Cercetator postdoctorand dr. PURCĂREA CORNELIA

1. CONSERVAREA BIODIVERSITATII PRIN IMPLICAREA ACIDULUI SALICILIC IN PROCEDURI AGROTEHNICE DE VIITOR IN CONTEXTUL BIOECONOMIEI SI ECOSANOGENEZEI IN ECOAGROSISTEME Cercetator postdoctorand dr. PURCĂREA CORNELIA

2. “Our global civilization today is on an economic path that is environmentally unsustainable, a path that is leading us toward economic decline and eventual collapse”… Lester R. Brown, Plan B 2.0 – Rescuing a Planet under Stress and a Civilization in Trouble, 2006 tr: “Civilizaţia noastră globală se află astăzi pe o direcţie economică imposibil de sprijinit de către mediul inconjurător, o direcţie ce ne îndrumă pe noi spre declin sau un eventual colaps economic”…

3. Orice influenţă asupra mediului va avea repercursiuni asupra biodiversităţii Un mediu sănătos ne asigură o lume sănătoasă !

4. Conceptul de eco-economie = o economie pentru mediu • a fost abordat de Lester Brown în lucrarea sa Eco-economia, în anul 2001 Este imperios necesar să obţinem o dezvoltare economică pe termen lung fără a afecta însă mediul înconjurător. ! „Lumea pe marginea prăpastiei” cum să prevenim colapsul ecologic şi economic • constituie un avertisment în legatură cu dezechilibrele provocate de dezvoltarea economiei globale, de evoluţia civilizatiei actuale, asupra resurselor de bază – hrană, apă şi energie(Brown, 2011 )

5. problema supravieţuirii umanitătii bioeconomică total diferita de oricarealta specie NicholasGeorgescu-Roegen parintele teoriei bioeconomice Teoria lui Roegen obligă ştiinţa economică să fie regândită prin prisma factorului natural The Entropy Law and the Economic Process (Legea entropiei şi procesul economic)aduce pe prim plan poluarea şi creşterea populaţiei

6. În dorinţa ei de a trăi „mai bine”, „omenirea îşi sapă groapa cu dinţii proprii” ! (Nicolas GeorgescuRoegen, 1971) O economie durabilă a viitorului trebuie să devină o bio-economie, adaptatǎ la mediul rural, bazatǎ pe o biodiversitate agroalimentară. (Bogdan şi colab, 2010).

7. Eco-Bio-Economia este o noua paradigma, o economie a viitorului, pusa inslujba vietii oamenilor prin utilizarea rationala a resurselor de mediu” care însumează principiile "bio-economiei", "eco-economiei". Prof.univ.Dr.Dr. H.C. Alexandru T. Bogdan, m.c. Academia Romana –drd.ing. Dana Comsa (2011)

8. Specialiştii din agricultura au o misiune deosebita: de a asigura hrană suficientǎ şi sigurǎ pentru consum ANIMALELOR OAMENILOR Securitatea alimentară a planetei noastre depinde, acum de eforturile combinate ale ministerelor agriculturii, energiei, transporturilor, sănătăţii şi resurselor de apă de pe întreg mapamondul (BrownL.R., 2005 Depăşind Resursele Planetei - probleme globale ale omenirii)

9. Este nevoie de măsuri urgente pentru a putea salva populaţia mereu crescândă de la foamete. Orice măsură care determina creşterea productivităţii plantelor de interes economic dar şi a calităţii acestora duce la asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare pentru om şi animale contribuind astfel la conservarea biodiversităţii zootehnice dar şi a siguranţei alimentare.

10. Factorii de stressunt sursa colapsului economic.

11. Lipsa apei Irigaţii Creşterea concentraţiei de săruri în sol SALINITATE

12. SALINITATE Sa gasim solutii CREŞTEREA TOLERANŢEI LA SALINITATE

13. Obiectivulgeneral Implicareaaciduluisalicilic (AS)înproceduriagrotehnice de viitor regulator de creştere atenuareaefectelor nocive ale factorilor de stres Obţinereauneirecoltesporitechiarşiîncondiţii de stresinduse de salinitate. Acidulsalicilic (AS) este considerat ca fiind o importantǎmoleculǎ semnalimplicatǎînderulareaproceselor de dezvoltare la plante.

