Popoare ş I spa ţ ii istorice clasa a xi -a

1. PopoareşI spaţii istoriceclasa a xi-a

2. EUROPA CONTEMPORANĂUNITATE, DIVERSITATE SI INTEGRARE

3. Europa se construieşte. Iată o mare sperantă, care se vaînfăptuinumaidacă se vaţine cont de istorie: o Europă farăistoriearfiorfanăsinenorocită. Pentru căziua de astăzi se trage din cea de ieri, iarziua de mâineesterodultrecutului. Un trecutce nu trebuie să pralizezeprezentul, ci să-l ajutesa fie diferitîn fidelitatesinouîn progres. Intre Atlantic, Asia si Africa, Europanoastră există cu adevarat de o vremeextrem de îndelungată, desenataă de geografiesimodelataă de istorie, încă din timpurileîn care greciii-au datnumelepe care ilpoartă .Viitorimeatrebuie să se sprijinepeaceste moşteniri care, înca din Antichitate, bachiar din preistorie, au imbogăţit Europatreptat, făcând-o extraordinar de creativă în unitateasidiversitateaei, inclusivîntr-un context mondialmaiamplu.”Jacques Le Goff, coordonatorulcolectieiConstructiaEuropei

4. EUROPA CONTEMPORANĂunitate, diversitatesiintegrare Fundamentelecivilizaţieieuropenesunt: CULTURA GREACĂ, ROMA POLITICĂ CREŞTINISMUL Inceputulsecoluluiîn care am intratîn urma cu câtivaani a adusEuropamaiaproape ca niciodată de realizareaunuivechiproiect politic: UNITATEA EUROPEANA. UE vaputea săfacă fatăprovocarilorsecolului al XXI-lea dacavareusisatreacăpragul unitătiipolitice, obiectivstabilit de parintiieifondatori.

5. UNITATEA EUROPEANĂ In prezent, elementele unităţii europenesunt: CULTURA DEMOCRAŢIA

6. CULTURA“Teritoriulcomunaleuropenilorestecultura” (Paul Valery) Europacelor 28, cu Româniasi Bulgaria, şi-a clădit o identitatecomunăprinintermediulculturii. Întâia manifestare literară de pe continentul european care s-a păstrat în scris pănă în zilele noastre o constituie poemele homerice–Eroul–ctitor(heros-ktistes)al literaturii europene este Homer.O dată cu poemele homerice Dezvoltareacontinentuluinostru s-a sprijinitpe o reţea de universităţii medievale, care aveauîntreelerelaţii ce nu cunoşteaufrontierele. Filosofiişisavanţii care, începând cu secolul al XIV-lea, au străbătut Europaîn lung şi-n lat, au contribuit la răspândireaunorideiisicunoştinţe comune. De asemenea, arta a trasatfrontiereleEuropeimaimultdecât armeleşitratatele. Există o realitate comună tuturor popoarelor aflate pe continetul EUROPEAN:RĂDĂCINILE CULTURALE ŞI SPIRITUL.

7. ,,Europa spirituală are un loc de naştere. Prin aceasta nu înţeleg un loc geografic într-o ţară, deşi şi acest lucru ar corespunde realităţii, ci un loc de naştere într-o naţiune, adică la persoane individuale şi grupe de persoane aparţinând acestei naţiuni. Este vorba de naţiunea veche greacească , în secolele VII-VI Î.Hr. În ea se dezvoltă o nouă atitudine a individului faţă de lumea înconjurătoare. Şi, în consecinţă, se desăvărşeşte o creaţie spirituală, care se dezvoltă rapid într-o structură culturală închisă:grecii au numit-o ,,filosofie.’’ În izbucnireafilosofiei, astfelînţeleasă, în care, deci, sunt cuprinse toate ştiinţele, văd eu, oricât de paradoxal ar putea să pară, fenomenul originar (das Urphaenomen) al Europei spirituale. ‘’ Edmund Husserl,Criza conştiinţeieuropene

