Daniela Gîfu daniela.gifu@info.uaic.ro - PowerPoint PPT Presentation

slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Daniela Gîfu daniela.gifu@info.uaic.ro PowerPoint Presentation
Download Presentation
Daniela Gîfu daniela.gifu@info.uaic.ro

play fullscreen
1 / 51
Daniela Gîfu daniela.gifu@info.uaic.ro
277 Views
Download Presentation
swain
Download Presentation

Daniela Gîfu daniela.gifu@info.uaic.ro

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Semanticași pragmatica limbajului natural Daniela Gîfu daniela.gifu@info.uaic.ro

  2. Cursul nr. 6 De la lingvistică generativă la lingvistică cognitivă. Teorialui Ray Jackendoff

  3. Ray Jackendoff • - lingvist american și filosof. • oscilează între lingvistica generativă și cea cognitivă. • semantica limbajului natural sprijinită pe structura formală de cunoaștere și expresia ei lexicală și sintactică. • ample cercetări cu privire la relația dintre conștiința lucidă și teoria computațională a minții, pe teoria sintactică. • cu Fred Lerdahl, pe cunoaștere muzicală, culminând cu teoria generativă a tonului muzical. • continuator al teoriei lui Noam Chomsky și Morris Halle.

  4. Lingvistica generativă (LG) – privire de ansamblu • - în gramaticile sanscrite din secolul V î.Hr • - în civilizaţia elenistică. • - savanţii europeni s-au dedicat studiului retoricii, gramaticii, etimologiei şi textelor scrise în limbile din vechime. • sec. XX, domeniul lingvisticii propriu-zisefoarte restrâns, bazat pe empirism şi pe dispoziţia comportamentală. • începutul anilor ’50 Noam Chomskysugerează că toate limbajele umane depind de structuri mentale înnăscute, pune bazele lingvisticii generativ-transformaţionale. • Scop: „ de a prezenta într-o descriere a unui limbaj tot ce ţine de competenţa lingvistică a unui vorbitor indigen ", R. H. Robbins. • „Am încercat să găsesc un sistem de reguli pentru a determina formele fonetice ale propoziţiilor, (…) ce se numeşte în prezent o gramatică generativă“, Chomsky.

  5. Lingvistica generativă – studiu sicronic al limbii (a) o operaţie de reducţie a fenomenelor concrete, variabile şi nelimitate ale vorbirii la un inventar finit de unităţi invariante care se succed în lanţul vorbirii; (b) stabilirea posibilităţilor şi restricţiilor de combinare ale unităţilor rezultate din reducţia de sub (a); În lingvistică - două metodologii: (a)analitică- Ip. Limba este o structurăşi caută să descompună această structură în elementele ei constitutive. (b)sintetică. Ip. Reprezentarea structurii prin indicarea dependenţelor, a interdependenţelor şi, în general, a posibilităţilor şi restricţiilor combinatorii ale elementelor rezultate din analiză.

  6. Rezultatul Analizei și a Sintezei (a) R.A. - un inventar de unităţi (foneme, morfeme, cuvinte etc.) şi o clasificare a acestor unităţi; cu alte cuvinte, un sistem. (b) R.S. - o reprezentare a structurii unei limbi (modul în care unităţile degajate prin analiză se comportă în cadrul unităţilor complexe - silabe, cuvinte, sintagme).

  7. Descrierea structurii limbii – conform metodei modelării • Model / Modelarea constă în: • Construirea unui sistem logico-matematic (sistem axiomatic-deductiv) care reprezintă obiectul de studiat. • Ip. Sistemul axiomatic - ca izomorf cu obiectul de studiat. Dacă se verifică - sistemul construit esteadecvat obiectului. • Model(M) o construcţie presupusă a fi izomorfă cu obiectul studiat. • Modelare- procedeul de studiu al unui obiect prin confruntarea cu modelul. • De reținut! • (a) M nu se confundă cu obiectul. (b) M reprezintă anumite aspecte ale obiectului (cele pentru reprezentare); • (c) Modelul nu trebuie să fie doar o construcţie abstractă, ci poate fi şi descrierea unui alt obiect cu un caracter mai concret. Ex - Temă

  8. Exemplu simplu de model generativ • o propoziție -o serie de alegeri succesive dictate de conţinutul semantic al comunicării şi de anumite restricţii în succesiunea cuvintelor. • o propoziție - un ansamblu de posibilități de trecere de la un cuvânt la altul.

