INTELIGENTE MULTIPLE

1. INTELIGENTE MULTIPLE Proiect didactic pentru Limba şi Literatura Română Clasa a V-a A Realizat de prof. Aura Valentina Panaitiu Căşuneanu Subiectul: „ Vizită” de I.L.Caragiale Tipul lecţiei: de receptare a unei opere epice

2. Inteligenţa lingvistică Înseamnă: • a gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe. • sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii • a reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele. Este inteligenţa cel mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora, dezvoltă abilităţi lingvistice şi aleg mai târziu cariera în funcţie de capacităţile lingvistice. Caracteristici: gândeşte în cuvinte, îi place să vorbească, îi place să scrie poveşti, eseuri, îi place să spună glume, să-i delecteze pe cei din jurul său cu glume, îi place să citească, îi plac jocurile de cuvinte, are memorie bună şi reţine uşor versurile.

3. Inteligenţa logico-matematică Înseamnă: • a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte, idei. • abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii matematice şi logice complexe. Implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligenţă logică/matematică devin, de obicei, contabili, matematicieni, chimişti, fizicieni. Caracteristici:gândeşte conceptual, schematic, îi plac jocurile de perspicacitate, îi plac computerele, problematizează, are nevoie de argumentarea evidenţelor, îi poate manipula pe cei din jur.

4. Inteligenţa muzical-ritmică Înseamnă: • A gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime. • A fi sensibil la ton, la intensitate, înălţime şi timbrul sunetului. • Abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii. Este specifică cântăreţilor, muzicienilor, dansatorilor. Caracteristici:te atenţionează când tonul vocii nu e potrivit, cântă şi fredonează melodii, ţine minte linia melodică a cântecelor, învaţă uşor să cânte la un instrument, este sensibil la zgomote, la sunetele mediului înconjurător.

5. Inteligenţa corporal-kinestezică • Înseamnă: • a gândi în mişcări • a folosi corpul în moduri abile şi complicate. • Implică simţul timing-ului şi al coordonării întregului corp şi a mâinilor în executarea mişcărilor, cât şi în manipularea obiectelor. Este specifică dansatorilor, sculptorilor, sportivilor. Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau de amplitudine. Actoria este mai mult kinestezică şi mai puţin lingvistică. Caracteristici:este foarte activ, aleargă mult, este îndemânatic, repară cu uşurinţă lucruri, nu poate să stea prea mult locului, gesticulează atunci când vorbeşte.

6. Inteligenţa spaţial vizuală Înseamnă: • A gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală. • Abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. • A lucra cu obiecte. Capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu o au, cu precădere, artiştii, arhitecţii, fotografii. Matematicienii buni, ca Einstein, se dovedesc inteligenţe logico-matematice şi spaţiale. Caracteristici:gândeşte în imagini, este foarte ordonat, ştie exact unde anume sunt aşezate obiectele, joacă jocuri de tip „puzzle”, îi place să desenze, să construiască, îi place să facă fotografii, să vadă filme.

7. Inteligenţa interpersonală Înseamnă: • a gândi despre alte persoane şi a le înţelege. • a fi capabil de empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibil la motivele, intenţiile şi stările lor. • Implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie, cu prieteni sau colegi. Cei cu inteligenţă interpersonală ajung să fie conducători, sunt psihologi sau buni vânzători, se pricep la motivare, manipulare. Ei înţeleg modul de “funcţionare” al oamenilor. Un profesor bun nu se poate să nu aibă şi această inteligenţă. Caracteristici:înţelege oamenii, sunt conducători înnăscuţi, mediază uşor conflictele celorlalţi, are mulţi prieteni, este leader în grupul său, este sociabil, vorbeşte mult, îi place să lucreze în colaborare, îi plac jocurile de societate, îi place să lucreze în grupuri, este intuitiv.

