materii prime i materiale lemnoase n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Materii prime ?i materiale lemnoase PowerPoint Presentation
Download Presentation
Materii prime ?i materiale lemnoase

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 31

Materii prime ?i materiale lemnoase - PowerPoint PPT Presentation


  • 631 Views
  • Uploaded on

Materii prime şi materiale lemnoase. 10 MOTIVE PENTRU A PROTEJA PADUREA RĂŞINOASE FOIOASE DRUMUL LEMNULUI TERAPIA PĂDURII BISERICI DIN LEMN CASE PREFABRICATE DIN LEMN. 10 MOTIVE PENTRU A PROTEJA PADUREA.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Materii prime ?i materiale lemnoase' - vaschel


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
materii prime i materiale lemnoase

Materii prime şi materiale lemnoase

10 MOTIVE PENTRU A PROTEJAPADUREA

RĂŞINOASE

FOIOASE

DRUMUL LEMNULUI

TERAPIA PĂDURII

BISERICI DIN LEMN

CASE PREFABRICATE DIN LEMN

Prof. ing. Mihaela Bostan

10 motive pentru a proteja padurea
10 MOTIVE PENTRU A PROTEJA PADUREA
  • 1. Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie). 2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului. 3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt. 4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata. 5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat. 6. Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorita adaptarii la condiţiile specifice de aici. 7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale. 8. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari antropice. 9. Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute. 10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile urmatoare.

Prof. ing. Mihaela Bostan

abies alba mill brad
Abies alba Mill. - Brad
  • Arbore ce atinge înaltimi de 30 - 40 m., cu coroana piramidala, compacta, folosit ca exemplar solitar, în centrul compozitional al peisajului, în parcuri si gradini. De asemenea, poate fi folosit ca pom de Craciun prin transplantarea în vase, timp de 5 - 7 ani, dupa care se planteaza afara.

R

Ă

Ş

I

N

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

picea abies karst molid
Picea abies Karst. - Molid
  • Arbore ce ajunge la înaltimi de 40 m. cu coroana îngust piramidala, compacta. Ca specie ornamentala este superioara bradului, avand o adaptabilitate si rezistenta superioara. Se poate folosi sub forma de exemplare izolate sau grupuri, perdele de protectie sau garduri vii, acestea din urma avand însusiri estetice deosebite, mascand zonele industriale inestetice.

R

Ă

Ş

I

N

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

picea pungens karst argentea molid argintiu
Picea pungens Karst. `Argentea` - Molid argintiu
  • Arbore de 15-25 m. înaltime cu port piramidal, elegant, cu ramuri pana la suprafata solului, deosebit de ornamental prin culoarea alb-argintie a cetinii. Specia este rezistenta la poluare si este folosita ca arbori solitari în centrul peisagistic compozitional.

R

Ă

Ş

I

N

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

taxus baccata l tisa
Taxus baccata L. - Tisa
  • Planta decorativa cu port arbustiv, cu temperament de umbra, rezistenta la frig.
  • Are acele verzi lucitoare.

R

Ă

Ş

I

N

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

pinus nigra l pin negru
Pinus nigra L.- Pin negru
  • Arbore ornamental ce ajunge la înaltimi de 30 m. cu coroana larga, la batranete tabulara. Cetina este de culoare verde închis. Se foloseste în grupuri de 3-5 exemplare, combinat cu biogrupe de mesteacan

R

Ă

Ş

I

N

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

juniperus sabina l juniperus horizontalis mnch ienupar
Juniperus sabina L., Juniperus horizontalis Mnch. - Ienupar
  • Arbusti cu înaltimi între 0,5 -1,5 m. folositi pentru acoperirea solului, stancilor dar si ca specii de efect ce îmbraca baza rasinoaselor cu port fastigiat, a coloanelor sau a biogrupelor de foioase.

R

Ă

Ş

I

N

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

quercus rubra l stejar ro u
Quercus rubra L. - Stejar roşu
  • Arbore foarte apreciat în parcuri si gradini datorita frunzisului bogat si viu colorat, toamna galben pana la rosu -brun, persistent peste iarna. Poate atinge înaltimi pana la 30 m.

F

O

I

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

betula pendula roth mesteac n
Betula pendula Roth. - Mesteacăn
  • Arbore deosebit de ornamental, prin portul caracteristic plangator si scoarta alba, fiind folosit in biogrupe (3-5 exemplare)in parcuri si gradini. Este rezistent la ger dar nu suporta umbrirea.

F

O

I

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

buxus sempervirens l meri or
Buxus sempervirens L. - Merişor
  • Arbust ce ajunge pana la inaltimea de 10 m., rezistent la poluare. Ornamental datorita frunzelor de un verde lucitor, persistente. Este una din cele mai folosite plante ornamentale pentru garduri vi, borduri, iar prin tundere poate capata cele mai variate forme.

F

O

I

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

magnolia kobus dc magnolie alba
Magnolia kobus DC- Magnolie alba
  • Arbore de 8 - 10 m. cu port piramidal, deosebit de decorativ, cu flori albe parfumate, infloreste in martie - aprilie, inainte de infrunzire. Exemplarele se planteaza solitar.

