Legislația în domeniul poluării cu n itrati din surse agricole

1. Legislația în domeniul poluării cu nitrati din surse agricole

2. Cuprins • Glosar de termeni • Legislatia europeana referitoare la protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole • Implementarea directivei în regiunea Flandra din Belgia – studiu de caz • Legislaţia romînească • Cuvinte cheie pentru caracterizarea actelor normative • Incadrarea actelor normative din Romania in scheme de tip DPSIR (Driving Forces-Pressure-State-Impact-Response) • Coerenta legislatiei in vigoare (nationala, nationala-comunitara) • Analiza SWAT a cadrului legislativ si a fluxului decizional si institutional referitoare la implementarea Directivei Nitrati • Lista institutiilor implicate in implementarea Directivei Nitratilor in Romania • ANEXA 1: Aspecte din actele normative utilizate la implementarea activitatilor cerute de Directiva Nitrati

3. Glosar de termeni Glosarul de teremeni a fost realizat prin sinteza definitiilor introduse in actele legislative analizate.  A • accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice; • acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punctul de vedere al impactului asupra mediului; acordul de mediu reprezintă decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul din punctul de vedere al protecţiei mediului; • acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizaţie de mediu, autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic; • activitate poluatoare - orice activitate care determină schimbări negative privind caracteristicile naturale ale calităţii mediului geologic;

4. Legislatia europeana referitoare la protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole Obiectivele Directivei Nitraţilor (91/676/EEC) • Scopul – reducerea poluării apei cu nitraţi din surse agricole şi prevenirea poluării viitoare. • solicită statelor membre să monitorizeze concentraţiile de nitraţi în apele de suprafaţă şi subterane, să identifice apele afectate de poluare şi pe cele ce pot fi afectate de poluare dacă nu sunt luate măsuri şi să desemneze zonele vulnerabile, definite ca toate arealele ce se drenează în corpurile de apă identificate. • Pentru aceste zone vulnerabile trebuie dezvoltate, implementate şi revizuite o dată la patru ani, programe de acţiune care să conţină măsuri de reducere şi prevenire a poluării cu nitraţi. Statele membre trebuie, de asemenea, să elaboreze coduri de bune practici agricole şi să organizeze campanii de informare unde se consideră necesar pentru implementarea acestora.

5. Principalele etape de implementare a directivei: • Identificarea apelor poluate sau ameninţate (N), cum ar fi: • apele de suprafaţă dulci, în special cele utilizate sau care urmează a fi utilizate pentru captarea apei potabile, care conţin sau care ar putea conţine o concentraţie mai mare de 50 mg/l nitraţi • apele subterane, care conţin sau care ar putea conţine mai mult de 50 mg/l de nitraţi • corpurile de apă dulce, estuarele, apele de coastă şi apele marine, eutrofizate sau care pot deveni eutrofizate • Desemnarea de "zone vulnerabile" (ZVN), ca zone de teren care drenează în apele poluate sau ameninţate şi care contribuie la poluarea cu N

6. Principalele etape de implementare a directivei: • Elaborarea codurilor de bune practici agricole, care urmează să fie puse în aplicare de către agricultori pe bază de voluntariat. Codurile includ: • măsuri de limitare a perioadelor în care îngrăşămintele pot fi aplicate pe teren, pentru a permite disponibilitatea azotului numai atunci când cultura are nevoie de nutrienţi; • măsuri de limitare a condiţiilor de aplicare a îngrășămintelor (terenuri în pantă, terenuri îngheţate sau acoperite de zăpadă, terenuri situate în apropierea cursurilor de apă); • cerinţe pentru capacitatea minimă de depozitare a gunoiului de grajd; • rotaţiei culturilor, acoperirea solului pe timpul iernii, culturile secundare, cu scopul de a limita levigarea în timpul perioadelor ploioase

7. Principalele etape de implementare a directivei: • Stabilirea Programelor de Acţiune, care urmează să fie puse în aplicare de către agricultori în cadrul NVZs în mod obligatoriu. Programele includ: • măsurile deja incluse în codurile de bune practici agricole, care devin obligatorii în ZVN; • alte măsuri cum ar fi limitarea de îngrăşăminte care urmează să fie aplicate, ţinând cont de nevoile culturilor, toate intrările de azot şi gradul de aprovizionare a solului, cuantumul maxim de gunoi de grajd de aplicat (corespunzător la 170 kg N organic / hectar / an) • Monitorizare şi raportare naţională la fiecare 4 ani: • Concentraţiile de nitraţi • Eutrofizarea • Evaluarea impactului Programelor de Acţiune • Revizuirea ZVN şi a Programelor de Acţiune

