armele biologice n al doilea r zboi mondial n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Armele biologice în al doilea r ? zboi mondial PowerPoint Presentation
Download Presentation
Armele biologice în al doilea r ? zboi mondial

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 27

Armele biologice în al doilea r ? zboi mondial - PowerPoint PPT Presentation


  • 164 Views
  • Uploaded on

Armele biologice în al doilea r ă zboi mondial. Prezentarea Nr. 3. 1. Curicula. Programul francez Slide-uri 2 - 3 Programul britanic Slide-uri 4 - 11 Programul japonez Slide-uri 12 - 16 Programul SUA Slide-uri 17 - 20. 2. Programul francez 1935 – 1940 (i).

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Armele biologice în al doilea r ? zboi mondial' - suchin


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
1 curicula
1. Curicula
  • Programul francez
    • Slide-uri 2 - 3
  • Programul britanic
    • Slide-uri 4 - 11
  • Programul japonez
    • Slide-uri 12 - 16
  • Programul SUA
    • Slide-uri 17 - 20
2 programul francez 1935 1940 i
2. Programul francez 1935 – 1940 (i)
  • Probabil datorita pozitiei Frantei de Stat Depozitar al Protocolului de la Geneva din 1925, programul francez a fost relativ in hibernare intre anii 1926 si 1934
  • S-ar parea ca cercetarea a fost redusa la monitorizarea tehnologica pentru a mentine un nivel adecvat de capabilitate stiintifica cu privire la apararea impotriva unui atac biologic
  • In jurul anului 1934 re-militarizarea Germaniei a condus la ingrijorarea re-innoita cu privire la atacurile cu arme biologice. S-au facut studii despre dispersia agentilor biologici in metro-ul din Paris folosindu-se o bacterie nepatogenica iar toxina botulinica a fost adaugata pe lista agentilor care s-ar putea sa fie folositi
  • In jurul anului 1937, preocuparea crescanda despre razboiul cu Germania a condus la infiintarea unui laborator de specialitate la Le Bouchet
3 programul francez 1935 1940 ii
3. Programul francez 1935 – 1940 (ii)
  • In 1938, o sesiune plenara a comitetului de supraveghere a audiat rapoarte despre diseminarea toxinei botulinice in aer si despre protectia impotriva ricinului. Rezultatele experimentelor din Metro-ul din Paris au condus la concluzia ca epidemiile pot sa fie declansate in mod deliberat in populatia civila
  • Programul a fost accelerat in mod semnificativ in anul 1939 si a luat in consideratie atat atacurile cu, cat si protectia impotriva ricinului, si de asemenea atacuri asupra culturilor vegetale folosind scarabei si agenti fungici (ciuperci). S-a depus un effort si cu privire la folosirea proiectilelor contaminate cu tetanos sau gangrena gazoasa impotriva fiintelor umane
  • La inceputul anului 1940 s-a raportat ca este foarte posibil sa se provoace infectia bovinelor cu aerosoli de virus de ciuma bovina (Rinderpest)
4 programul britanic in al doilea razboi mondial i
4. Programul britanic in al doilea razboi mondial (i)
  • Din cauza acelorasi griji pe care si le facea si Franta, Comitetul Imperial de Aparare al Regatului Unit al Marii Britanii a infiintat un Sub-Comitet de Razboi Bacteriologic in noiembrie 1936
  • Marea Britanie a ratificat Protocolul de la Geneva in 1930. Ca si alte state, a manifestat rezerve care se refereau la obligatiile sale numai in relatie cu alte state semnatare ale protocolului si doar daca acele state si aliatii lor respecta prohibitiile respective
  • Spre sfarsitul anului 1939, Sub-Comitetul de Razboi Bacteriologic s-a reconvenit sub numele de Comitetul de Arme Biologice al Cabinetului de Razboi si a fost autorizat sa ia in consideratie si lucrul “din perspectiva ofensiva”
  • Acest effort in Marea Britanie a fost strans legat de activitatile canadiene si de cele din SUA
5 programul britanic in al doilea razboi mondial ii
5. Programul britanic in al doilea razboi mondial (ii)
  • Canada s-a implicat cu programul britanic de arme biologice din cauza legaturilor pe care le avea cu guvernul si fortele militare britanice, precum si a oamenilor sai de stiinta excelenti inclusiv Sir Frederick Banting
  • Banting a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina pentru ca a fost unul dintre co-autorii in descoperirea insulinei in 1923, si conducea un laborator remarcabil de cercetare medicala la Universitatea din Toronto. El avea si prestigiu si cunostiinte
  • In 1937, ingrijorat din nou din cauza rapoartelor privind activitatile germane, Banting a pregatit o analiza detaliata a atacurilor potentiale cu arme biologice – pe care el le considera o amenintare grava si imediata
6 programul britanic in al doilea razboi mondial iii
6. Programul britanic in al doilea razboi mondial (iii)