F

O

I

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

nucul junglans regia
Nucul (Junglans regia)
  • Nucul este un arbore inalt pana la 30 m. Frunzele sunt asezate altern, divizate in 5-9 foliole de forma ovala, cu marginea intreaga, glabre pe fata superioara, cu smocuri de peri la subsuara nervurilor pe partea inferioara. Infloreste in luna mai, avand flori barbatesti si femeiesti pe acelasi arbore. Se gaseste cultivat in livezi, vii, gradini si sporadic prin padurile din regiunea deluroasa.

F

O

I

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

salcamul robinia pseudacacia
Salcamul (Robinia pseudacacia)
  • Arbore originar din America de Nord, inalt pana la 25 m, cu frunze lungi de 20-30 cm, avand 9-21 foliole dispuse imparipenat, glabre, la baza petiolul fiind insotit de doi ghimpi puternici, brun-roscati, proveniti din modificarea stipelor. Inflorescenta este in forma de strugure (racem), la inceput dreapta, dupa inflorire aplecata in jos. Floarea este formata dintr-un caliciu cu 5 dinti, 5 petale care inconjoara 10 stamine libere. Ovarul este superior. Fructul este o pastaie turtita, de culoare brun-roscat. Salcamul infloreste in lunile mai-iunie. Creste pe tot cuprinsul tarii.

F

O

I

O

A

S

E

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului1
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului2
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului3
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului4
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului5
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului6
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului7
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului8
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

drumul lemnului9
DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan

cei mai buni medici au frunze verzi
Cei mai buni medici au frunze verzi

T

E

R

A

P

IA

N

A

T

U

R

I

I

  • In hartuita noastra viata de zi cu zi care ne stoarce de energie si de puteri, ne indreptam tot mai rar pasii si privirile spre natura. Frumusetea si miracolul ei se opacizeaza, devenind un decor banal... Si ce oferta generoasa ne face, pe gratis, imperiul vegetal! Cate laboratoare in aer liber sunt pregatite sa ne preia suferintele! Pretutindeni exista - asa cum spune balada - cate-o "gura de rai", gata sa ne primeasca si sa ne desfete sufletul obosit! Contempland ierburile, florile si arborii intr-o stare de pace adanca, frumusetea lor vie se muta in noi. Padurile noastre ne pot fi in acelasi timp doctori si farmacisti, sfetnici si prieteni, refugiu si loc de regenerare sufleteasca. Scoarta, mugurii, florile, frunzele, fructele, seva si rasina copacilor sunt medicamentele "clasice" pe care natura ni le pune la dispozitie. Pe langa acestea, mai exista aerul curat, linistea (intrerupta doar de zgomotele blande ale naturii), armonia coloristica, varietatea de forme in care arborii si florile se intrec, miresmele emanate de milioanele de frunze si flori. Toate simturile sunt supuse unui tratament intensiv de reanimare, atunci cand ajungem "la mijloc de codru des".

Prof. ing. Mihaela Bostan

sanatate cu arome de brazi
Sanatate cu arome de brazi

T

E

R

A

P

IA

N

A

T

U

R

I

I

  • Brazii, molizii, pinii, laricea si jnepenii din padurile noastre degaja in permanenta zeci de litri de substante volatile aromate. Practic, intrand intr-o padure de rasinoase, beneficiem in mod gratuit de o inhalatie cu uleiuri volatile naturale. Mireasma padurilor de brad, atat de draga inimii noastre, nu numai ca este foarte placuta, dar are si o serie de efecte terapeutice in bolile respiratorii si nervoase.
  • Pe langa padurile din specii de rasinoase, care secreta si degaja cele mai mari cantitati de substante aromatice, speciile de foioase, in perioada infloririi, alcatuiesc un climat cu totul special. Crangurile cu arbusti de soc ori de liliac, padurile cu tei, salcam sau castan salbatic devin adevarate cabinete de aromoterapie in care se pot vindeca o serie de afectiuni si se poate beneficia de o regenerare launtrica profunda. Iata cateva indicatii ale arborilor numiti:
  • - pinul: bronsita, bronsita astmatiforma, astm, insuficienta respiratorie, depresie psihica (cel mai bine sunt resimtite efectele in perioada inmuguririi din luna mai).
  • - bradul si molidul: rinita acuta si cronica, bronsita si bronsita astmatiforma, sensibilitate excesiva la bolile infectioase, astenie psihica - perioada cea mai activa este in timpul inmuguririi (sfarsitul lui mai si inceputul lui iunie).
  • - teiul: hipertensiune, iritabilitate psihica, nervozitate, gastrita hiperacida, insomnie, epilepsie, nevroza cardiaca, hipertiroidie, anxietate, hiperexcitabilitate (perioada activa este in timpul infloririi - sfarsitul lui iunie si inceputul lui iulie).
  • - paducelul: boli de inima (nevroza cardiaca, angina pectorala), boli circulatorii (in special hipertensiunea), isterie (perioada activa este in luna mai).

