Duminica a XII-a De Peste An

1. Duminica a XII-a De Peste An Mc 4,35-41 Vantul si marea il ascultau!

2. Isus vorbise toată ziua mulţimii în parabole. Seara a spus ucenicilor săi: “Să trecem pe malul celălalt”. Malul Mării Galileii– văzut de pe Muntele Fericirilor –

3. Părăsind mulţimea, l-au luat pe Isus cu ei în barcă aşa cum era. Şi alte bărci l-au însoţit. Arnold Friberg– Taci! Linişteşte-te! –

4. Deodată, s-a iscat o furtună puternică; valurile loveau barca atât de tare, încât a început să se umple cu apă. Rembrandt– Cristos in timpul furtunii de pe Marea Galileii –

5. Isus dormea în spatele bărcii, pe un căpătâi. James Tissot– Isus doarme în timpul furtunii –

6. Atunci l-au trezit şi i-au spus: “Învăţătorule, nu-ţi pasă că pierim?” James Tissot– Cristos potoleşte furtuna –

7. Trezindu-se, a dojenit vântul şi a spus mării: “Taci! Linişteşte-te!” Vântul s-a potolit şi s-a făcut o linişte deplină. Simon Dewey– Taci! Linişteşte-te! –

8. Isus le-a spus: “De ce sunteţi aşa de fricoşi? Nu mai aveţi credinţă?”

9. Ei, fiind cuprinşi de o mare teamă, îşi spuneau între ei: “Cine este omul acesta, că până şi vântul şi marea îl ascultă?”

10. Pe ape Costache IoanidVâsleau apostolii pe mare...Deodată, duşman al visării,porni un freamăt, un galop.Se încreţi oglinda mării.Veneau nori grei deasupra zării,snop lângă snop.Cu muget, apele în stivăcădeau pe lături în prăval.Luptând cu vântul împotrivă,corabia plutea-n derivă,din val în val.

11. Trecerea Mării Galileii simbolizează călătoria vieţii. Marea este familia mea, comunitatea mea, însăşi inima mea. După cum ştim, în mări se pot dezlănţui furtuni mari şi neprevăzute. Cine nu a cunoscut astfel de furtuni, când totul este întunecat şi mica barcă a vieţii noastre începe să se umple de apă în toate părţile, când Dumnezeu pare a fi absent sau adormit? pr. Raniero Cantalamessa

12. Un diagnostic alarmant de la medic, şi dintr-o dată suntem în mijlocul furtunii. Ce să facem? De ce ne putem prinde şi în care parte trebuie să coborâm ancora? Isus nu ne dă reţeta magică pentru a scăpa de toate furtunile. Nu ne-a promis că vom evita toate dificultăţile. El ne-a promis însă tăria de a le depăşi, dacă i-o cerem.pr. Raniero Cantalamessa

13. În acea zi, ceea ce i-a salvat pe discipoli de la naufragiu este faptul de a-l fi luat pe Isus în barcă, înainte de a începe trecerea mării. Aceasta este şi pentru noi cea mai bună garanţie împotriva furtunilor vieţii: a-l lua pe Isus cu noi. Mijloacele prin care îl putem lua pe Isus în barca vieţii şi a familiei noastre sunt credinţa, rugăciunea şi respectarea poruncilor.pr. Raniero Cantalamessa

14. La izbucnirea unei furtuni pe mare, cel puţin în trecut, marinarii obişnuiau să toarne ulei pe valuri pentru a le calma. Pe valurile fricii şi neliniştii trebuie să turnăm încrederea în Dumnezeu. Sfântul Petru îi îndemna pe creştinii din vremea lui să aibă încredere în Dumnezeu, spunând: “Lăsaţi în grija lui toată neliniştea voastră, căci el se îngrijeşte de voi” (1Pt 5,7).pr. Raniero Cantalamessa

15. Lipsa de credinţă pe care Isus le-a reproşat-o discipolilor cu acea ocazie s-a datorat faptului că ei s-au îndoit că Lui îi pasă de vieţile şi de siguranţa lor. pr. Raniero Cantalamessa

16. Să ne amintim această povestioară atunci când simţim ispita de a ne plânge Domnului că ne lasă singuri: Un om a avut un vis. A văzut două perechi de urme de paşi imprimate pe nisipul deşertului şi a înţeles că o pereche de urme era a sa, iar cealaltă a lui Isus, care mergea alături de el. De la un anumit moment, una dintre perechile de urme a dispărut, şi omul a înţeles că aceasta s-a întâmplat exact într-un moment dificil al vieţii sale. Atunci i s-a plâns lui Cristos, că l-a lăsat singur în momentul de încercare. “Dar am fost cu tine!”, a răspuns Isus. “Cum se poate să fi fost cu mine, când este doar o urmă de paşi pe nisip?”, a spus omul. “Sunt paşii mei”, a răspuns Isus. “În acele momente, te-am purtat în braţe”. pr. Raniero Cantalamessa

17. Power Point – Lucian Diac Şcoala Biblică Nazaret Muzica: Paul Mauriat – Chanson pour Anna www.nazareth.ro