8. Inteligenţa intrapersonală Înseamnă: • a gândi despre sine şi a se înţelege. • a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi al emoţiilor. Abilitatea de a se monitoriza în relaţiile interpersonale. E vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi şi defecte. Caracteristici:este foarte independent, îşi susţine cu mare tărie ideile, lucrează mult singur, are o viaţă interioară, are mare încredere în sine, uneori se îmbracă excentric, îi plac iniţiativele individuale, îi plac proiectele de studiu individuale.

9. Inteligenţa naturalistă Înseamnă: • A înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi studiile ştiinţifice. • Abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice. • A interacţiona eficient cu creaturi vii şi a discerne scheme legate de viaţă şi forţele naturii. Celelalte tipuri de inteligenţe nu pot defini personalităţi precum cea a lui Darwin sau abilităţile de care dau dovadă biologii, astronomii, ecologii. Ei nu operează cu simboluri, scheme sau operaţii matematice, cum fac fizicienii sau chimiştii, ci, mai de grabă organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe “hard”. În această categorie se includ şi maiştrii bucătari. Caracteristici:este interesat de tipare şi comportamente, sunt atraşi de medicina naturistă, sunt bucătari înnăscuţi, se inspiră foarte mult din natură.

10. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

11. Obiective cadru: 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris Obiective de referinţă: 3.2 să sesizeze recunoască modurile de expunere utiliyate într-un text narativ; 3.5 să manifeste curiozitate şi interes faţă de activitatea de lectură, adaptându-se la situaţia concretă de lectură. Obiective operaţionale: a) Cognitive 1) Cunoaştere La sfârşitul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească expresiv şi corect textul; O2: să precizeze locul şi timpul în care se petrec întâmplările din opera “ Vizită”; O3: să indice personajele operei; 2) înţelegere O4: să identifice fragmentul în care este descris cadoul pentru Ionel; O5: să surprindă câteva trăsături ale personajului Ionel; O6: să recunoască modul de expunere dominant; O7: să privească personajele principale în relaţie cu celelalte personaje şi cu mediul în care trăiesc; O8: să rezume oral subiectul operei; O9: să reprezinte grafic tipurile de personaje; O10:să realizeze un cvintet pornind de la substantivul Ionel. b) Afective: O1`: să “ guste” sub aspect emoţional, atmosfera comică prefigurată de autor; O2`: să participe cu interes la lecţie;

12. Strategia didactică: • a) Metode şi procedee: lectura expresivă, lucrul cu manualul, conversaţia euristică, lectura pe roluri, jocul didactic, lectura selectivă, exerciţiul, brainstorming, cvintetul, problematizarea , ciorchinele; • b) Forme de organizare: activitate frontală în alternanţă cu activitate individuală; • c) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, tabla, textul suport din manual, • d)Resurse şi managementul timpului: • - spaţiu de lucru: sala de clasǎ • - capacităţile normale de învăţare ale elevilor • - cunoştinţele lor anterioare; • - timpul: 50 minute. • e) Modalităţi de evaluare: evaluare frontală, evaluare orală, evaluare individuală; • f) Bibliografie : • Programe şcolare pentru clasele V-VIII. Aria curricularǎ: limbă şi comunicare, Bucureşti, 1999; • Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002; • Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, ed. Paralela 45, 2001; • Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române. Ghid teoretico-aplicativ, Polirom, Iaşi, 1999; • Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2003.