8. Calendarul implementarii

9. Implementarea directivei în regiunea Flandra din Belgia – studiu de caz • Prezentare • Implementarea Directivei Nitraţilor • Legislaţie • Cererea de derogare • Aspecte specifice ale politicii în Flandra • Monitorizarea calităţii apei • Impactul măsurilor legislative • Evoluţia presiunii nutrienţilor • Evoluţia calităţii apelor subterane • Evoluţia calităţii apelor de suprafaţă • Perspective (Orizont 2030) • Angajamente internaţionale asociate

10. Lista integrala a actelor normative care cuprind precizari aplicabile implementarii Directivei Nitratilor in Romania • Lista integrala a actelor normative care cuprind precizari de interes pentru implementarea Directivei Nitrati a fost elaborata prin utilizarea aplicatiei Lex Expert – Legislatia Romaniei realizata de Compania de Informatica Neamt- Piatra Neamt. • Documentele au fost selectionate pe baza cautarilor utilizind cuvinte cheie legate de problematica DN. Documente aditionale au fost apoi selectate in urma analizei textelor legislative pe baza referintelor din acestea. • Toate textele actelor legislative selectionate cu toate modificarile si completarile introduse prin acte legislative ulterioare sunt incluse pe suportul electronic atasat prezentului raport atit ca fisiere individuale, cit si ca fisiere incluse in aplicatia de tip workbook LegiNitrati.xls in care textul legislativ dorit poate fi apelat prin dubla apasare a mouse-ului in dreptul icoanei respective. • In Anexa 1 sunt incluse articolele si/sau anexele din fiecare act care prezinta importanta pentru implementarea Directivei Nitrati.

11. Lista institutiilor implicate in implementarea Directivei Nitratilor in Romania • Administratia Nationala “Apele Romane” • Institutul National de Cercetari pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA • Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului • Garda de Mediu • Directiile judetene de agricultura si dezvoltare rurala • Oficii judetene de Studii pentru Pedologie si Agrochimie • Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor • Consiliile locale comunale, orăşeneşti, municipale

12. Lista institutiilor implicate in implementarea Directivei Nitratilor in Romania • Comitete de bazin • Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole • Grupul de sprijn de pe linga Comisie • Comitete regionale pentru protectia mediului • Consiliul interministerial al apelor • Corpul de inspecţie în domeniul protecţiei şi conservării solului.

13. Aspecte din actele normative care au sau pot avea referire la implementarea activitatilor cerute de Directiva Nitrati

14. LEGEA Nr. 18 din 19 februarie 1991 – Legea Fondului Funciar ART. 74 • Toţi deţinătorii de terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora şi protecţia solului. ART. 76*) • (2) Cei care nu dau curs somaţiei pierd dreptul de folosinţă asupra terenului la sfârşitul anului în curs.

15. LEGEA Nr. 18 din 19 februarie 1991 – Legea Fondului Funciar ART. 87 • (1) Deţinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociaţi, vor să facă din proprie iniţiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar - sămânţă de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.

16. LEGEA Nr. 18 din 19 februarie 1991 – Legea Fondului Funciar ART. 111 Constituie contravenţii la normele privind evidenţa, protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii, încât, potrivit legii penale, constituie infracţiuni: g) degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale ori deşeuri de pietriş, moloz, nisip, prefabricate, construcţii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie şi altele asemenea; h) neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producţie şi prin scurgeri de orice fel.

17. LEGEA Nr. 107 / 25 septembrie 1996 – Legea apelor ART. 16 (1) Pentru protecţia resurselor de apă, se interzic: b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare; ART. 87 Constituie contravenţii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: 53) branşarea locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existenţa sau realizarea reţelelor de canalizare a staţiei de epurare;

18. HOTĂRÂREA Nr. 964 /2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ART. 1 Se aprobă Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 (1) Se înfiinţează Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, formată din specialişti ai MADR, MADR şi ai MS. Pe lângă comisie va funcţiona un grup de sprijin.

19. HOTĂRÂREA Nr. 964 /2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ART. 3 (1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune MMP.....va întocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitraţi şi al apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluări. (2) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune,MMP împreună cu MADR vor desemna toate zonele vulnerabile care drenează în apele identificate care contribuie la poluarea acestora. (3) MMP împreună cu MADR vor revizui şi/sau vor completa, o dată la 4 ani, lista cuprinzând zonele vulnerabile, analizând şi luând în considerare schimbările şi factorii neprevăzuţi în momentul alcătuirii acesteia.

20. HOTĂRÂREA Nr. 964 /2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ART. 4 (1) În scopul stabilirii şi/sau revizuirii şi al completării listei cuprinzând zonele vulnerabile MMP va solicita factorilor abilitaţi prezentarea, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune şi periodic, o dată la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele acţiunilor de: a) supraveghere; b) verificare. (2) În secţiunile de control în care concentraţia de nitraţi din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi nici un factor nou de creştere probabilă a conţinutului de nitraţi nu a apărut programul de supraveghere prevăzut la alin. (1) lit. a) se va realiza o dată la 8 ani.