Factors Determining Epidemiological Process and Control Measures

1. CURSUL II

2. Planul cursului  Factori determinanți ai procesului epidemiologic- PE: -surse de agenţi patogeni -măsuri de combatere a surselor de infecție -modurile şi căile de transmitere ale agenților patogeni -măsuri de prevenire şi combatere a căilor de transmitere -receptivitatea populației

3. Obiectivele cursului  La sfârșitul cursului studentul trebuie: - Să identifice și să cunoască sursele de infecție și metodelede combatereaale acestora - Să identifice și să cunoască căile de transmitere ale agenților patogeni și metodele ce combaterea a acestora - Să identifice grupele receptivitatecrescută la infecții de risc, persoanele cu

4. Definiție  PROCES individuale ale interacțiunii dintre organismul uman și un agent infecțios viu, în contextul unor anumite condiții de mediu. Poate evolua spre boala clinică manifestă sau spre infecție nemanifestă clinic  FOCARUL EPIDEMIOLOGIC = noțiunea în care se include procesul infecțios, momentul și locul apariției sale, precum și totalitatea legăturilor cu procesele infecțioase anterioare și ulterioare  PROCES EPIDEMIOLOGIC = procesul de constituire și existentă al unei boli infecțioase, alcătuit din totalitatea focarelor epidemiologice înlănțuite de-a lungul întregii evoluții naturale a bolii în cauză, precum și modificările pe care aceasta le recunoaște INFECȚIOS = totalitatea consecințelor

5. Factorii epidemiologici determinanți  Sursa de infecție – organismul care are capacitatea să găzduiască, să asigure multiplicarea și întotdeauna diseminarea unui agent patogen în mediul extern  Calea de transmitere – drumul pe care îl parcurge agentul patogen de la sursa de infecție la organismul receptor  Receptivitatea populațională organismului care nu-i oferă acestuia posibilitatea de a învinge oagresiune microbiană supraviețuirea, eventual – acea stare a

6. FACTORI FAVORIZANȚI-SECUNDARI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC A. FACTORI NATURALI - cosmici, meteorologici, climatici, geografici B. ECONOMICO-SOCIALI – condițiile de viață și de muncă

7. Lanțul infecției Scopul principal al prevenirii și controlului infecţiilor este de a ”rupe” una sau mai multe verigi din acest lanţ al infecţiei. Ancheta epidemiologică reprezintă totalitatea investigațiilor efectuate în teren pentru a cunoaște factorii epidemiologici care condiționează apariția și întreținerea în populație a unei boli infecțioase.

8. Sursa de infecție  Umană  Animală  Vectori biologic activi Atributele sursei de infecție : Capacitatea de diseminare Natura și tipul porților de eliminare, care pot să fie unice sau multiple, naturale sau artificiale Ritmul de eliminare, care poate fi continuu sau intermitent Categoriile de produse organice prin care se elimină agentul patogen de la sursă: fiziologice (sânge, urină, materii fecale, etc) și patologice (puroi, secreții, excreții, etc.)

9. Sursa de infecție umană a. Bolnavi - boala tipică, - boala atipică (subclinică, asimptomatică) b. Purtătorii de agenți patogeni – organisme care pot găzdui, asigură supraviețuirea, eventual multiplicarea, întotdeauna diseminarea agentului patogen, fără a prezenta semne de boală - purtătorii preinfecțioși – viitorii bolnavi aflați în perioada de incubație – rujeolă, rubeolă, parotidită epidemică, hepatite virale, gripă, febra tifoidă, dizenterie bacilară etc - purtătorii sănătoși (persoanecu un grad de imunizare și cu o rezistență generală nespecifică, care găzduiesc și diseminează agentul patogen - hepatită B) - purtătorii foști bolnavi ( convalescenți sau cronici) – indivizii care, după vindecarea clinică, nu se debarasează de agentul patogen – febră tifoidă, dizenterie bacilară etc