14. Planta luata in studiu a fostgrâul, Triticum aestivum, cv Crişana • Soiul a fost creat la SCDA Oradea,înregistrat în anul 2005, primul din România şi printre puţinele din lume cu toleraţă ridicată la aluminiu • Factorul de stres abiotic studiat salinitateacare afecteaza aproximativ 20% din suprafetele cultivate si circa 50% din cele irigate.

15. Tematica abordata este de mare actualitate pe plan mondial inscriindu-se pe linia metodelor de cercetare completa, fiind un studiu interdisciplinar, care are la baza tehnici moderne de: • fiziologie vegetala • enzimologie • biochimie • biologie celulara

16. Noutatea si originalitatea proiectului consta in: - dezvoltarea unui model experimental de analiza care urmareste stabilirea concentratiei optime a solutiei de ASdar si a modului optim de aplicareal tratamentuluicu aceasta substanta Toate experimentele au fost realizate in paralel pe plante crescute in conditii normale si in conditii de stres la loturile tratate comparativ cu cele netratate cu AS.

17. Cercetarileau presupus activităţi experimentale • 1.In condiţii de laborator, • Germinaţia s-a realizat în cameră de creştere Sanyo MLR 351H iluminare zi/noapte, umiditate relativă 65-85%. • După 7 zile plantulele obţinute au fost plantate în ghivece cu nisip timp de 14 zile şi supuse la diferite tratamente. • Udare cu apă de robinet, respectiv cu o soluţie salină în concentraţie de 200mM de NaCl timp de 14 zile; • frunzele au fost pulverizate cu apă /soluţii de AS. Pulverizarea frunzelor s-a făcut dimineata cu 5 ml din soluţia de tratament.

18. 2.In conditii de camp - in vase de vegetaţie umplute cu sol recoltat din câmp. • In fiecare vas de vegetatie au fost semǎnate câte 30 de cariopse de grâu imbibate 12 ore in apa respectiv in solutie de AS. • Vasele de vegetaţie au fost introduse în pământ pentru a crea condiţii similare cu cele în condiţii de câmp. • La 3 saptamani dupa semanare, primul tratament cu solutie de AS, al doilea tratament dupa inca 2 saptamani • Ultimul tratament in faza vegetativa sfarsitul lunii aprilie.

20. Organizarea variantelor experimentale

21. Parametrii fiziologici Facultatea germinativa a materialului semincer; Indicii de biometrizare: lungimea diferitelor organe vegetative. Studiul procesului de fotosinteza(rata fotosintezei, conductanta stomatelor). Evaluarea bioproductivitatii loturilor experimentale: greutate proaspata si greutate uscata a radacinii, tulpinii si frunzelor, suprafaţa foliara,numarul de boabe pe spic, greutate boabe/spic.

22. 2. Parametrii biochimici Determinarea activitatii enzimelor antioxidante peroxidaza si catalaza din radacinile si frunzele plantulelor si plantelor obţinute; Determinarea conţinutului de pigmenti clorofilieni si carotenoidici din frunze Identificarea spectrului aminoacizilor liberi din radacini; Determinarea continutului de prolina, aminoacid cu rol protector in radacini si frunze; Determinarea continutului de proteina din radacini si frunze; 3. Prelucrare statistica Rezultatele obţinute în urma determinǎrilor au fostprelucrate statistic prin aplicarea testului t

23. Rezultatele experimentelor in conditii de laborator Facultatea germinativa Valori medii estimative pentru parametrii fiziologici de creştere analizaţi la plantulele de grâu în condiţii normale şi de salinitate cu şi fǎrǎ tratamente cu AS.

