărţit în 5 echipe a câte 4 elevi. Tema o reprezintă personajul principal, Ionel, modul său de purtare şi faptele lui. Se împart echipelor steluţele pe care ei vor formula întrebări de bază începând cu cuvintele : Cine?Ce? Când? Unde? De ce?... Fiecare elev din echipă va trebui să formuleze câte o întrebare. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  47.  Reţeaua de discuţii: În perechi, elevilor li se cere să discute dacă ar fi fost mai bine ca Ionel să fi fost pedepsit de mama sa pentru purtarea necivilizată a acestuia. Apoi, fiecare pereche discută cu o altă pereche motivele pro şi contra, până când ajung la o concluzie. Când termină toţi, învăţătorul îi invită pe toţi care cred că ar fi fost mai bine să-l pedepsească pe Ionel să treacă în stânga clasei. Ceilalţi trec în dreapta. Cei nedecişi trebuie să stea lângă peretele din spate. Fiecare grup are cinci minute pentru a hotărî care sunt cele mai bune argumente. Apoi pune cele două grupuri care au păreri clare să susţină o dezbatere: fiecare grup emite un argument iar oponenţii au şansa de a veni cu un contraargument înainte de a-şi expune argumentele lor. Dacă există „nedecişi”, aceştia pot contrazice ambele părţi. Învăţătorul îi îndeamnă pe elevi ca, atunci când sunt convinşi de un argument al părţii opuse, să se aşeze între cei cu care sunt de acord. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  48.  Jurnalul triplu PUIUL de Al. Brătescu Voineşti Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  49. În urma aplicării testului final, cele două eşantioane au obţinut următorele rezultate: Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ

  50. ANALIZA, PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR În momentul aplicării testelor iniţiale, am constatat că cele două eşantioane erau apropiate din punctul de vedere al pregătirii şi al performanţelor şcolare. Ulterior, o dată cu aplicarea testului de evaluare finală rezultatele au evidenţiat detaşarea clară a elevilor din grupul experimental faţă de cei din eşantionul de control. Din discuţiile purtate cu părinţii elevilor participanţi la experiment, a reieşit că elevii din eşantionul experimental şi-au dezvoltat motivaţia pentru lectura suplimentară, lucru dovedit şi de frecvenţa mare cu care au împrumutat de la biblioteca şcolii cărţile recomandate. Capitolul ivCERCETARE EXPERIMENTALĂ