10. Sursa de infecție animală  Antropozoonozele, îmbracă un caracter predominant ocupațional dar pot afecta și populația generală  Sursele animale : găzduiesc și eliberează în mediul extern agentul patogen prin dejecte, lichide fetale, placentă, avorton, salivă, lapte, sânge, carne, oase, piele – salmoneloze, leptospiroze, bruceloză, antrax, toxiinfecții alimentare etc.  Printre animalele mai frecvent întâlnite, ca izvoare epidemiogene:  Rozătoare domestice și sălbatice – ciuma, tularemia, leptospirozele, turbarea  Porcul domestic – trichineloză, bruceloză, salmonelloze  Cornute – bruceloză, tuberculoză  Câinele – turbare  Păsări domestice și sălbatice – salmonelloze

11. Sursa de infecție animală  Vectorii biologic activi – asigură, în mod obligatoriu, dezvoltarea, cel puțin pentru un stadiu biologic, a unui agent patogen căpușele – encefalite, tularemie, febra Q țânțarii – malarie, encefalite  păduchii omului – tifosul exantematic  purecii șobolanilor – pesta, tularemia

12. Metode de combatere a surselor de infecție  Depistarea cât mai precoce a tuturor cazurilor de boală  Izolarea  Efectuare de investigații de laborator  Tratamentul  Externarea  Raportare pe fișa de anchetă epidemiologică  Dispensarizare

13. Modurile și căile de transmitere Procesul de transmiterecuprinde mai multe faze: 1. Eliminareagermenilorîn mediul extern:  secreții nazo-faringiene - streptococ, bacilul difteric, virusul gripal,virusul rujeolic  vărsături - shigella, salmonella  materii fecale - shigella, salmonella, virusul hepatitei A, virusul poliomielitic  sânge - bacterii, ricketsii, virusuri 2. Modul de contaminare:  transmitere directă, se realizează prin intermediul produsului patologic, de la un bolnav sau purtător, implicând contactul direct între persoana infectantă și cea care se infectează  transmitere indirectă, se realizeză prin intermediul unor elementede mediu (aer, apă, sol, mâini murdare)

14. Modurile și căile de transmitere 3. Vehicularea germenilor în mediul extern (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mâini contaminate, vectori etc.) 4. Poarta de intrare a germenilor în organism (locul unde agentul patogen pătrunde în organism). Unele boli au o singura poartă de intrare (rujeola, gripa, tusea convulsivă, febra tifoidă) altele au porți de intrare duble (poliomielita)

15. Măsuri ce vizează calea de transmitere Bolilecu poartăde intrare respiratorie  evitarea contactului cu persoanele bolnave;  evitarea aglomeraţiilor;  evitarea contactului cu persoanele bolnave care tuşesc sau strănută cu păstrarea distanţei (cel puţin 1 metru)  respectarea etichetei tusei şi strănutului (folosirea batistelor de unică utilizare sau tuse/strănut la nivelul părții interne a articulației cotului, aruncarea batistelor de unică folosinţă la coşul de gunoi după utilizare);  aerisirea încăperilor.

16. Măsuri ce vizează calea de transmitere Bolilecu poartade intrare digesivă Controlul bacteriologic al tuturorsurselorde apă Clorinarea sau fierberea apei, pasteurizarea laptelui Spălareaalimentelorde origine vegetalăcare se consumăcrude Salubrizarea locuinței și a solului din apropiere Dezinfecția grupurilorsanitare și neutralizarea produselorpatologice Măsuri de dezinsecție

17. Receptivitatea populației  stareaorganismului dependentăde factori și mecanismegenetice și dobândite în timpul vieții, care nu asigură protecție fațăde boli  REZISTENȚA= stareagenerală, nespecifică, ca rezultat al funcțiilorși structurilororganismului, care poate proteja împotriva factorilor nesanogeni  IMUNITATEA = componentaspecifică a rezistenței, dependentăde prezența anticorpilor

18. Imunitatea  A. Naturală De specie Pasivă - câștigată transplacentarde la mamă Activă - câștigată, ca urmarea trecerii prin boală  B. Artificială - Activă - câștigată prin inoculareade vaccinuri - Pasivă - câștigată, prin inoculareade seruri și imunoglobuline

19. Cursul viitor Formele de manifestare ale PE