  9. Exemplu complex de model generativ • posibilităţiile de combinare ale cuvintelor în propoziţii. • cuvintele se grupează în clase caracterizate printr-un anumit comportament gramatical. • schema - înlocuirea cuvintelor cu simboluri ale claselor de cuvinte (cu indicaţia flexiunii caracteristice). S = substantiv, Aj = adjectiv, Prep = prepoziţie, V = verb, Av = adverb, Aj Pos = adjectiv posesiv; indicii nom = nominativ, gen = genitiv, ac = acuzativ, pers 30 = persoana a treia

  10. Unde își găsește aplicabilitatea? • în studiile de fonologie • se descrie structura silabelor. • se reprezintă posibilităţile de combinare a fonemelor în silabe. • Obs. construirea unor astfel de scheme este mult mai simplă în fonologie (nr.foneme <<< nr.cuvinte!). • la nivel sintactic(reprez. structurii unei propoziţii/ fraze). • la nivelmorofologic (cuvântul, elementele constitutive fiind morfemele). • Mod de reprezentare a structurii (fonologice, morfologice sau sintactice) - un analog în matematică. • Reține! O astfel de schemă s.n.un graf(http://sourceforge.net/projects/ggs/)

  11. Analog matematic – mașina cibernetică G • pornind de la starea inițială S0 poate trece succesiv printr-un nr. finit de stări: S1... S2 ... S3 ... Sn. • execută un nr. finit de treceri de la o stare la alta (pornind de la starea iniţială S0, poate parcurge de un număr infinit de ori un număr de stări (…Sj <=n) revenind de fiecare dată la starea iniţială. • fie V mulţimea tuturor simbolurilor care reprezintă vocabularul unei limbi L. • maşina emite un simbolaϵV. • fiecare aprodus de G = o pereche de stări: aceea de la care maşina porneşte şi aceea la care maşina ajunge (în cazul în care aeste produs prin trecerea şi … Sj, ase va defini ca aij. Prin parcurgerea unui număr de stări, maşina G produce o secvenţă de simboluri. • dacă G parcurge stările S1 … S2 … S3 … S4 • atunci G va produce secvenţa de simboluri a12 a23a34. • dacă vom conveni că simbolurile sunt cuvinte • atuncisecvenţa a12 ... a23 ... a34 va fi o secvenţă de cuvinte • dacăvom conveni că simbolurile sunt foneme • atunci secvenţa a12 ... a23 ... a34 va fi o secvenţă de fonemeş.a.m.d.

  12. Analog matematic – mașina cibernetică G • Pp. - prin revenirea la starea iniţială (S0), maşina G produce totdeauna un semn de încheiere, l. • Spunem că prin fiecare parcurgere a unui număr de stări S0 … Sk şi revenirea la starea iniţială Sk S0, maşina G produce o propoziţie. • - Fiecare propoziţie se defineşte prin indicarea stărilor pe care maşina G le parcurge succesiv, până la revenirea la starea iniţială. • Fie V alcătuit din cuvintele: copilul, vecinului, meu, din, curte, aleargă. Definim fiecare cuvânt prin următoarele perechi de stări: copilul = S1 S2, vecinului = S2 S3, meu = S3 S4, din = S2 S5, curte = S5 S4, aleargă = S4 S6. • dacă G va parcurge stările S1 S2 S3 S4 S6S0 • atunci va produce propoziţia copilul vecinului meu aleargă; • dacă va parcurge stările S1 S2 S5 S4 S6 S0 • atunci va produce propoziţia copilul din curte aleargă.

  13. Mașina cibernetică G - schematic vecinului meu copilul aleargă din curte dacăstabilim că aleargă poate fi produs şi prin trecereaS2 S4 modificând în acest fel schema de funcţionare a maşinii, atuncimaşina G va putea produce, alături de propoziţiile de mai sus, şi propoziţia copilul aleargă.