24. Sare Sare + AS V1 V0 V2 V3 AS 0,05 mM V4 V0 V2 V5 AS 0,1 mM

25. Studiul procesului de fotosinteza Lci pro (stânga); Leaf area meter (dreapta) Pigmenti asimilatori

26. Continut de proteina si aminoacizi liberi

27. Activitatea enzimelor antioxidante Prolina-aminoacid protector

28. Rezultatele experimentelor in vase de vegetatie, in conditii de camp Parametrii de crestere faza vegetativa faza generativa

29. Studiul procesului de fotosinteza Si al continutului in pigmenti asimilatori

30. Proteina Aminoacizi liberi

31. Activitatea enzimelor antioxidante Prolina – aminoacid cu rol protector

33. Concluzii Tratamentele cu AS au determinat: • Creşterea semnificativǎ a facultǎţii germinative faţǎ de valorile obţinute la loturile supuse stresului salin. • Accelerarea creşterii plantulelor de grâu şi stimularea toleranţei plantulelor de grâu la salinitate, atât în condiţii de laborator cât şi în cazul experimentelor în vase de vegetaţie. • Creşterea conţinutului de pigmenţi clorofilieni şi carotenoidici în frunzele plantulelor de grâu supuse stresului salin dar tratate cu AS, în comparaţie cu probele expuse stresului salin, in concordanta cu restabilirea procesului fotosintetic.

34. creşterea activităţii enzimelor antioxidante si ameliorarea toleranţei la stresul salin • creşterea semnificativă a conţinutului de prolină, aminoacid liber implicat in ameliorarea efectelor negative ale stresului salin. • creşterea conţinutului deproteine si a unor aminoacizi liberi, în comparaţie cu cele obţinute la loturile supuse salinităţii. • o creştere a numărului de boabe/spic, a greutăţii boabelor/spic, respectiv a greutăţii a 1000 de boabe, determinând o creştere a productivităţii comparativ cu cele ale plantelor aparţinând loturilor supuse salinităţii.

35. Rezultatele studiilor noastre au arătat că, tratamentele cu soluţiile de AS aplicate cariopselor de grâu dinsoiul Crisana, prin îmbibare, şi plantelor prin pulverizare, au redus semnificativ efectele negative provocate de salinitate, efectele pozitive fiind mai pronunţate pentru soluţia de AS de concentraţie 0,1 mM.

36. Lucrari • participări la manifestări științifice internaționale, cu 9 lucrări (5 ca prim autor) dintre care 2 în străinătate (1 Ungaria și 1 Grecia); • 10 articole publicate dintre care 4 în calitate de prim autorin reviste cotate CNCSIS B+; • 3 citări ale articolelor proprii; Proiect • Proiect transfrontalier HURO 1001 „Studiu comparativ bio-analitic al diferitelor sortimente de miere din regiunea transfrontalieră HU-RO” 

37. Un capitol într-o monografie pe tematica școlii postdoctorale,

38. Perspective • Cercetǎrile vor putea fi extinse la alte soiuri de grâu sau la alte specii de interes economic, în agroecosisteme, pentru soluţii de AS de alte concentraţii, dar şi pentru alţi factori de stres abiotici şi biotici. Impact • Pe baza rezultatelor obţinute au fost elaborate 2 planuri de cultură pentru grâu în unităţi agricole tradiţionale, pilot, care vor verifica rezultatele cercetărilor efectuate.

40. Studiu de caz I Eroziunea solului = criza globală tăcută, este un proces gradual, inobservabil care dacă este ignorat multă vreme poate avea consecinţe catastrofale. (Brown, 2011). Pe măsură ce ţările îşi pierd solul fertil, în cele din urmă îşi pierd şi capacitatea de a se hrăni singure. Proiect transfrontalier HURO Elaborarea strategiilor pentru solurile din regiunea Nyirseg si muntii Bihorului bazata pe directivele de sol ale UE. 191.000 Euro • Scop: elaborarea strategiei de protectia solului pe baza directivelor UE, in 2 zone defavorizate cu conditii naturale nefavorabile diferite • Strategia elaborată cuprinde: - eroziunea eoliană, eroziunea solului, compactarea solurilor, fertilizarea, schimbarea regimului de apă, sistemul de exploatare, posibilităţile de ameliorare.

