Download
1 / 7
E N D
FRUCTE ȘI SEMINȚE ELABORAT DE STUDENTUL GR. : Ghilaș Viorivs 2020
FructeleFructelesunt alimente de origine vegetalã, apreciatedinpunct de vederenutritivprinconținutullorbogatîn glucide, sãruriminerale, vitamine și aciziorganici. Ca structurã, fructele sunt formate din : epicarp, mezocarp și endocarp, care împreunã formeazã pericarpul.Epicarpul (pieliþa) reprezintã stratul exterior, format din multe celule plate în care se gãsesc materii colorate și aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios și cu aspect cerat.Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care conþin suc și între care se gãsesc spaþii libere ce conþin un amestec gazos. Endocarpul reprezintã partea care înveleºte seminþele și poate sã fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un înveliș tare, lemnos, care formeazã sâmburele (caise, prune, piersici, cireºe, etc.).
Diversitateafructelor Fructecãrnoase. Conțin þesuturi moi, bogate in substanþe nutritive curolul de a atrageconsumatori. Animalele se hrãnesccufructele dar contribuieși la rãspândirealor. Drupe simple(cu o singurãsãmânțã): cireș, prun, cais etc. Drupe compuse: mur, smeuretc. Bace(cu mai multeseminþe): vița de vie, tomate etc. Fructeuscate.Înveliºul are rol de protecþie. Indehiscente(care nu se deschid): Nuca(pericarp tare ºi sãmânþaliberã): stejar, alun, fag; Achena(cu o singurãsãmânþã, nelipitã de pereþiifructului): floareasoarelui , chimen, pãpãdieetc. Cariopsa(cu o singurãsãmânþã, lipitã de pereþiifructului): grâu, orz, porumb etc. Samara(seamãnãcuachena dar peretele are aripioarecurol de transport prinvânt): frasin, paltin,etc. Dehiscente(care se deschid) Pãstãi(se deschidîndouã): fasole,salcâm, mazãreetc. Silicve(se deschidîntrei, seminþelerãmânândpeperetele central): rapiþã, varzã etc. Capsule (au multecarpele, multeseminþe, se deschidprinpori (mac), valve (crin )etc.
Clasificarea fructelorFructele se clasificã dupã mai multe criterii, care depind de structurã, gust, aromã, etc. Dupã structurã,fructele se grupeazã în:- fructe seminþoase (bace false), care sunt cãrnoase, au seminþele închise în compartimente cu pereþi pergamentoºi (mere, pere, gutui, citrice); - fructe sâmburoase (drupe), caracterizate prin pulpã suculentã ºi sâmbure tare care închide în interior sãmânþa (caise, prune, piersici, viºine, cireºe, etc.);- fructele arbuºtilor ºi semiarbuºtilor fructiferi (bace adevãrate ºi false), care au pulpa zemoasã, suculentã ºi cu seminþe mici rãspândite în pulpa fructului (fragi,cãpºuni, zmeurã, smochine, coacãze, agrise ºi afine);- fructe nucifere, formate numai din endocarp ºi seminþe, deoarece mezocarpul se desprinde înainte de recoltare. Din aceastã grupã fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele. Dupã gust ºi aromã, fructele se grupeazã în:- citrice (lãmâi, portocale, mandarine, grepfruit, chitra);- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, viºine, cireºe, fragi, cãpºuni, zmeurã, mure);- astringente(gutui, coarne, afine);- zaharoase - amidoniase (banane, castane);- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic); Dupã conþinutul în substanþe nutritive, fructele se împart în:- fructe zaharate sau cãrnoase, caracterizate prin conþinut mare în apã (75-90%), în glucide (glucozã, fructozã, zaharozã, celulozã) ºi sãrace în lipide ºi protide. Aceste fructe mai conþin substanþe pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic ºi citric), sãruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile în special B1, B2, C (citrice);- fructe amilacee, bogate în amidon ºi sãrace în zahãr (banane, castane);- fructe oleaginoase, cu un conþinut mare în lipide ºi mic în apã ºi glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
Semintele • Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta), (vezi Regnum Plantae subcapitolul Clasificarea regnului). Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite spermatofite.
Morfologia semintei • Forma seminței variază de la o plantă la alta și uneori poate constitui caracter de specificitate. • Mărimea seminței depinde de specie, de factorii de mediu din timpul formării, de agrotehnica aplicată și în special de numărul de semințe pe care le conține fructul. • Sămânța este alcătuită din: embrion, endosperm și tegument seminal. • Embrionul provine din diviziunea oului, ou care după fecundație se divide în două celule suprapuse. Din embrion, prin germinație, se poate dezvolta o nouă plantă, la germinare embrionul folosește amidonul din sămânță ca sursă de nutriție. • Endospermul provine din diviziunea celulei triploide formate în urma fecundării nucleului secundar al sacului embrionar cu unul dintre nucleii spermatici. • Tegumentul seminal provine din transformarea integumentelor ovulului și este alcătuit din două zone diferențiate: testa și tegmen.
