JIDVEI - PowerPoint PPT Presentation

vance
jidvei n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
JIDVEI PowerPoint Presentation
play fullscreen
1 / 19
Download Presentation
JIDVEI
157 Views
Download Presentation

JIDVEI

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. JIDVEI

  2. Jidveiulestelocalitatea de reşedinţă a comunei cu acelaşinume, alcătuită din 5 sate:Jidvei,Bălcaciu,Căpâlnade Jos,FeisaşiVeseuş. Comunaestesituatăin parteanord-esticăa judeţuluiAlba, peraulTârnavaMică, la o distanţade 62 kilometride municipiul Alba Iulia, reşedinţajudeţuluişila 24 kilometride Blaj,oraşulcelmaiapropiat.

  3. Istoric Jidveiuleste un sat fondat de saşi.Acestaesteatestatdocumentarpentru prima datăînanul 1309 cu numelede Sido,abea din anul 1854 primindnumele de Jidvei. Localitateaestecunoscutăîngermană ca SeideniarînmaghiarăZsidve. La recensământul din 1930 au fostînregistraţi 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 ţigani, 61 maghiari, 4 evreişi1 slovac.Subaspect confesionalpopulaţia era alcătuită din 998 evanghelici,357 greco-catolici, 40 reformaţi ,18 romano-catolici, 14 ortodocşi, 6 unitarienişi 4 mozaici. Localitateaa oferitarheologilor un bogatcâmpde cercetare, descoperindu-se aiciurme ale existenţeivieţiiomeneştidin neolitic, din epocabronzuluitârziu, precumsiurme ale uneiaşezăridacice. Înca din celemaivechitimpuriprincipalaocupaţie a populaţiei a fostagriculura,plantaţiileviticoleşicreştereaanimalelor.

  4. Cultura locală Cultura localăesteputernicangrenată in universulromânescardelenesc. Obiceiuri şi tradiţii • Crăciunul Zilelepremergătoareacestei sărbătorisuntintensfolosite de săteniprindiferitepregătiri de la care nu lipsesc tăiatulporcului, coacereacozonacilor şi fierbereasarmalelor, bucatenelipsite de pe masa sătenilor.Colindele rasună din casă în casă înveselind atmosfera de sărbătoare. • Anul Nou Altă sărbătoareasteptată, bine păstrată,darmaipuţin festivăesteAnulNou, cândoamenii se bucură de mese festive şiasistări la liturghii.Un specific gastronomic al acestei sărbători sunt renumitele gogoşi alături de un pahar de vin. • Paştele La prindereapostului de Paşti, un alt obiceieste"Silitul" care se făceapeculmiledealurilor, prinaprindereagrămezilor de paie. În zilelenoastre se facsilitoare  din cârpeînmuiateîn petrol saumotorina, se învirtîn jurulcapuluisi se strigăanumiteversurisatirice. Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului are o semnificatie strict religioasa pentru săteni cu clasicile preparate din miel si oua roşii. Pentru a doua zi de Paşti a fost preluat un obicei săsesc,stropitul fetelor.În vremurile vechi băieţii din sat mergeau la fiecare fată acasă şi o udau cu apă dar acest obicei a suferit modificari în timp,în ziua de azi fetele fiind stropite cu parfum.

  5. Sâmbăta dinaintea Rusaliilor un obicei săsesc a fost preluat de catre săteni.Baieţii aduc din pădure câte un lemn numit arminden pentru fetele din sat,mai ales cei care au prietene,şi împlântă aceşti armindeni in faţa porţii fetelor.In Dumninica Rusaliilor fetele care găsesc la poartă acest lemn îi invita pe băieţi la un pahar de vin. • Un alt obicei preluat de la saşi este în data de 24 iunie de naşterea Sfântului Ioan Botezătorul,sărbatoare numită şi Sânziene.Oamenii din sat confecţioneaza cruci din sânziene şi le leagă de poartă în cinstea sărbătorii.Tot din sânziene se confecţionează coroniţe pentru toţi membrii familiei şi se aruncă pe casă, la care îi cade coroniţa de pe casă se spune că va muri cel mai repede iar celui căruia îi rămâne cel mai sus va trăi cel mai mult. • Un obicei păstrat din timpuri vechi dar care nu ţine de sărbătorile creştine se practică la nunţi.Când nuntaşii merg la biserică copiii din sat leaga drumul cu o sfoară şi nu îi lasă să treacă până când nu primesc bani.

  6. Portul popular Portul popular estevariatdatorită diversitaţii etnice.Cele mai reprezentative sunt costumul românesc din zona Târnavei,cel săsesc şi cel maghiar. Comuna Jidvei este reprezentativă portului popular si muzicii populare românesti prin două nume : Veta Biriş şi Ansamblul Fetele de la Căpâlna.

  7. Viaţa economică • Viaţa economică a comunei cunoaşte o mare dezvoltare datorită podgoriei.Companiaprivată JIDVEI SRL cu sediul la ieşire din satul Jidvei,oferă tuturor locuitorilor comunei locuri de muncă pentru un trai decent. Podgoria cuprinde o suprafaţă de peste 1000 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt reînoite în fiecare an. Iniţial, podgoria înfiinţată in anul 1949, aparţinea statului, urmând o continua dezvoltare până la suprafaţa actuala. Plantaţiile de viţă-de-vie sunt cultivate pe dealurile însorite aflate pe partea stângă a râului Târnava Mica, fiind ferite de vânturile şi îngheţurile specifice primaverilor târzii si toamnelor timpurii. Privatizarea sectorului industirei viticole a conferit Jidveiului o nouă dimensiune în procesul său de dezvoltare. Compania dispune de o bază financiara solida, exportul crescând în mod constant, iar consumul de vin menţinându-se la cote înalte. Obiceiul cultivării viţei-de-vie pe aceste meleaguri are o tradiţie milenară.

  8. Turism Biserica Evanghelică • În Jidvei se poatevizitaun adevărat monument istoric.Biserica Evanghelică este interpretată ca bazilicaromanică cu trei nave sau ca biserica-salăîn stilgotic din secolul XV.Bisericaa fost dedicată Sfintei Cecilia si a fost radical transformatăîn cursulsecolului XVIII, dobândindcaracteristiciarhitectonicebaroce. In secolul XIX esteînzestrata cu un altar de lemnpictatîn stilclasic, altarulvechi, deosebit de valoros, din anul 1508, fiind dăruitbisericiievanghelice din Tătârlaua. Din incintadubla de apărare, construită la sfârşitulsecolului XV sireparată de maimulteoriîn secolul XVIII se mai păstreazăturnul de poartă, dezvoltatpepatrunivelesiprevăzut cu metereze.

  9. În fiecare toamnă, la Jidvei, semnalul c-a venit timpul culesului este dat de un eveniment cu caracter turistic numit Festivalul Naţional de Folclor "Strugurele de Aur“ Oameni din toate colţurile ţării vin la Jidvei pentru a urmări spectacolul oferit de vedetele folclorului românesc.

  10. Viaţa socială • Numărullocuitorilorsatului nu a fostacelaşiîn decursulexistenţei sale, el a înregistrat un procescontinuu. În ziua de azi majoritatea locuitorilor sunt de origine română,saşii care erau cândva majoritari au părăsit meleagurile dupa revoluţia din 1989,în sat rămânând foarte puţini. În 2004 s-au înregistrat 1271 locuitori cei mai mulţi de origine română dar şi germani,maghiari şi rromi.