  14. Mașina cibernetică G - generalizare Pentru a reprezenta în acest fel toate sau cât mai multe din propoziţiile corecte ale limbii române, făcând uz de un număr cât mai mare de cuvinte... Construimo maşină G - gramatică cu număr finit de stări, iar limbile generate de o astfel de gramatică, limbi cu număr finit de stări. dacăvom conveni să asociem fiecărei treceri de la o stare la alta oprobabilitateanumită, vom obţine o reprezentare a limbii sub forma unuiprocesMarkov cu număr finit de stări. atunci Gare posibilitatea de a produce un număr infinit de propoziţii(G poaterevenide un număr infinit de ori la starea iniţială) folosind un număr finit de stări. Obs. foarte folosităîn teoria informaţiei şi a comunicaţiei, pentru reprezentarea limbilor naturaleşi artificiale.

  15. Lingvistica cognitivă (LC) – limbaj & minte + limbaj & cunoaștere • o școală a gândirii și cercetării pe fondul nemulțumirii trăite de lingviști în anii 1970 ca o reacție la abordările oficiale ale limbii • (resping LG - limba este unică și înnăscută); • super-model care n-are încă impact în educație ca lingvistica sistemică(LS Systemic Functional Grammar, Michael Halliday); • asociată cu semantica. • Obs. Este regretabil că LS are monopol de influențare a educației (coerență textuală, gen și diferențe de înregistrare, statusul social) (v. Hudson, 1986). Fără întrebări despre structura formală a limbajului (LG).

  16. Lingvistica cognitivă (LC) – aspecte generale • - “nașterea” în 1989/ 1990 cu ocazia înființării Asociației Internaționale a Lingvisticii Cognitive (AILC), împreună cu propriul jurnal, Lingvistica cognitivă. • - se referă la interpretarea limbii în termeni de concepte care stau la baza formelor de activitate deprocesare a informației de către creier, de la analiza stimulilor imediați până la clasificarea • experiențelor subiective. • un domeniu cu o expansiune rapidă aflat la interferența dintre lingvistică,psihologie și știință cognitivă. • are legături interdisciplinare cu psihologia socială și cognitivă, filosofia (în special interesul pentru categorizare), sociologie și antropologie.

  17. Lingvistica cognitivă (LC) – caracteristici (A) negarea oricăror facultăți mentale autonome; (B) aserțiunea cunoștințelor limbii izvorând din facultăți lingvisticeautonome în minte; (C) aserțiunea cunoștințelor limbii izvorând din folosirea limbii; (D) pretenția căgramatica însăși urmează să fie explicată în termeni de conceptualizare.

  18. Fonetica și fonologia Fonetica- desemnează studiul evoluțiilor sunetelor;- analizează evenimente, transformări, fiind în contiună mișcare.

  19. Citim în două feluri: - cuvântul nou sau necunoscut este descifrat literă cu literă;- cuvântul uzual și familiar este cuprins dintr-o privire, independent de literele care îl alcătuiesc.

  20. TANT TEMPSET EST

  21. Mărturia scrierii nu are valoare decât cu condiția de a fi interpretată.

  22. Aparatul fonatorA – cavitatea nazalăB – cavitatea bucalăC – laringele

  23. Clasificarea sunetelor

  24. A) Apertura zero: oclusiveleB) Apertura 1: fricativele sau spiranteleC) Apertura 2: nazalele (palatale și guturale)D) Apertura 3: lichideleE) Apertura 4: i, u ...F) Apertura 5: e, o ...G) Apertura 6: a, deschidere maximală

  25. lab. – labială; labiodent. – labiodentală; dent. – dentală; vel. – velară (în partea posterioară a cavității bucale) & labiovel. – labiovelară (rotunjirea buzelor) & pal. – palatală (înmuierea velarei) = monofonematice;