  • Cand a inceput razboiul, Banting conducea o delegatie in Marea Britanie unde preocuparea lui cea mai importanta era in legatura cu armele biologice. El a fost ucis in 1941 cand zbura din nou spre Marea Britanie ca sa se ocupe cel putin in parte, cu probleme legate de armele biologice
  • Pana la acel timp totusi, el a reusit sa angajeze alti cercetatori canadieni remarcabili in eforturile lui in arme biologice
  • Punctul de vedere a lui Banting a fost ca “singura pozitie precauta de aparare impotriva oricarei arme este asigurata de cunostiintele complete care se pot obtine numai printr-o pregatire meticuloasa impotriva intrebuintarii ofensive a acelei arme”
7 programul britanic in al doilea razboi mondial iv
7. Programul britanic in al doilea razboi mondial (iv)
  • In august 1940, dupa ocuparea Frantei, un departament nou de arme biologice a fost creat la Porton Down unde se gasea de asemenea si Statiunea Experimentala de Aparare Chimica. Noul departament era condus de Paul Fildes care mai inainte fusese seful Unitatii de Chimie Bacteriana la Spitalul Middlesex
  • Un deterent pentru retaliere sau revansa era vazut ca o necesitate imediata. Aceasta cerinta s-a indeplinit prin producerea unei arme cu antrax impotriva animalelor, care ar fi putut sa provoace daune semnificative agriculturii Germaniei din timpul razboiului
  • S-au efectuat experimente pentru a determina dozele letale pentru oi, cai si bovine si s-a demonstrat ca aceste animale pot sa localizeze si sa ingereze blocuri de furaje cu seminte de in plasate la intamplare pe pasuni
8 programul britanic in al doilea razboi mondial v
8. Programul britanic in al doilea razboi mondial (v)
  • Aceste furaje presate erau produse de un producator de sapun din Londra si trimise la Porton saptamanal cate 250000 odata. Un dispozitiv simplu injecta 0,05 ml dintr-o suspensie de spori de concentratie 1010 /ml in fiecare bloc de furaj si apoi blocul respectiv era sigilat si uscat
  • Cele 5 milioane necesare de astfel de blocuri de furaje injectate cu antrax au fost produse la sfarsitul anului 1942 si inceputul anului 1943 si impachetate in cutii de cate 400
  • S-au facut evaluari cu privire la suprafata terenurilor destinate pasunilor in Germania, numarul aproximativ de bovine si detaliile operationale de zbor (viteza si altitudine)
  • Un tip de scenariu de atac se referea la un singur raid masiv de catre 1250 avioane, fiecare cu cate 9-10 cutii cu blocuri de furaje care ar fi fost dispersate in 18-20 minute la o viteza de 200 mile pe ora (circa 322 kilometri pe ora)
9 programul britanic in al doilea razboi mondial vi
9. Programul britanic in al doilea razboi mondial (vi)
  • In timp ce se lucra la arma impotriva animalelor, Fildes si colegii lui se concentrau in cercetarea lor asupra producerii unei arme biologice impotriva fiintelor umane
  • Consultarea expertilor pe arme chimice de la Porton a condus la concluzia ca cea mai buna metoda de a infecta oamenii este pe calea respiratorie. Asa ca, daca un agent biologic ar putea fi aerosolizat din munitii, infectia s-ar produce cel mai bine
  • S-a construit un aparat pentru a produce nori bacterieni in laborator si s-a demonstrat ca animalele de laborator pot sa fie infectate fara nici o problema
  • Antraxul a fost studiat in cele mai multe proiecte din motive usor de inteles. Acest agent biologic a primit numele de cod “N”
10 programul britanic in al doilea razboi mondial vii
10. Programul britanic in al doilea razboi mondial (vii)
  • A fost necesar sa se testeze daca efecte similare sunt obtinute in experimente de teren folosind munitii explosive (asa cum s-au gasit pe urma in laboratorul din Porton). Aceste experimente de teren s-au facut pe o insula izolata aproape de coasta Scotiei
  • O echipa din Porton si fortele armate au facut aceste experimente in vara anului 1942. Scopul lor era de a “stabili practicabilitatea producerii efectelor letale in urma exploziei unei… bombe modificate de circa 30 livre (circa 14 kilograme) care continea o suspensie de spori de antrax.”
  • Bomba a fost suspendata la 4 picioare deasupra solului si detonata de la distanta. Ovinele si echipamentele de prelevare a probelor de aer au fost dispuse in forma de arc in zona bataii vantului dinspre explozie. O serie de experimente au demonstrat ca efectul letal este obtinut la cel putin 250 iarzi (circa 229 metri) de la locul exploziei
11 programul britanic in al doilea razboi mondial viii
11. Programul britanic in al doilea razboi mondial (viii)
  • Un test de armament a fost executat in octombrie 1942 pe o plaja izolata in apropiere de coasta Wales