8. Democraţia Europaşi-a realizatunitateaîn jurul unor valoriideologiceesenţiale:democratia,libertatea, drepturile omului, pluralism,economialiberă de piată. AceastaEuropăfascinează, obsedează, constituie un adevarat model, un ideal pentrutoate conştiinteleestetice. Regimuriletotalitarecomuniste din Est aucombatut cu violenţătocmaiacestevaloridemocratice. Idea de <<Europă>> esteconcurată tot maiintens de <<globalizare>>, cu tendinţa de a se suprapunesiimpune integral. S-ar părea cănouaidentitate culturală <<globală>> defavorizeazămicileculturiprecumcea a noastră, care arpierdeastfel, prinintregrarespecificitatea. In realitate, integrarea – adevarataobsesie natională – nu dispare, cidoarîşischimbă conţinutulşimai ales mecanismul.” Adrian Marino, PentruEuropa. IntegrareaRomaniei. Aspecteideologicesiculturale.

9. DIVERSITATEA EUROPEANĂ Europasecolului XX este un spatiu al diversitatii • etno-lingvistice , • religioase, • sociale, • economice • politice. Ea s-a confruntat cu douămari războaie: RĂZBOIUL DINTRE 1914-1918, război care a însemnatsfârşitulhegemonieiEuropeiîn lume. RĂZBOIUL DIN 1939 – 1945, darsi de un nou tip de războineconvenţional “ RAZBOIUL RECE” – 1947 – 1991 care s-a sfârşit odată cu destrămarea URSS. Dacă după 1945, lumea a devenitbipolara(SUA si URSS), după 1991 a rămas o singură mare puteremondială, SUA. NeaguDjuvaranumesteperioada 1914-1991 “razboiul de 77 de ani”.Acest război a fostintrerupt de un lung armistitiu 1919 – 1939 si de o scurtapauza 1945 – 1947.

10. Inceputulsecolului XXI, a adusEuropaîn fataunuimaivechiproiect “unitateaeuropeană”. S-a pus întrebarea de ceacestproiect a devenitaplicabilacum şi nu maidevreme. Hagen Schulze în lucrareaStat şinaţiuneîn istoriaeuropeană, aparutăîn 1994 scria: “Europa nu s-a aliatniciodatapentruceva, cidoarimpotriva a ceva. UnitateaEuropei se face simtitămai ales in defensivacomunăimpotrivaunuipericolcomun, imaginarsau real, iardacăprimejdiadispare, disparesiunitatea.” Impotriva cui trebuia să se uneascăEuropasfârşitului de secol XX? Răspunsul la acestaîntrebare comportădouaaspecte: GLOBALIZAREA ŞI … EUROPA INSĂŞI.

11. 9 mai 1950 Declaraţia Schuman

12. Integrare • Etapele integrării; • Instituţii europene; • Integrarea României în UE;

13. Integrareaeuropeană Integrarea Europeană este, terminologic, un proces de integrare politică, juridică, economică (și în unele cazuri sociale și culturale) ale unor state care se află parțial sau total în Europa. Termenul de integrare europeană a apărut în primul rând prin intermediul Uniunii Europene și al Consiliului European.

14. Integrareaeuropeană este un procesactiv care implicăincludereaunei părţiîntr-un întreg, încorpoararealuişiarmonizarea cu viziunea de ansamblu

16. Etape ale integrării europene

17. Valurile de integrare • 1957 – Europa “celorsase” • 1973 – Danemarca, Marea Britanie siIrlanda • 1981 – Grecia • 1986 – PortugaliasiSpania • 1995 – Austria, FinlandasiSuedia • 2004 – aderarea “celorzece” • 2007 – aderarea RomânieisiBulgariei • 2013 – Croaţia

18. Statele fondatoare: Germania, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg.

19. 1973 - Danemarca , Irlanda şi Regatul Unit

20. 1981 Grecia • 1986 Spania şi Portugalia

21. 1989 Zidul Berlinului

22. Tratatul de la Maastricht 7 februarie 1992 Este semnat Tratatul privind Uniunea Europeană la Maastricht. Acesta constituie o adevărată piatră de temelie a UE, stabilind reguli clare pentru viitoarea monedă unică şi pentru politica externă şi de securitate precum şi pentru o cooperare mai strânsă în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Conform tratatului, fosta denumire de „Comunitate Europeană" este înlocuită, în mod oficial, cu cea de „Uniune Europeană".

