ACADMIA ROM ÂNĂ

1. ACADMIA ROMÂNĂ Conceptul de „Ecohidrologie” reflectat în unele studii şi proiecte legate de bazinul Hidrografic al Dunării IOAN JELEV Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti,18 Feb 2013

2. După Zalewskişi Wagner, Ecohidrologia este conceptul care îşi propune să creeze o nouă bază interdisciplinară pentru evaluarea şi managementul durabil al resurselor de apă dulce. • În acelaşi timp, Ecohidrologia este ştiinţa care studiază interacţiunea mutuală dintre ciclurile hidrologice şi ecosisteme. • În continuare sunt prezentate câteva dintre principalele idei şi principii ale Ecohidrologiei, încercând să şi ilustrăm cum sunt reflectate aceste principii într-unele dintre studiile recent realizate în bazinul Dunării şi în Delta Dunării, în particular pentru Proiectul cadru 7 de cercetare „enviroGRIDS”.

3. Principiile Ecohidrologiei sunt concentrate în următoarele trei componente secvenţiale: • Hidrologică:Cuantificarea ciclului hidrologic al unui bazin poate fi un instrument (mecanism) pentru integrarea funcţională a proceselor hidrologice şi biologice. • Ecologică:Procesele integrate la scară bazinală pot fi dirijate astfel încât să consolideze capacitatea de transport a bazinului şi a serviciilor ecosistemelor sale. • Inginerie ecologică:Reglarea proceselor hidrologice şi ecologice, bazată pe o abordare sistemică, integrativă, se poate constitui ca un nou instrument pentru managementul integrat al bazinelor hidrografice.

4. Exprimarea acestor principii sub forma de ipoteze verificabile poate fi rezumată astfel: • Procesele hidrologice reglează la nivel general biota. • Biota poate fi modelată ca un instrument de reglare a proceselor hidrologice. • Aceste două mecanisme de reglare pot fi integrate cu infrastructura hidrotehnică, pentru a ajunge la o utilizare durabilă a apei şi a ecosistemelor.

8. Într-un studiu de impact realizat de Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Probleme Ecologice din Ucraina (USRIEP), pot fi identificate principiile ecohidrologiei în vederea optimizării ciclurilor hidrologice şi ecologice în interacţiunecu lucrările hidrotehnice. Planul canalului navigabil cu secţiunile strangulate, ce necesită dragaje.

9. Partea modelată a Deltei Dunării şi reţeaua de calcul pentru canalul Bâstroeîmpreună cu digul de protecţie. Modul de dispersie a particulelor în scenariul descărcării continue a nisipului excavat şi câmpul de distrubuţie a vitezelor la suprafaţa apei.

10. 1,4 1,2 1 Level, cm 0,8 Before After 0,6 0,4 0,2 0 0 10000 20000 25000 30000 15000 5000 Distance from Vylkove, m Variaţia nivelului apei în lungul braţului Stambulul Vechi (7000 m3/s) şi modificările topografiei fundului apei, nivelului apei şi vitezei curenţilor la gura canalului Bâstroe, înainte şi după realizarea digului de protecţie. Nivelurile apei şi distribuţia vitezei curenţilor la gura braţului Bâstroe, înainte şi după realizarea digului de protecţie.

11. Tendinţa crescătoare a debitelor maxime ale Dunării la Baziaşşi a nivelului Mării Negre.

12. Diminuarea populaţiei de ciprinide care îşi depozitează icrele.

13. Proiectele de reconstrucţie ecologică în Delta Dunării • Zona Babina-Cernovca (2100 hectare respectiv1580 hectare) în nordul Deltei. Premiul Eurosite al Comisiei Europene şi premiul WWF, pentru merit în conservarea biodiversităţii. • Popina, ​​3600 hectare, început în anul 2000 după trei ani de monitorizare prealabilă, respectiv Fortuna, 2115 hectare, terminat în 2004. Este în curs amenajarea zonei Holbina – Dunavăţ (5 630 hectare).

15. Proiectul cadru 7 “EnviroGRIDS”,finanţat de Comisia Europeană • Proiectul îşi propune creerea unui sistem de predicţie în bazinul Mărtii Negre, în funcţie de diferite scenarii, astfel încât autorităţile locale şi naţionale să beneficieze de un suport ştiinţific decizional, care să contribuie la promovarea unor modele de dezvoltare durabilă în această zonă, inclusiv în bazinul Dunării, respectiv Delta Dunării.

18. Modelul hidrologic – SWAT (Instrument de evaluare sol-apă) operează pe bază de paşi zilnici pentru prognozarea resurselor de apă, sedimente, chimicale, într-un curs de apă.

19. Nr. Acumulări Ani Acumulări existente în bazinul Dunării şi evoluţia în timp.

20. Zona modelată

21. Comparaţii între măsurători şi calcule de nivel şi debit în secţiunea Isaccea pentru perioada 2003-2006,utiluzând modelul Sobek. Rezultate ale simulării cu un model 2D.

22. Variante de amenajare a Dunării cu luarea în considerare a experienţei inundaţiilor produse în ultimii ani.

23. Variantele de amenajare a fluviului Dunărea vor trebui să ţină seama de: • Localităţile importante care trebuie protejate la inundaţii, inclusiv prin realizarea unor diguri circulare precum şi de existenţa incintelor cu productivitate agricolă ridicată. • Zonele care au fost inundate controlat sau unde Dunărea a rupt digurile la ultimele inundaţii mari. • Posibile zone de reconstrucţie ecologică rezultate în urma studiilor şi analizelor efectuate în ultimii ani, corelat şi cu aspectele menţionate mai sus; • Realizarea unor poldere în unele incinte care au fost deja inundate în trecut (Rast-Bistreţu-Nedeia, Dăbuleni-Potelu-Corabia, Spanţov-Mănăstirea), ţinând seama de diferenţa mare de nivel al apei amonte şi aval de incinte (2/2,5 m).

24. MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!