  26. Consoanele RO Articulări cs. imposibile alofone ale unor consoane RO

  27. PIE – proto – indo - european

  28. Exemple – labială surdă *p

  29. Exemple – dentală surdă *t

  30. Exemple – velară surdă *k

  31. Exemple – labiovelară surdă *kw

  32. Exemple – labială sonoră *b Ex. cannabis (lat.); canabum (lat. vulgară)

  33. Exemple – dentală sonoră *d

  34. Exemple – velară sonoră *g

  35. Exemple – labiovelară sonoră *gw

  36. Exemple – labială aspirantă *bh

  37. Exemple – dentală aspirantă *dh

  38. Exemple – velară aspirantă *gh

  39. Exemple – labiovelară aspirantă *gwh

  40. Închiderea = imploziedeschiderea = explozie

  41. Appadistingem o diferență între cei doi „p”- primul corespunde unei închideri; - cel de al doiea unei deschideri.

  42. Schimbările fonetice nu ating cuvintele, ci sunetele !

  43. I) Aparatul fonator variază de la o rasă la alta? – Discuții

  44. II) Climatul si conditiile de viață pot avea o mare influență asupra limbii. Discuții

  45. III) Schimbările de pronunțare educației fonetice primite în copilărie. Discuții

  46. IV) Asimilarea schimbărilor fonetice cu schimbările modei. Discuții.

  47. Teoria lui Ray Jackendoff - syntactocentrism - Jackendoff combate centrarea pe sintaxă din gramatica generativă (numită syntactocentrism). - în contradicție cu modelele anterioare, cum ar fi Standard Theory (1968); Extended Standard Theory (1972); Revised Extended Standard Theory (1975) etc., în care sintaxa este componenta generativă unică din limba. - Jackendoff - sintaxa, semantica și fonologia, toate sunt generative, conectate între ele prin intermediul elementelor de interfață. Teoria sa – de a formaliza corespunzător regulile de interfață. SYNTACTOCENTRISM - sensul este un sistem combinatoric dependent parțial de sintaxă. - susține că sintaxa nu poate să determine singură semantica. Nici viceversa.

  48. Contribuția lui Ray Jackendoffla cunoașterea muzicală • - Jackendoff &Fred Lerdahl – interesați de capacitatea umană pentru muzică și relația ei cu cea pentru limbă. • În particular, muzica are structură precum gramatica (sunetele sunt combinate în structuri). • Obs. Când cineva ascultă muzică într-un idiom,în fapt este familiarizat; muzica nu este doar auzită ca un grupaj de sunete, ci mai degrabă, ca o înțelegere inconștientă a muzicii,fiind capabil să distingă piesele muzicale nemaiauzite anterior. • Jackendoff interesat în ce constau structurile cognitive sau "reprezentările mentale" în mintea ascultătorului; cum un ascultător poate dobândi o gramatică muzicală necesară înțelegerii unui anumit idiom muzical, ce resurse înnăscute face această achiziție posibilă, ce părți ale capacității umane pe linie muzicală sunt guvernate de funcții cognitive generale și ce părți rezultă din funcții orientate în special pentru muzică (1983; 2002).

  49. Referințe bibliografice • Jackendoff, Ray (1972). Semantic Interpretation in Generative Grammar. Cambridge, MA: MIT Press. • Jackendoff, Ray (1983). Semantics and Cognition. Cambridge, MA: MIT Press. • Jackendoff, Ray (1990). Semantic Structures. Cambridge, MA: MIT Press. • Jackendoff, Ray (2002). Foundations of Language: Brain, Meaning, Grammar, Evolution. Oxford: Oxford University Press. • Jackendoff, Ray (2007). Language, Consciousness, Culture: Essays on Mental Structure (Jean Nicod Lectures). Cambridge, MA: MIT Press. • Jackendoff, Ray (2010). Meaning and the Lexicon: The Parallel Architecture 1975–2010. Oxford: Oxford University Press. • E. Vasiliu, Observaţii asupra structurii silabei în limba română, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Bucureşti, 1958, p. 877; S. Marcus şi E. Vasiliu, Matematică şi fonologie. Teoria grafelor şi consonantismul limbi române, Fonetică şi dialectologie, III, 1961, p. 15.