41. Se va calcula indexul de sustenabilitate, util pentru luarea deciziilor de acordare a subvenţiilor şi stabilirea structurii culturilor. • Prin elaborarea strategiei zonei Nyirseg şi munţii Bihorului, proiectul va contribui la prevenirea sau diminuarea poluării solului, la respectarea prevederilor stricte ale UE privind siguranţa alimentară şi furajeră. • Se va asigura cresterea competitivitatii zonelor, limitarea migrarii populatiei, cresterea coeziunii sociale

42. Studiu de caz II • Vegetaţia oraşelor joacă un rol esenţial în asigurarea confortului, calităţii vieţii locuitorilor, în formarea aspectului estetic şi de confort al oraşelor noastre. • Proiect transfrontalier HURO „Centru fitosanitar comun pentru spaţiile verzi urbane”cu un buget total de 580.000 Euro • Scopul proiectului: dezvoltarea întreţinerii ecologice a spaţiilor publice, realizarea unui Centru Fitosanitar Comun care sa asigure instruirea specialiştilor, analiza riscurilor în domeniul sănătăţii plantelor, întreţinerea plantelor, diagnoză, şi analize toxicologice. • Populaţia oraşelor direct vizate (Debrecen şi Oradea) este de peste 500.000 locuitori.

43. Încadrulproiectuluisuntplanificate: • Realizareaîncomun a uneibaze de date complexe pentrudeterminareagradului de periclitare a sănătăţiinumeroaselorspecii de plante ornamentale, • Elaborarea de baze de date conexe, educaţionaleşi de consultanţă de specialitate, tematicişimaterialeajutătoare ale instruirilor, pagini WEB interactive, • Achiziţionareamijloacelenecesarecoordonăriiactivităţilorcomune de cercetare – dezvoltare. • Introducereatehnologiilor moderne bazatepeprognozaecologică va jucarol important înecosanogenezacelor 2 zone,proiectulcontribuindastfelşi la menţinereastarii de sanatate a populatiei si implicit la imbunatatirearandamentuluiecoec-onomic si bioeconomical regiunii.

44. Studiu de caz III In întreaga Europă, există încă anumite regiuni rurale in care sectorul agricol a fost afectat atât de factorii de mediu. In aceste zone se inregistrează: • o scădere importantă a antreprenoriatului în rândul tinerilor în domeniul agricol; • lipsa de know-how în ceea ce priveşte noile metode eficiente de cultivare şi promovare a produselor agricole • un nivel scăzut de educaţie; • lipsa unei conştiinţe de mediu. Project GRUNDTVIG-GMP - Lifelong learning programe “Green Cultivation Actions” decembrie 2010-2012 Consorţiul este format din 8 organizaţii, din 6 ţări; Grecia, România, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Italia.

45. Obiectivele proiectului sunt de a oferi o pregătire adecvată agricultorilor si somerilor din zonele defavorizate, care vor beneficia de creşterea socio-economică a zonelor în care ei îşi desfăşoară activitatea. Atingerea obiectivelor prin: • Conceperea de materiale de instruire • Modul de seminariicu următoarele teme: - utilizarea de sere prototip care folosesc surse alternative de energie; - metode de gestionare a apelor de irigaţii; - utilizarea de tehnologii moderne pentru comercializarea şi vânzarea produselor agricole de pe piaţa europeană prin intermediul licitaţiilor pe internet; - Certificarea produselor agroalimentare • investigarea posibilităţilor şi a condiţiilor de procesare a produselor agricole

46. Produsele proiectului vor fi prezentate in 7 limbi şi vor cuprinde: • metodele tradiţionale de instruire (cursuri de formare pentru 20-30 de cursanţi timp de 240 de ore) • Metode de învăţare la distanţă de tipul „e-learning” şi • sistemele bazate pe TIC (Platforma Web de Licitare a produselor agricole). Proiectul este în conformitate, cu reglementările UE în ceea ce priveşte: • sprijinirea dezvoltării agriculturii; • politicile agricole comune; • emisiile cu efect de seră; • managementul resurselor de apă.

47. strategia de dezvoltare EUROPE 2020 • In toate cele 3 studii prezentate se tine cont de pilonii inclusi in 1.– o economie bazata pe educatie, instruire, inovare si cercetare 2. - economie eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale 3.– dezvoltarea unei economii care asigura coeziunea sociala si teritoriala ECONOMICUL TREBUIE SA SATISFACA NEVOILE SOCIALE IN ARMONIE CU MEDIUL ! 2.Crestere durabila 1.Crestere inteligenta 3.Crestere favorabilaincluziunii

48. Vămulţumesc pentruatenţiaacordată !