  • Bomba a fost lansata de un bombardier Blenheim zburand la altitudinea de 4950 de picioare (circa 1509 metri). Aceasta bomba singulara a cazut la circa 20 de iarzi (circa 18 metri) mai sus de zona tinta. Oile plasate in forma de arc la 120 si 320 de iarzi (110 metri si 295 metri) au murit pe urma din cauza antraxului
  • Acest test a aratat ca armele biologice impotriva fiintelor umane sunt posibile. Doza letala minima (LD50) determinata pentru ovine arata ca exista un risc semnificativ in zona bataii vantului la 500 iarzi (circa 457 metri)
  • Kilogram-pe-kilogram, bomba cu antrax era de 100-1000 de ori mai puternica decat orice agent chimic pe care il aveau englezii la acea vreme
12 programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial i
12. Programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial (i)
  • Fara nici o indoiala, doctorul militar Ishii Shiro a avut un rol principal in aceasta tentativa pe scara larga de a produce si folosi arme biologice
  • Dupa ce a auzit despre Protocolul de la Geneva din 1925, Ishii s-a gandit ca “daca aceste arme o sa fie interzise, atunci Japonia ar trebui sa le aibe in arsenal pentru a obtine un avantaj asupra inamicilor sai in razboaiele viitoare”.
  • Programul dispunea de patru unitati de arme biologice de atac. Cea mai cunoscuta este Unitatea 731 din Ping Fan in Manciuria. Daca adaugam personalul din unitatile de suport, aproximativ 15000 de oameni faceau parte din acest program
  • Dupa razboi, Statele Unite au oferit imunitate diplomatica celor care au facut parte din acest program primind in schimb informatii
13 programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial ii
13. Programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial (ii)
  • Ishii a inteles in mod clar ca proiectele lui de cercetare biologica pur si simplu ignorau orice principiu de etica
  • Se spune ca el a zis in multe ocazii ca:
    • “Exista doua feluri de cercetare pe arme bacteriologice, “A” si “B”. “A” este cercetarea ofensiva iar “B” este cercetarea de aparare. Cercetarea in domeniul vaccinurilor este de tipul “B” si aceasta se poate face in Japonia. Cercetarea de tip “A” insa se poate face numai in afara granitelor noastre…”
  • Ishii a avut ocazia sa faca cercetare de tipul “A” cand a fost trimis la post in Manciuria in 1932. Proiectele lui au inclus experimente umane pe scara larga folosind agenti infectiosi pe prizonieri
  • Ishii a inventat de asemenea sistemul de purificare a apei care a fost folosit extensiv de fortele japoneze armate in timpul razboiului
14 programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial iii
14. Programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial (iii)
  • Acest program ofensiv a fost urias. Bugetul lui Ishii annual era de 10 milioane de yeni sau si mai mult, in cursul mai multor ani. Operatiunea de la Ping Fan folosea cel putin 76 de cladiri inclusiv cladirea enorma “de administratie”
  • Kitano Masaji a fost al doilea la comanda dupa Ishii si pana la urma l-a inlocuit ca si comandant la Ping Fan incepand din anul 1942. Se spune ca Masaji a fost un inamic inversunat al lui Ishii dar si un om de stiinta mult mai priceput
  • Wakamatsu Yujiro era un doctor veterinar care a comandat Unitatea 100 din suburbia orasului Changchun. Aceasta unitate se ocupa in mod principal cu armele biologice impotriva animalelor si plantelor
  • Masuda Tomosada a comandat Unitatea 1644 in Nanking. El a fost prieten cu Ishii si i-a sprijinit activitatile in mai multe feluri
15 programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial iv
15. Programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial (iv)
  • Unitatea lui Ishii a produs cantitati mari de bacterii folosind metode inventate de el. In 1939, capacitatea de productie a antraxului era de 500 – 600 kilograme iar pentru ciuma de 300 kilograme
  • Scopul principal al cercetarii ofensive era de a determina doza minima necesara pentru infectia a 50 la suta dintre oamenii expusi la agentul biologic (DM50) pentru fiecare dintre agentii biologici testati
  • S-a depus mult effort si in domeniul agentilor impotriva culturilor vegetale. Au fost studiate ciuperci (fungi), bacterii, si nematode, in principal cu privire la efectele lor asupra granelor si legumelor, mai ales acelea care se cultivau in Manciuria si Siberia
  • Virusii si ricketsiile nu au fost cercetate de unitatea lui Ishii pentru ca unitatea lui nu avea echipamentul de productie necesar iar toxinele au fost studiate doar foarte putin
16 programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial v
16. Programul japonez inainte si dupa al doilea razboi mondial (v)