23. Primuldrept al cetăţeanuluieuropeanesteacela de a puteacălători, muncişilocuioriundepeteritoriulUniuniiEuropene. Tratatul de la Maastricht a consfinţitacestdreptîncapitolulreferitor la cetăţenie. Statelemembre au adoptat o directivă care instituie un sistem de recunoaşterereciprocă a diplomelor din învăţământul superior. Aceastădirectivă se aplicăîncazultuturorformărilor la niveluniversitar cu o durată de celpuţintreianişi se bazeazăpeprincipiulîncrederiireciproceîncalitateasistemelornaţionale de educaţieşi de formare. Oricepersoană care are naţionalitateaunuia din statelemembre UE se bucură de dreptul de a munciîndomeniulsănătăţii, al educaţieisauînoricare alt sector al serviciilorpublice cu excepţiaanumitoractivităţi care intră sub incidenţaautorităţilorpublice (poliţie, forţearmate, afaceriexterne etc.).

24. 26 martie 1995 Acordul Schengen intră în vigoare în şapte ţări — Belgia, Germania, Spania, Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos şi Portugalia. Cetăţeni de orice naţionalitate pot călători între aceste ţări fără să fie nevoiţi să prezinte paşaportul la graniţă. De atunci, în spaţiulSchengen au mai intrat şi alte ţări.

25. 2004 Opt ţări din Europa Centrală şi de Est - Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia şi Slovacia - aderă la UE, punând, astfel, capăt divizării Europei decise de marile puteri la Yalta, în urmă cu 60 de ani. Cipru şi Malta devin, la rândul lor, membre ale Uniunii.

27. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ Dupaprabusireacomunismului, Romania a fost prima tara care a stabilitrelatiioficiale cu ComunitateaEuropeana(martie 1990). Acorduribilateralecomercialefuseserasemnate din anii 1960, pevremeadeschideriiregimului Ceausescu spre Occident. Acesteacorduri au fostsuspendatedupa 1980, pemotivulîncălcăriidrepturiloromului in Romania. Pasiaiintegrarii: • 1 februarie 1993: România a semnatacordul de asociere • februarue 1995: Acordul intra in vigoare • 22 iunie 1995: Romania formuleazăcerereaoficială de aderare • decembrie 1999: Negocierile de aderare se deschidpentru Româniaodată cu aşa-numitulGrup de la Helsinki. • aprilie 2005: RomâniasemneazăTratatul de aderare • ianuarie 2007: aderarea RomânieisiBulgariei la Uniunea Europeană

29. 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România, aderă la UE, numărul statelor membre ridicându-se, acum, la 27.

30. Sistemul politic al UniuniiEuropene • este • definit de o serie de tratateeuropene şi de • INSTITUŢII • Consiliul European şiPreşedinteleConsiliului European • ComisiaEuropeană (Comisia UE) • ConsiliulUniuniiEuropene (Consiliul de Miniştri) • Parlamentul European • Curtea de Justiţie a ComunităţilorEuropene • CurteaEuropeană de Conturi

