3 august 2010, Hotel Capital Plaza, Bucureşti

1. GESTIONAREA BENEFICĂ A IMIGRAŢIEI ÎN ROMÂNIACoordonator:Iris AlexeAutori:Louis UlrichȘtefan StănciugeluViorel MihăilăMarian Bojincă 3 august 2010, Hotel Capital Plaza, Bucureşti

2. TRIUNGHIUL gestionării benefice a imigraţiei- „3D”Dinamicafenomenului– Dinamica sistemului de management - Dinamica analizei domeniului “Problemele ar fi, în contextul apropiatei aderări la Schengen o mai bună pregătire a personalului, la toate nivelurile, pe Schengen, legislaţie, proceduri şi tot ce ţine de sistemul ăsta. În al doilea rând, pregătirea personalului altor structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor, aici vorbesc în primul rând de Poliţie, nu de toată, nu am de ce să vorbesc de criminalistică. Vorbim, în primul rând, de poliţia de proximitate şi de poliţia de ordine publică, care sunt efectiv în stradă, intră în contact cu cetăţenii şi implicit şi cu străinii; de ce vă zic, pentru că e o problemă foarte importantă, în momentul în care se vor deschide frontierele vom avea 2 categorii noi: cei care sunt deja în România şi o alta, care vor încerca să intre legal sau ilegal (trebuie să fim atenţi la cei ilegali). Dacă nu mai sunt controale la frontiere... atunci..., deci iată cea mai importantă problemă pe care o avem. Trebuie organizată treaba în aşa fel încât controlul celor de la frontiere (…), când intră un document, să ştie pe ce se uită, dacă are viza de şedere, etc. Omul să fie în cunoştinţă de cauză dacă persoana respectivă e în regulă sau nu. Controlul trebuie foarte bine îmbunătăţit în următorii ani.” (expert instituție publică) (p. 52-53)

3. Spaţiul Schengen – o provocare pentru gestionarea imigraţiei în România? “Comunicarea e (deci – n. ns.) unul dintre elementele esenţiale ale unui management corespunzător. Nu o ai asigurată cum trebuie... Pe lângă asta, cred că e nevoie de o mai bună dotare la nivel teritorial. Aici e… Bine, au fost dotări în timp, au fost informaţii, mai sunt şi dotări cu autovehicule şamd.. Dar, având în vedere ceea ce ne aşteaptă, eu cred că asta ar trebui să fie preocuparea - dezvoltarea capacităţilor structurilor teritoriale, a segmentului de combatere a migraţiei ilegale şi tot ce implică aceasta - măsuri de dezvoltare, de returnare, etc. Pentru că, eu cred că vom avea de furcă.” (expert instituție publică) (p. 50)

4. Spaţiul Schengen – o provocare pentru gestionarea imigraţiei în România? “Pe anumite linii, mă refer aici la legislaţia privind azilul, de exemplu, au existat încercări în mare parte reuşite de modificare a legislaţiei şi de aducere a cadrului legislativ la zi, adică de a armoniza legislaţia cu normele UE şi cu standardele internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor refugiaților. Există însă zone în care legislaţia lipseşte cu desăvârşire sau zone cu legislaţie deficitară. Şi aici mă refer legislaţia referitoare la returnarea azilanţilor ale căror solicitări de azil au fost respinse sau a persoanelor care nu doresc să solicite azilul în România. Legislaţia română nu este încă armonizată cu Directivele. E drept că termenul limită e 2012. Şi lipseşte uncadru coerent de abordare a subiectului imigraţiei şi emigrației. Lipseşte acel pachet de legi care să denote o viziune comprehensivă, o bună înţelegere a fenomenului, o bună înțelegere a nevoilor societăţii româneşti şi un plan strategic de soluţionare a diverselor probleme pe care le implică migraţia sau imigraţia.” (expert independent) (p. 40-41)

5. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 1. Abordare integrată în gestionarea fenomenului imigrației “Sistemul actual a fost instaurat acum 2 ani. Nu pot spune dacă a trecut destul timp pentru a vedea dacă e în regulă. Pentru o asemenea organizare, trebuie o perioadă de timp. Din două structuri - una pe migraţie, alta pe azils-a făcut numai una. Consider că e un lucru bun. Zece – douăsprezece state au acest mod de organizare. Olanda, spre exemplu, are această structură la Ministerul Justiţiei.” (expert instituție publică) (p. 44) “Din experienţa personală consider că Olanda are un sistem bine pus la punct legat de imigrare, şi vorbesc în cunoştinţă de cauză, am contacte cu multi experţi olandezi. La fel, în Germania, dar cunosc mult mai bine Olanda. Sunt foarte apropiaţi de străini, ştiu să le explice, sunt foarte deschişi, iar dacă trebuie să pună piciorul în prag o fac. Având în vedere că sunt o ţară mică, sub aspectul suprafeţei. Asta e de apreciat la ei, că o ţară mică poate gestiona un număr mare de imigranţi. Avem de învăţat de la ei.” (expert instituție publică) (p. 45) “(…) Când structura era mai mică ştiam tot ce se întâmpla în cadrul structurii, aveam o viziune cât mai completă. Acum, cu structura mai mare, în care nu am lucrat deloc, nu mai am imaginea de ansamblu a viziunii instituţiei. Sunt, normal, disfuncţionalităţi, probleme, etc, dar cu timpul… Dacă Olanda gestionează în aşa manieră… înseamnă că se poate. La numărul de străini pe care îl au, înseamnă că se poate şi la noi. Iar dacă se poate şi la noi, înseamnă că, printr-un management bun, se poate ajunge la ce trebuie”. (expert instituție publică) (p. 44-45)

6. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 1. Abordare integrată în gestionarea fenomenului imigrației „O viziune strategică la nivel naţional presupune corelarea politicilor specifice fiecărei arii a gestionării imigraţiei în România. Aceste politici specifice privind imigraţia trebuie corelate cu politicile publice privind emigrația/ mobilitatea în scop de muncă a românilor și piaţa forţei de muncă din România. Legislaţia din domeniul imigraţiei trebuie elaborată în acord cu ultimele definiţii şi analize ale fenomenului la nivel european şi la nivel internaţional. Proiectele derulate în interiorul sistemului instituţional şi ulterioarele adaptări şi modificări la nivel de legislaţie trebuie elaborate în mod necesar în cooperare cu partenerii sociali, mai ales că reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor au perspective diferite asupra acestui tip de politici.” (p. 85-86) “Sunt bucăţi de legislaţie pe integrare, pe azil, pe returnări, pe ce se întâmplă la frontieră, însă nu există acel element care să le aducă împreună şi care să arate că noi de fapt înţelegem unde suntem si stim ce vrem.” (expert independent)(p. 41)

7. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 2. Continuarea procesului de reformă “Părerea mea e că a venit momentul ca, nu în pripă, ci, cu mare atenţie, să ne organizăm legislaţia pe mai multe paliere. E o chestie foarte simplă: ar trebui să existe o legislaţie primară - Legea, care să fie simplă, elastică şi care să emane principii, şi pe migraţie, şi pe altceva. Să reglementeze intrarea, dreptul la o formă de protecţie şi toate celelalte caracteristici. La nivelul 2, Hotărârile de Guvern, de aplicare a legii. De ce? Este mult mai usor să modifici o Hotărâre de Guvern, care nu umblă la lege, ci se referă la aplicarea ei. Dar, cum am zis, poate să apară o mică problema la care nu te-ai gândit când ai facut Legea. Cine crede că legile se vor schimba ca până acuma când România avea nişte angajamente pentru aderare, se înşală. Ar trebui ca legile să se schimbe rar şi bine, cum ar fi normal într-o democraţie. Dacă apare o Directivă care trebuie neapărat aplicată, modificăm prin Hotărâre de Guvern.” (expert instituție publică) (p. 47-48) “(...) Nu ne confruntăm cu o problemă, ci lucrurile trebuie puse în ordine. Poate sunt probleme de implementare, dar ţin de resurse umane, de lucrul cu publicul şamd. De legislaţie, v-am spus, este completă, dar ar trebui să gândim în perspectivă. O problemă acută, care ar trebui să intre în discuţie chiar acum, nu avem. Revenind la al treilea nivel, nivelul de implementare, prin proceduri specifice. Legislaţie primară, Hotărâri de Guvern, proceduri de implementare. E foarte simplu, atât pentru instituţie, cât şi pentru oameni.” (expert instituție publică) (p. 48)

8. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 2. Continuarea procesului de reformă “Pentru integrarea lor? Părerea mea personală e că mai puţin.Mai mult pentru refugiaţi, pentru anumite categorii pentru care s-a pus problema într-adevăr să se facă ceva pentru ei; dar, (pentru categoria cetățenilor din state terțe – nota ns.) în scop de muncă, e destul de clară legislaţia. Vii dacă ai loc de muncă, dacă nu mai ai loc de muncă, trebuie să pleci. Prevede legislaţia să li se dea şi ajutor de şomaj, oricum, din punctul ăsta de vedere. Autorizaţia de muncă se dă strict pe o perioadă. Nu prea avem programe de integrare a imigranţilor şi noi încercăm să ne concentrăm pe a asigura programe pentru românii care au nevoie de astfel de programe, că sunt atâtea categorii în România, care au nevoie de sprijin, categorii asistate social, astfel încât imigranţii nu au fost o prioritate, şi datorită politicii de imigraţie controlată, dar şi datorită problemelor economice care ne-au determinat să ne concentrăm întâi pe rezolvarea problemelor categoriilor defavorizate din România, care au nevoie de ajutor. Dacă ai ceva de împărţit, trebuie să vezi care sunt priorităţile. (…) la ora actuală, după părerea mea personală, România nu are o deschidere faţă de problema imigrării şi nici nu cred că este încurajată în acest sens.” (expert instituție publică) (p. 55-56)

9. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 3. Viziune strategică la nivel național privind gestionarea imigrației “Da, şi din păcate şi strategia naţională pentru migraţie, pentru că există, şi aceasta nu oferă acea imagine de ansamblu şi paşii, bugetele, activitățile, responsabilii care ar trebui să fie implicaţi. Iar ce s-a întâmplat în ultimii ani (…) unirea celor două instituţii, a fost de dorit. Este un prim pas înspre consolidare, înspre un mesaj coerent, există o autoritate unică responsabilă pe ce se întâmplă în ambele direcţii.” (expert independent) (p. 46 ) “(…) ne trebuie un sistem informaţional foarte bine pus la punct, care să fie interdependent. Atunci dacă eu ştiu că mi-a intrat un cetăţean în România - nu știu, cu asigurarea confidenţialităţii datelor care nu pot fi puse la dispoziția tuturor, a celor care fac parte din angrenaj; nu-mi dai toate datele, dar să pot intra şi eu în baza de date, să ştiu că mie mi-au intrat nu ştiu câţi cetăţeni şi că eu aş avea potenţiali lucrători pe piaţa forţei de muncă din România.” (expert instituție publică) (p. 51)

10. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 3. Viziune strategică la nivel național privind gestionarea imigrației “(…) toată această restructurare şi pentru că nimeni nu-şi mai ştie rolul de fapt. Este o bulibăşeală generală. Este foarte dificil în momentul aceasta. Pur şi simplu întrebăm: ne puteţi ajuta, cum făceam înainte, când aveau relaţii cu instituţiile statului şi ne mediau şi relaţia cu alte instituţii (…)”(expert instituție publică) (p. 45) “România a făcut progrese mari în domeniul legislaţiei începând cu 2001, din momentul în care au început negocierile cu UE. Au fost transpuse o serie de acte normative, Directive, Ordonanţa 194 care, de când a fost emisă în 2002, a fost modificată de cinci-şase ori. Toate modificările au fost justificate fie de acte comunitare, fie de necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal.” (expert instituție publică) (p. 41)

11. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 3. Viziune strategică la nivel național privind gestionarea imigrației “Pe de o parte mai flexibilă, pe de o parte mai restrictivă (legislaţia – n.ns), prin mai restrictivă referindu-mă, de exemplu, la responsabilizarea angajatorului, sau mai restrictivă în ceea ce priveşte condiţiile de înțelegere a detaşării din state terţe, iar mai flexibilă în ceea ce priveşte integrarea imigrantului, adică această condiţionalitate între “ai contract de muncă astăzi, mâine dacă nu ai, pleci” este totuşi destul de rigidă şi ar trebui cumva văzut de la caz la caz. Poate omul este un specialist foarte bun şi angajatorul pur şi simplu a dat faliment şi nu cred că este cazul să ne dispensăm de un bun specialist numai pentru că e o situaţie; sau nu s-a înţeles cu angajatorul pe o anumită clauză contactuală şi iarăşi nu are posibilitatea să se reprezinte în instanţă, decât dacă apelează la ambasadă, îşi plăteşte avocaţi șamd. ca să-şi recupereze drepturile şi atunci nu e suficient de flexibilă.” (expert instituție publică)(p. 58)

12. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 3. Viziune strategică la nivel național privind gestionarea imigrației “Vreau să spun că sunt mici chestiuni care apar în practică şi de unde poţi deduce că, din păcate, România nu a avut nici o tradiţie de a primi refugiaţi şi încă mai are de învăţat... Nu avem manifestări xenofobe şi rasiste şi acesta este un aspect extrem de important, dar avem prejudecăţi despre străini, iar asta este clar.” (expert instituţie publică) (p. 74) “Eu totuşi nu cred că imaginea solicitanţilor de azil sau a refugiaţilor este destul de proastă aici în România, dar oricum lumea trebuie să fie informată. Oficiul Român pentru Imigrări a derulat tot felul de campanii de informare aşa cum este aceea celebră cu “tu vezi un străin, el vede 23 de milioane.” Aceea a fost foarte vizibilă.” (expert instituţie publică) (p. 74)

13. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 4. Abordare centrată pe imigrant - arie specifică de intervenție în cadrul sistemului național integrat de gestionare a imigrației “Pentru că în alte state, de exemplu, în Marea Brtianie autorităţile locale sunt implicate atât în integrare, cât şi în serviciile de post-integrare, de continuare a incluziunii şi de garantare a ei. Sunt servicii sociale specializate, există consiliere, sunt implicate comunităţile. Deci sunt comunităţile din ţara de origine şi multe din aceste modele merg pe implicarea grupurilor religoase şi aici ţine probabil de o alegere strategică a partenerului religios major din România, de a se integra şi în acest tip de proiecte. De a deveni activ ca partener social în raport cu integrarea persoanelor care vin din alte state.” (expert independent) (p. 57) “Toleraţilor ar trebui să li se confere un drept… măcar dreptul de a muncii şi minime drepturi socio-economice. Sigur sunt foarte multe argumente pro şi contra pentru acest lucru, dar faptul că oamenii aceştia nu au dreptul legal să muncească, nu primesc nici un ajutor din partea statului înseamnă că sunt literalmente condamnaţi să stea pe stradă şi să moară de foame sau să dea în cap cuiva să facă rost de bani.”(expert instituţie publică) (p. 61)

14. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 4. Abordare centrată pe imigrant - arie specifică de intervenție în cadrul sistemului național integrat de gestionare a imigrației “Au început să se facă cunoscute nişte tendinţe, cum ar fi întregirea familiei, care este un drept, la urma urmei. S-a deschis şi interesul statului român privind străinii veniţi la studii. Am inceput să le acordăm perioade mai mari de şedere, ca să nu îi excludă o chestie birocratică. Pe măsură ce ne-am obişnuit, am văzut că atunci când le aplici (legile – n.ns) te opreşti în nişte probleme de ordin practic care trebuie rezolvate. Cert este că tendinţa a fost de a fi mai degajat faţă de ce înseamnă lucrurile fundamentale româneşti, şi aici mă refer la familie, şi asta ne-a făcut să modificam legea repetat (…).” (expert instituție publică). (p. 42)