Libelulele

1. Libelulele

2. DRAGONFLY-laenglezi • LIBELULAsau ,,CALUL POPII’’-la romani • Daca la japonezi simbolizeaza victoria si curajul, iar la indieni NAVAJO- apa pura, in Europa libelula a avut mult timp niste conotatii sinistre ba de ,, cal posedat de diavol’’, ba de mesager al mortii. • Timpul a trecut, iar destre aceste gratioase insecre- care par a fi de pe alta planeta- se vorbeste numai de bine.

3. Suntem la inceputul verii, iar afara este atat de frumos incat va atrage sa plecati pentru cateva ore in natura. Si ce loc poate fi mai placut decat malul unui lac sau al unui rau? Aici si acum, natura se poate spune ce este dezlantuita, gasindu-se in toate formele si culorile posibile, iar alaturi de pasari, libelulele sunt poate printre cele mai ,,nelinistite’’ fiinte. • Libelulele mari le puteti vedea zburand in inaltul cerului, razant cu apa, pe loc fix, cautand o potentiala prada, antrenate in lupte sau in curtare, adevarate sageti ale naturii. Cele mici sunt mai usor de observat, pentru ca nu au un zbor atat de rapid si isi petrec un timp relativ lung in repaus pe vegetatia din jurul apei. • Gratioasele libelule sunt insecte remarcabile in multe privinte, iar prin aspectul lor atat de distinctiv nu pot fi confundate cu alte insecte. De asemenea, multe aspecte ale biologiei lor sunt unice, astazi fiind un grup cu totul izolat in randul insectelor. Stiintific, ele fac parte din ordinul Odonata. Putem spune ca acesta este un ordin de supravetuitori, primele libelule (foarte asemanatoare cu cele de acum) • zburand cu peste 300 de milioane de ani in urma, printre plante pe care astazi le ardem sub forma de carbuni.

4. SUB APA, DAR NU-S ICRE Ouale sunt depuse de obicei in apa sau in tesuturi vegetale aflate sub apa. In aceste tesuturi vegetale se pot forma gale (excrescente-n.r), fenomen bine cunoscut mai ales la specia Lestes viridis. Pentru depunerea oualor in tesuturile vegetale, femelele se ajuta de ovipozitor, cu care ,,taie’’ in tesutul plantei, unde depun unul sau mai multe oua in functie de specie. In acest caz, ouale sunt depuse sub nivelul apei, femela scufundandu-se adesea complet sub apa. Libelulele care depun ouale in masa apei au de obicei ovipozitorul foarte putin sau deloc dezvoltat, ouale fiin depuse prin scufundarea varfului abdomenului in apa (din zbor) sau chiar direct din aer, uneori chiar si deasupra. La depunere, ouale au o culoare clara, albicioasa mai tarziu schimbandu-si culoarea si devenind brune. Eclo- zarea oualor are loc de obicei dupa doua saptamani la speciile mici si patru saptamani la cele mari, exceptand cazul speciilor la care oul intra intr-un fel de hibernare peste iarna.

5. Primele larve ies din ou (eclozeaza) in urma unui stimul, de obicei primavara, odata cu cresterea apei sau odata cu cresterea temperaturii acesteia. Larva, in timpul dezvoltarii sale, trece printr-un numar de 10-15 naparliri (de obicei 12-13), naparliri ce se secced mai repede in lunile calde si cand hrana este abundenta. Ele naparlesc pentru ca ajung sa nu mai incapa in pielea veche. In Romania, in functie de specie, studiu larvar dureaza de la cateva luni pana la catva ani. Larvele respira in apa cu ajutorul branhiilor sau prin piele. Pentru recunoasterea prazii, timulii cei mai importanti sunt miscarea si marimea, in schimb forma si culoarea au un rol mult diminuat. O alta caracteristica in modul de viata este faptul ca in general, nu cauta prada, ci asteapta ca aceasta sa vina aproape, pana la distanta de la care poate fi capturata cu ajutorul ,,MASTII’’. ,,MASCA’’ libelulei este de fapt o transformare a ,,buzei’’ inferioare. Imobilitatea este si un mod de a evita ca pradatorul sa devina prada. Datorita acestei imobilitati, la unele specii, pe corpul acestora, se formeaza o pelicula de material biologic viu (alge si diatomee in special, care formeaza bioderma), aceasta avand un rol secundar in atragerea prazii.