31. TRATATELE UNIUNII EUROPENE TRATATUL DE LA PARIS- CECO 6 state - Germania, Franta, Italia, Luxemburg, BelgiasiTarile de Jos – ausemnat, la 18 aprilie 1951, la Paris, tratatulinstituindComunitateaEconomicã aCãrbuneluisiOtelului. TRATATUL DE LA ROMA - CEE CEEA/EURATOM La 25 martie 1957, la Roma, au fostsemnate 2 tratate, instituind, pe de o parte,Comunitateaeconomicaeuropeanasi, pe de alta parte, Comunitateaeuropeana aenergieiatomice. Tratatele au fostîncheiatepentru o duratanelimitata. TRATATUL DE LA MAASTRICHT - TratatulasupraUniuniiEuropene Tratatul a fostsemnat la 7 februarie 1992, la Maastricht. TRATATUL DE LA NISA Tratatul de la Nisa a fostsemnatînfebruarie 2001. Celemaiimportantemodificări: 1. Deciziile se iauprinîntrunireamajorităţiicalificate 2. Se introduce majoritateadublă.

33. DRAPELUL • Drapelulalbastru cu douăsprezecestele, adoptat în1955de ConsiliulEuropei, devineoficialdrapelulComunităţiiEuropene. • StelelereprezintăpopoareleEuropei,formează un cerc, simbol al Uniunii,fiinddispuseprecumorelepecadranulunuiceas;numărullor invariabil12,simbolizează perfecţiuneaşiplenitudineaşi nu vafimodificat. • Fiecareţarăîşipăstreazăîncontinuare propriuldrapel.

34. Imnul Imnul Melodia care simbolizează UE este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis să transpună în muzică versurile poemului „Odă bucuriei”, scris de Friedrich von Schiller în 1785.Imnul simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci Europa în sens mai larg. Poemul „Odă bucuriei” exprimă viziunea idealistă a lui Schiller care îşi dorea ca toţi oamenii să se înfrăţească, viziune împărtăşită şi de Beethoven. În 1972, Consiliul Europei a transformat „Oda bucuriei” în propriul său imn. În 1985, liderii europeni l-au adoptat ca imn oficial al Uniunii Europene. Fără cuvinte, în limbajul universal al muzicii, acest imn dă glas idealurilor europene de libertate, pace şi solidaritate.

35. Deviza UNITATE ÎN DIVERSITATE". Începândcu 4 mai 2000, Europa are şi o deviză. Înurmaunui concurs la careauparticipat 80.000 de tinerieuropenicu vârstecuprinseîntre10şi20 de ani, un mare juriueuropeana reţinut, dintrenumeroasepropuneri,deviza: UNITATE ÎN DIVERSITATE". "

36. MONEDA (€) Începând cu 1 ianuarie1999,euro a devenitmonedaeuropeanăunică. Bancnoteleşimonedele euroau fostdistribuiteîncepând cu 2ianuarie2002. Siglamonedei euro este inspirată din litera epsilon a alfabetuluigrec, leagăncomun alcivilizaţieieuropene, şi de primaliteră a cuvântuluiEuropa. Celedouăliniiparalelesimbolizeazăstabilitatea euro.

37. Europa: cultură şi educaţieprogrameleeducaţionaleşi de formare ale UE • Comenius • 5% din elevii Uniunii Europene participă la activităţi educative comune • Învăţământ superior • Erasmus • Trei milioane de studenţi au posibilitatea să studieze la universităţi din străinătate. • Formare profesională • Leonardo da Vinci • În fiecare an 80 000 de persoane au posibilitatea să facă stagii în companii şi centre de formare într-o altă ţară europeană. • Învăţământ pentru adulţi • Grundtvig • În fiecare an 7 000 de persoane au posibilitatea de a beneficia de activităţi educative în străinătate. • Studii de integrare europeană • Jean Monnet • Susţinere pentru cercetarea academică şi învăţământul în domeniul integrării europene.

40. manualele alternative clasa a xi-a---erhardbusek, uniunea europeană şi drumul ei spre răsărit ---Adrian Marino, PentruEuropa. IntegrareaRomaniei. Aspecteideologicesiculturale---enciclopedia uniunii europene ----paulmichaaellutzeler, europa după maastriht---site-ul oficial al uniunii europene BIBIOGRAFIE