Prof. ing. Mihaela Bostan

priveli ti care calmeaz i mbl nzesc
Privelişti care calmeazăşi îmblânzesc

T

E

R

A

P

IA

N

A

T

U

R

I

I

  • Medicii au constatat ca 70-80% din impresiile retinute constient de fiinta umana sunt vizuale. Asadar, forma si culoarea au un impact emotional foarte puternic asupra fiintei umane. Studiind reactiile mentale si emotionale ale pacientilor din sanatoriile situate in statiuni impadurite, psihologii au constatat ca frumusetea si armonia formelor arborilor are un efect extrem de puternic asupra fondului emotional. In general, padurile cu arbori zvelti, foarte inalti - cum sunt brazii, molizii, pinii si laricii - induc o stare de cutezanta si usurinta, plimbarea si contemplarea acestor paduri fiind indicate temperamentelor mai domoale, sedentare, care au nevoie de stimulare. Padurile batrane, cu copaci extrem de inalti si vigurosi, cu trunchiuri groase si bine conformate - cum ar fi cele de stejar, gorun, salcam - induc o stare de forta, de vitalitate si stabilitate, fiind recomandate persoanelor mai labile, mai instabile psihic si mental, precum si celor care se confrunta cu o accentuata stare de slabiciune, de debilitate fizica. Palcurile de salcie si de rachita de pe marginea apelor curgatoare favorizeaza aparitia unei stari de toleranta, indulgenta, umilinta chiar, fiind indicate curele lungi de teren in aceste zone persoanelor excesiv de voluntare, orgolioase, cu o tendinta dominatorie maladiva. Palcurile inflorite de paducel, calin, maces, salcam ori soc, cu florile lor in diferite nuante de alb, confera o anumita stare de liniste, puritate si impacare, fiind indicate pacientilor ce sufera de boli de uzura, diferite intoxicatii (tabagice, alcoolice, narcotice), de maladii psihice cu manifestari violente.

Prof. ing. Mihaela Bostan

aerul de padure
Aerul de padure

T

E

R

A

P

IA

N

A

T

U

R

I

I

  • Aerul de padure este considerat cel mai curat si mai bogat in oxigen. Aceasta deoarece padurea actioneaza ca un filtru gigantic, care preia noxele din atmosfera, si in acelasi timp ca o uzina de oxigen, in procesul fotosintezei fiind produse si degajate cantitati imense din aceasta substanta vitala. Din aceste motive, padurile sunt locul ideal pentru regenerare si pentru imbunatatirea performantelor nu doar fizice, ci si psihice si mentale. Aerul mai bogat in oxigen al padurii poate fi considerat pe drept cuvant drept un panaceu universal, fiind recomandat in majoritatea curelor de convalescenta, pentru revigorarea persoanelor cu viata sedentara, pentru refacerea si imbunatatirea capacitatii de munca a intelectualilor.
  • Pentru a putea beneficia insa de efectele curative ale aerului padurii trebuie sa stim ca in perioada de vegetatie - adica din momentul infrunzirii (aprilie) si pana la caderea frunzelor (octombrie) - concentratia de oxigen variaza pe parcursul zilei:
  • - in timpul zilei, arborii fotosintetizeaza si produc oxigen.
  • - in timpul serii si al noptii, ei consuma oxigen si produc dioxid de carbon.
  • Din acest motiv, curele de oxigenare se fac de la ora 10 dimineata si pana in momentul inserarii, in timp ce bolnavii care vor sa beneficieze de efectele dioxidului de carbon vor face plimbari in padure si exercitii dupa ora zece seara. Cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer duce la o marire reflexa a amplitudinii respiratiei; prin excitarea centrului nervos respirator usureaza respiratia bolnavilor de astm bronsic, bronsita cronica astmatiforma, bronsita cronica, boli respiratorii in general.

Prof. ing. Mihaela Bostan

m n stirea dintr un lemn
Mănăstirea “Dintr-un Lemn”
  • Mânăstirea Dintr-un Lemn – sculptată dintr-un singur trunchi de copac
  • Mânăstirea Dintr-un Lemn atrage şi ea foarte mulţi vizitatori, în special datorită felului cum a fost construită bisericuţa veche, din trunchiul unui singur copac. Mânăstirea este situata la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea şi la 12 kilometri spre nord de Băbeni, pe valea Otăsăului, în comuna Frânceşti. Potrivit unei vechi tradiţii locale ar fi luat fiinţă în primele decenii ale secolului al XVI-lea prin edificarea în acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoană care se păstrează şi azi în biserica de piatră a mânăstirii. în baza acestei tradiţii aşezarea monahală de la Frânceşti poartă numele Dintr-un Lemn.

Prof. ing. Mihaela Bostan

sihla b iserica dintr un copac
Sihla - Biserica dintr-un copac
  • Vechea bisericuta dintr-un trunchi (da! un singur copac a fost folosit pentru ridicarea ei! Dimensiuni cca 2,5x1,5x2m), un calugar (fost functionar la un minister!) ne povesteste cite ceva din istoria locurilor. Documentele atesta prezenta unui schit in jurul anului 1400 dar se presupune ca asezarea era mult mai veche (900?).

Prof. ing. Mihaela Bostan