6. Ultimul stadiu larvar sufera unele schimbari (inainte de ultima ,,transformare’’) astfel, culoarea acestuia devine mai inchisa, culoarea ochilor devine mai intensa, masca incepe sa regreseze, nu se mai hranesc, frecventeaza locurile cu apa putin adanca, urca pe tarm sau pe vegetatie,activitatea respira- torie se intensifica, larvele iesind partial din apa, pentru un surplus de oxigen necesar metamorfozei ce urmeaza. Toate aceste schimbari sunt controlate de hormoni. Pentru ca larvele sunt acvatice sunt greu de observat, dar, atunci cand se transforma in adulti isi ,,lasa’’ pielea pe vegetatie de pe langa apa, uneori aceste ,,piei’’ putand fi observate usor si uneori in numar mare. In functie de grupul din care fac parte acestea arata diferit. CATEVA DINTE SPECIILE MAI COMUNE IN ROMANIA SUNT: • Calopteryx splendens • Coenagrion puella • Ischnura elegans • Aeshaba cyanea • Gromphus flavipes • Cordulia aenea • Libellula depressa • Orthetrum coerulescens • Crocothemis erythrarea

7. In lume sunt cunoscute circa 5000 de specii, 71 dintre acestea gasindu-se in Romania, din cele aproximativ 120 din Europa. Aceste insecte sunt cunoscute sub numele general de libelula(e), dar popular unele specii se numesc ,,CALUL POPII’’ sau ,,CALUL DRACULUI’’. De asemenea, in unele parti larvele se numesc NAIADE. Dupa cum bine stiti, insectele trec prin mai multe etape pana ajung la forma inala de fluture, gandac sau libelula. Acest fenimen dse numeste metamorfoza, iar in lumea insectelor este de 2 tipuri : completa (ou -> larva -> pupa -> adult) sau incomplate (ou -> larva -> adult), de asemenea, trebuie sa stiti ca si larvele au intotdeauna mai multe stadii. Libelulelel sunt insecte cu o metamordoza incopleta, astfel ca ciclul lor de viata include urmatoarele etape : uo, larva si adult. Cu foarte putine axceptii, larvele sunt acvatice

8. NAPARLIREA Larvele care sunt in ultimul stadiu parasesc apa, catarandu-se pe tarm sau pe vegetatia din preajma, in cautarea unui loc potrivit unde sa poata avea ultima naparlire. Din momentul in care larvele au iesit din apa, trec in general una pana la trei ore de repauspregatitor pentru naparlirea propriu-zisa. Primul semn ca naparlirea incepe este aparitia unei crapaturi in forma de ,,T’’ pe partea dosala a larvei, prin care insecta adulta isi extrage toate partile corpului, mai putin abdomenul, care ramane pentru moment in interior si in care este sustinuta toata greutatea corpului. Prima oara este eliberat capul, apoi apar toracele, picioarele si primele segmente abdominale. Naparlirea are loc de obicei in timpul noptii celde sau dimineata devreme, cand temperatura incepe sa scada. Aceasta este perioada cea mai vulnerabila sin viata libelulelor, deoarece sunt expusepradatorilor (mai ales pasarilor).

9. Dupa un timp, insecta de prinde cu picioarele de sprijin, de partea din fata a axuviei (invelis rezultat prin naparlirea si iesirea adultilor din pupa – n.r) si is extrage si abdomenul, incepand sa pompeze lichid in aripi prin contractii ale muschilor abdominali. Intregul proces, de la aparitia ,,T’’-ului pe spatele larvei pana la intinderea completa a aripilor, dureaza intre 30 si 120 de minute,deprinzand mai ales de dimensiunile libelulei (speciei) sau de habitatul acesteia, speciile de pe ape repezi fiind caracterizate de o metamorfoza mai rapida. Aripile se intaresc treptat, de obicei in cateva ore. VOR MAI ZBURA SI MAINE?? Daca va puneti aceasta intrebare, trebuie sa stiti ca fara ajutoarul nostru este posibil ca acest lucru sa nu se mai intample. Distrugerea zonelor umede, poluarea apelor si folosirea insecticiodelor duc la scaderea numarului libelulelor sau chiar la disparitia acestora. EXEMPLE BINE CUNOSCUTE IN ACEST GEN SUNT: • trei specii au disparut din Anglia in ultimul secol, dintre acestea-doua dupa 1950, arealul ocupa de foarte multe specii resucandu-se considerabil; • in Olanda, noua specii nu au mai fost gasite dupa 1950. • in Elvetia, din 73 de specii,45 de specii sunt localizate sau pe cale de disparitie.

10. Din cauza acestor aspecte, tarile Europene (inclusiv Romamia) au creat legi care sa ajute la protejarea animalelor (inclusiv a libelulelor), dar si a locurilor in care traiesc acestea. In Romania sunt strict protejate urmatoarele specii: Coenagrion ormnatum, Coenagrio mercuriale, Leucorhinia pectoralis, Cordulegaster heros si Ophigomphus cecilia. DE CE TREBUIE PROTEJATE LIBELULELE?? Pentru ca sunt parte a naturii, sunt frumoase si sunt folositoare din punct de vedere economic, pentru ca distrug insectele care sunt daunatoare, precum tantarii, mustele sau puricii de plante.