  • Au fost cercetate trei feluri de tehnici de dispersie: munitii de artilerie, sprayuri din avioane si bombe livrate pe cale aeriana. Testele cu bombe au fost considerate cele mai de succes si mai multe tipuri de bombe au fost produse.
  • In 1939, fortele japoneze au suferit mai multe infrangeri in lupta impotriva Uniunii Sovietice, si Ishii a primit permisiunea de a dispersa salmonela si febra tifoida impotriva fortelor sovietice folosind sabotori. Artileria fost de asemenea folosita.
  • Unitatea 731 a fost laudata pentru aceasta operatiune si intre anii 1939 si 1942, mai multe experimente de teren cu arme biologice au fost efectuate in China
  • Febra tifoida, colera, antraxul si ciuma au fost toate folosite in diferite operatiuni majore in diferite zone – cu efecte devastatoare in anumite cazuri
17 programul sua in al doilea razboi mondial i
17. Programul SUA in al doilea razboi mondial (i)
  • SUA a promovat si a semnat Protocolul de la Geneva din 1925 dar nu a reusit sa il ratifice in Senat. Astfel, SUA nu a fost in mod oficial legata de obligatiile acestui tratat in timpul razboiului
  • Totusi, Presedintele sustinea principiile Protocolului si la acel timp, inainte de razboi, multi erau ingrijorati cu privire la existenta potentiala a armelor biologice
  • Rapoartele de informatii secrete, inclusiv cele care se refereau la activitatile japonezilor in China, au inceput sa schimbe acest punct de vedere pe masura ce SUA se apropia de intrarea sa in razboi
  • Un comitet special a fost organizat in toamna anului 1941 si primul sau raport in februarie a mentionat ca “armele biologice sunt considerate absolut fezibile…”
18 programul sua in al doilea razboi mondial ii
18. Programul SUA in al doilea razboi mondial (ii)
  • Raportul din anul 1942 al comitetului special a inclus agenti impotriva oamenilor si a animalelor cum ar fi:
    • Anti-omenire: ciuma, variola, febra Denga, febra galbena, diferite feluri de encefalite, si malaria;
    • Anti-animal: pesta bovina (rinderpest), boala picior-si-gura si pesta aviara
  • Bolile care afectau plantele si insectele au fost de asemenea de interes pentru scopuri ofensive si de aparare
  • In al doilea raport din iunie 1942, omisiunea surprinzatoare a antraxului si a toxinei botulinice a fost remediata
19 programul sua in al doilea razboi mondial iii
19. Programul SUA in al doilea razboi mondial (iii)
  • Inca de la inceput programul a fost ultrasecret si s-a preocupat in mod egal cu cercetarea ofensiva si defensiva. Cea mai buna aparare era considerata de a fi capacitatea de a reactiona in mod efectiv si pe scara larga
  • Colaborarea cu englezii a inceput in anul 1942 si cel putin 8 bacteriologi militari americani au lucrat la Porton Down. In mai 1943, Marea Britanie a furnizat Statelor Unite si Canadei toate rezultatele cercetarii lor pe arme biologice
  • Aceste date furnizate de englezi au inclus rezultatele experimentelor cu antrax din anul 1942. In 1943, SUA a trimis un ofiter sa faca parte din echipa care efectua experimente aditionale in Scotia
20 programul sua in al doilea razboi mondial iv
20. Programul SUA in al doilea razboi mondial (iv)
  • Ingrijorarea SUA cu privire la armele biologice a crescut in anii 1944-1945 cand sute de baloane cu aer cald trimise din Japonia pe deasupra Oceanului Pacific au ajuns pe coasta de vest a Statelor Unite. Unii ofiteri de informatii credeau ca acestea ar putea sa contina agenti biologici impotriva culturilor vegetale
  • Spre sfarsitul razboiului, programul SUA a produs agenti impotriva culturilori vegetale care se spune ca erau eficienti:
    • Patarea bruna a orezului (nume de cod: E)
    • Arsura orezului (nume de cod: IR)
    • Reglatorul cresterii plantelor (nume de cod: “LN”)
  • Planul era de a distruge 30 la suta din recoltele de orez ale Japoniei pana in anul 1946, dar pana la urma s-a renuntat la acest plan luandu-se in consideratie posibilele represalii din partea Japoniei
prezentarea 3 intrebari esantion
Prezentarea 3 Intrebari Esantion
  • Compara si discuta diferentele si punctele commune intre programele de arme biologice ale Marii Britanii si Japoniei in anii 1930 si 1940.
  • Oamenii de stiinta au avut intotdeauna un rol extrem de important in initierea si dezvoltarea programelor de arme biologice ofensive. Discuta.
  • De ce au tras englezii concluzia ca armele biologice sunt mult mai potente decat oricare dintre agentii chimici pe care i-au avut la dispozitie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial?
  • De ce a fost selectat antraxul ca arma biologica in toate programele ofensive pe care le stim din istorie?
bibliografie
Bibliografie