13. Timp de lucru: 2 ore • Metode: • Expunere • Brainstorming • Dezbatere • Explicaţii • Conversaţie • Joc de rol • Exerciţiul practic • Materiale necesare: • Un joc lego • Hârtie • Markere colorate • Carioca colorată • Acuarele • Foi de flipchart • Carton • Plastilină

14. Abordarea textului literar din perspectiva Teoriei Inteligenţelor Multiple (Gardner) Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în studiul literaturii române s-a născut din dorinţa de a experimenta o perspectivă nouă de abordare a învăţării, prin care elevii să se poată exprima prin acea dominantă intelectuală pe care o posedă, speculând şi valorificând ceea ce au mai bun în ei. Gardner numeşte inteligenţe setul de abilităţi, talente, deprinderi mentale, care alcătuiesc capacitatea cognitivă a omului. Astfel, acceptând intelectul multiplu, obiectivul imediat avut în vedere este selectarea inteligenţelor, conform unor teste, unor criterii stabilite, în baza cărora elevii sunt repartizaţi în grupe.(Anexa 1 şi Anexa 2.) În şcoala centrată pe individ, atât metodele de evaluare, cât şi curriculum-ul favorizează diferitele profiluri de inteligenţe ale elevilor. Astfel, ne-am gândit la aplicarea acestei metode la o lecţie de evaluare sumativă, a unităţii de învăţare Povestirea, la clasa a X-a, care să se realizeze printr-o activitate antrenantă, în care elevii au posibilitatea de a-şi etala cunoştinţele, aspiraţiile, talentele, aptitudinile. Evaluarea prin proiecte realizate în grup oferă avantajul de a contextualiza învăţarea şi implică şi conştientizarea paşilor în rezolvarea problemei şi crearea produsului.

15. Experimentul a avut o dublă intenţie şi o dublă justificare în problema ce vizează abordarea textului literar din viziune transdisciplinară: • 1. Elevul devine subiect al propriei formări şi participă activ la actul didactic.Cunoştinţele dobândite pot fi raportate autonom, reflexiv, critic şi creativ. • 2. Receptarea textului literar din perspectiva inteligenţelor multiple presupune interpretarea acestuia şi producerea de mesaje specifice (text, imagine, ritm muzical, kinestezie). • Experimentul a fost structurat pe câteva secvenţe care să ne permită să organizăm activitatea de evaluare din perspectiva lucrului în echipă. Competenţele urmărite au fost diversificate în funcţie de tipul de inteligenţă vizat. • Lecţia de evaluare a fost precedată de o oră care a avut ca scop demonstrarea apartenenţei la specia Povestire fantastică, a textului Miss Emeralds, de I.P.Culianu, lecţie de recapitulare.

16. Competenţele urmărite au fost diversificate în funcţie de tipul de inteligenţă vizat.

17. Desfăşurarea activităţii • Organizarea clasei. • Actualizarea cunoştinţelor dobândite anterior/ captarea atenţiei • Se realizează cu ajutorul unui personaj-vizitator, costumat în Ionel, care intră nepoliticos în sala de clasă, producând agitaţie. Elevii recunosc personajul din opera lui I.L.Caragiale. • 3. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor operaţionale: • Profesorul le spune elevilor că în această oră vor reciti una din operele de mici dimensiuni ale lui I.L.Caragiale, „ Vizită” şi le comunică obiectivele operaţionale. • 4. Dirijarea procesului de învăţare • Lectura integrală a textului de către toţi elevii; • Înţelegerea textului- identificarea timpului şi a spaţiului acţiunii; recunoaşterea personajelor. • Profesorul citeşte expresiv textul. Elevii ascultă sau urmăresc cu atenţie textul reprodus în manual. Li se solicită să indice cuvintele pe care nu le-au înţeles, în eventualitatea în care există astfel de situaţii. Dacă este cazul se explică aceste cuvinte cu participarea întregii clase, cu sprijinul profesorului sau consultându-se dicţionarul. • Elevii sunt antrenaţi în exerciţii de lectură expresivă, pe roluri, pentru a imprima sensurile textului prin pauze, accente, ritm şi ton. Elevii sunt repartizaţi în 8 grupe corespunzătoare celor 8 tipuri de inteligenţă din perspectiva lui Gardner. • (Elevii au fost repartizaţi pe grupe după ce au rezolvat chestionarele (Anexele 1 şi 2) şi au identificat inteligenţa dominantă). • Indicarea sarcinilor de lucru: • În urma prezentării materialului în power point, a operei Vizită…, I.L.Caragiale s-au dat următoarele sarcini de lucru elevilor ţinându-se cont de tipul de inteligenţă:

18. INTELIGENŢA LINGVISTICĂ POEŢI, SCRIITORI Sarcina de lucru: Selectează în 5 minute adjectivele din text: ,,N-am voit să merg cu mâna goală şi i-am dus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastică...” Realizează un cvintet pornind de la substantivul Ionel. Timpul şi spaţiul: Identifică- în text- cuvintele care arată momentul şi locul de desfăşurare a întâmplării povestite în opera literară “Vizită”. Pornind de la cuvântul vizită, ce va fi scris pe flip-chart, elevii vor trebui să găsească: un cuvânt derivat două adjective potrivite care pot descrie cuvântul trei cuvinte care exprimă acţiuni ce se pot desfăşura în timpul unei vizite patru cuvinte care exprimă stările “ trezite “ de vizite un cuvânt cheie, concluzia Materiale: foi, foi de flipchart, markere, carioca

19. INTELIGENŢA LOGICO MATEMATICĂ Sarcina de lucru: Desenează forma geometrică ce corespunde cadoului primit de Ionel. Reprezintă printr-un grafic tipurile de personaje şi relaţiile dintre ele. Clasifică-le în: - principale- - secundare- -episodice- Materiale: foi, foi de flipchart, markere, carioca

20. Inteligenţa Spaţială Sarcina de lucru: - Alege jetoanele care reprezintă obiecte ce au aceeaşi formă şi mărime cu mingea. Materiale: jetoane cu imagini. - Grupează personajele precizând raporturile dintre ele: musafir-d. Popescu- Ionel în ordinea apariţiei- după importanţa lor- - Realizează un poster cu portretele personajelor.

21. INTELIGENŢA MUZICAL RITMICĂ INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ

22. INTELIGENŢA CORPORAL KINESTEZICĂ INTELIGENŢA NATURALISTĂ

23. INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ Creează un regulament minim câte trei reguli pentru fiecare: JOCUL CU MINGEA ----ACASĂ ----LA ŞCOALĂ ----ÎN PARC Acţiunea : Interpersonală: Descrie tipurile de comportament ale personajului: Definiţi relaţia dintre cele personaje în momentul întâlnirii lor.

24. FISA DE LUCRU • Rezolvă cerinţe următoare: • Timpul şi spaţiul: • 1.Identifică- în text- cuvintele care arată momentul şi locul de desfăşurare a întâmplării povestite în Vizită. • 2.Ce detalii ale mobilierului şi ale altor obiecte sunt surprinse în descrierea salonului doamnei Popescu ? • Acţiunea : • 3. Puneţi ideile principale de mai jos în ordinea desfăşurării evenimentelor în text şi identificaţi momentele subiectului( etapele acţiunii) corespunzătoareunindu-le prin săgeti : • Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi cu trâmbiţa . Situaţia iniţială • Ajuns acasă , naratorul constată că Ionel îi pusese dulceaţă în şoşoni. • Ionel necăjeşte servitoarea , fiind gata să răstoarne maşina de spirt. Intriga • Jucăndu-se cu sabia , Ionel o loveşte pe mama sa în obraz. • Povestitorul face o vizită d-nei Popescu, cu ocazia onomasticii fiului ei, Desfăşurarea acţiunii • căruia îi duce cadou o minge. • Băiatul leşină, speriind-o pe mama sa. Punctul culminant • Jucăndu-se cu mingea, Ionel răstoarnă cafeaua musafirului. • Mama este încântată de felul cum fumează Ionel. Situaţia finală • Personajele: • 4.Identificaţi personajele din text • în ordinea apariţiei- în ordinea importanţei- • Clasificaţi-le în: • - principale- - secundare-