Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN

1. Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: PROFESORUL – CREATOR DE SOFT EDUCAŢIONAL Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/34533 DINAMICA SOCIETĂŢII CONTEMPORANE IMPACTUL ASUPRA EDUCAŢIEI

2. SOCIETATEA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE Pilonii economiei bazate pe cunoaştere marchează specificitatea celor patru categorii de finalităţi ale cunoaşterii: 1. Know-what (a şti ce) – cunoştinţe factuale, informaţii pentru explicarea realităţii; 2. Know-why (a şti de ce ) – cunoaşterea ştiinţifică a unor principii şi legi ale naturii, a modului de funcţionare a mecanismelor economice, sociale şi politice care pot facilita procesele de înţelegere; 3. Know-how (a şti cum) – abilităţile şi competenţele de a transpune în practică primele două tipuri de cunoaştere, aplicarea unor proceduri de rezolvare a problemelor; 4. Know-who (a şti cine) – informaţii despre cine şi ce ştie, ce ştie să facă

3. SOCIETATEA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE Handbook of knowledge society foresight, 2002 plaseaza Societatea bazata pe cunoastere la intersectia urmatoarelor tendinte: 1. Dezvoltarea societatii informationale, pe baza raspandirii pe scara larga a noilor tehnologii informationale (IT) 2. Cresterea importantei inovatiei (in special tehnologica, dar si organizationala) 3. Dezvoltarea serviciilor economice (in speciale cele bazate pe cunoastere) 4. Knowledge Management devine o problema specifica intrucat organizatiile cauta sa aplice tehnici formale si noi sisteme informationale pentru utilizarea eficienta a resurselor lor 5. Alte tendinte importante ar fi globalizarea, modificarea structurii demografice si a practicilor culturale

4. IMPACTUL ASUPRA EDUCAŢIEI NOI CONCEPTE COMPETENŢE Ph. PERRENOUD: Capacitatea de a acţiona eficace într-o anumită situaţie, capacitate care se bazează pe cunoştinţe (declarative, procedurale, condiţionale), mobilizându-le, utilizându-le, integrându-le pentru a face faţă situaţiei. Working Group on Vocational Qualifications 1986: The ability to do a particular activity to a prescribed standard (competenţa se referă la ceea ce oamenii pot face, mai curând decât la ceea ce ei cunosc)

5. COMPETENŢE. Implicaţii • competenţa presupune o activitate, deci trebuie să existe un context, • competenţa reprezintă un output care pune în evidenţă ce poate face o persoană, deci nu trebuie să descrie procesul de învăţare prin care a trecut subiectul • pentru a măsura abilitatea de a face ceva este necesară definirea unor standardeclare şi accesibile, care să permită măsurarea şi acreditarea performanţei • competenţa este măsura a ceea ce poate cineva la o anumită dată. Evoluţia sistemelor educative spre dezvoltarea competenţelor reprezintă, pentru PERRENOUD, o ipoteză demnă de cea mai mare atenţie, dar această evoluţie este extrem de dificilă întrucât presupune transformări radicale în programe, didactică, evaluare, în instituţii, precum şi în profesia de educator.

6. COMPETENŢE-CHEIE Care ar putea fi competenţele de care avem nevoie pentru a reuşi în viaţă şi pentru a contribui la buna funcţionare a societăţii? Competenţele cheie trebuie( proiectul DeSeCo-OECD): • să contribuie la obţinerea de rezultate importante pentru societate şi membrii ei • să-l ajute pe individ să răspundă la exigenţele importante într-un larg evantai de contexte • să fie importantă pentru toţi indivizii şi nu numai pentru specialişti

7. Competente cheie • “ansamblu multifuncţional transferabil de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini de care toţi indivizii au nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune şi muncă; ele ar putea fi dezvoltate până la finele şcolarizării obligatorii sau a formării, şi ar putea acţiona ca fundament pentru învăţarea ulterioară ca parte a educaţiei continue”

8. COMPETENŢE-CHEIE. DOMENII • Comunicarea în limba maternă • Comunicarea într-o limbă străină • Competenţe matematice de bază (mathematical literacy) şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologie • Competenţă digitală • A învăţa să înveţi • Competenţe interpersonale şi civice • Competenţe antreprenoriale • Competenţe culturale.

9. Profesorii îi ajută pe elevi să creeze, să implementeze şi să evalueze proiecte şi soluţii. Abordarea implică şi o structurare diferită a colectivului de elevi. Orarul şi structura clasei sunt mai dinamice, elevii lucrând în grupuri, pe perioade mai lungi de timp. Pentru a ghida elevii astfel încât aceştia să înţeleagă conceptele cheie, profesorii vor utiliza instrumente tehnologice cu aplicativitate largă, specifice diferitelor discipline – simulări, proiecţii, vizualizări în domeniul ştiinţelor, instrumente de analiză a datelor în domeniul matematicii, jocuri de rol în domeniul ştiinţelor sociale….» (Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice (SCCD-TIC) UNESCO, 2008)

10. CENTRAREA PE ELEV. Elemente caracteristice 1. Elevii îşi construiesc cunoaşterea, realizează sintetizarea informaţiei şi integrării ei în deprinderile generale de cercetare, comunicare, gândire critică, rezolvare de probleme ş.a.m.d. 2. Accentul se pune pe utilizarea capacităţii de a comunica eficient pentru a aborda problemele şi ariile emergente în contexte reale. 3. Rolul profesorului este de antrenor şi facilitator. 4. Profesorul şi elevii evaluează împreună învăţarea. 5. Predarea şi evaluarea sunt întreţesute. 6. Evaluarea este folosită pentru a promova şi a diagnostica învăţarea. 7. Accentul se pune pe generarea unor teme mai bune şi a unei învăţări fără erori. 8. Învăţarea dorită este evaluată direct prin lucrări, proiecte, performanţe, portofolii ş.a. 9. Abordarea este compatibilă cu o investigare interdisciplinară. 10. Profesorul şi elevul învaţă împreună. (Huba, Mary E. & Freed. Jann E. 2000)

11. CENTRAREA PE ELEV. Practici educaţionale • Învăţarea colaborativă în grup, în ora de curs şi în afara ei; • Cercetarea şi descoperirea individuală (a elevului); • Cercetarea şi descoperirea realizate împreună (de elev şi scoala); • Învăţarea prin problem-based inquiry; • Învăţare asincronă la distanţă; • Învăţare interactivă sincronă la distanţă; • Activităţi de service learning; • Activităţi de învăţare experienţială (Hands-on); • Experienţe ―on-site field; • Tutoriale self-paced (Consiliul Facultăţilor din Arizona)