(Slide 1)

Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press.

(Slide 2)

Dando, M. R. (2006) Bioterror and Biowarfare: A Beginner’s Guide. Oxford: One World.

(Slide 3)

Centre d’Etudes du Bouchet (CEB), Vert-le-Petit, Commission de Prophylaxie veterinaire contre la guerre modern, proces-verbal no 3, reunion du 10 fevrier 1949 a l’etat-major de la defense nationale [Commission for Veterinary Prophylaxis against Modern Warfare, Minutes no. 3, meeting of 10 Feb. 1949at the National Defence Headquarters] pp. 3-4

Cited at p. 87 Lepick, O. (1999) ‘French activities related to biological warfare, 1919- 45’,. In: Geissler, E. and van Courtland Moon, J. E. (eds.) Biological and Toxin Weapons: Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945. SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies, no.18. Oxford: Oxford University Press. pp. 70-90.

slide24
(Slide 4)

Balmer, B. (2001) Britain and Biological Warfare: Expert Advice and Science Policy, 1930- 65, New York: Palgrave Macmillan.

Carter, G. B., and Pearson, G. S (2001). ‘British Biological Warfare and Biological Defense:1925-45’, in Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (eds.) Biological and Toxin Weapons

Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 168-189.

(Slide 5)

Guillemin, J. (2007) Biological Weapons: From the Invention of State-Sponsored Programs to Contemporary Bioterrorism, New York: Columbia University Press.

slide25
(Slide 6)

Avery, D. (1999) ‘Canadian Biological and Toxin Warfare Research, Development and Planning’, in Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (Eds.), Biological and Toxin Weapons

Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 190-214 at p. 197

(Slide 7)

Hammond, P. M., and Carter, G. (2002) From Biological Warfare To Healthcare: Porton Down 1940-2000, New York: Palgrave Macmillan.

(Slide 10)

Center for Disease Control and Prevention (2006) ‘History of Bioterrorism: Anthrax’, Podcasts at the CDC [Online] CDC [retrieved on 15 June 2009]. Available from http://www2a.cdc.gov/podcasts/player.asp?f=1#

slide26
(Slide 12)

Harris, S. (2002) Factories of Death: Japanese Biological Warfare 1932-45 and the American Cover-up, London: Routledge

Williams, P., and Wallace, D. (1989) Unit 731: The Japanese Amry's Secret of Secrets, London: Hodder & Stoughton

(Slide 16)

Harris, S (1999) ‘The Japanese biological warfare programme: an overview’, In: Geissler, E. and van Courtland Moon, J. E. (eds.) Biological and Toxin Weapons: Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945. SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies, no.18. Oxford: Oxford University Press. pp.127-152

slide27
(Slide 17)

The unpublished manuscript The Hisorical Report of the War Research Office, November 1944 Final. pp. 18-40.

Cited at p. 219 in van Courtland Moon, J. E. (1999) ‘US biological warfare planning and preparedness: the dilemmas of policy’, In: Geissler, E. and van Courtland Moon,

J. E. (eds.) Biological and Toxin Weapons: Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945. SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies, no.18. Oxford: Oxford University Press. pp. 215- 254

(Slide 20)

Whitby, S. (2002) Biological Warfare against Crops, New York: Palgrave Macmillan.

Rogers, P., Whitby, M., Dando, M. (1999) “Biological Warfare Against Crops”, Scientific American 280(6) pp. 62-67.