1 / 25

Valorificarea deseurilor

Sa educam generatiile viitoare In momentul de fata poluarea este in continua crestere, dar impactul negativ al industrializarii poate fi redus atat de simplu daca noi toti am adopta cateva gesturi esentiale care stau la baza reciclarii. Valorificarea deseurilor. Valorificarea deseurilor.

samira
Download Presentation

Valorificarea deseurilor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Sa educam generatiile viitoareIn momentul de fata poluarea este in continua crestere, dar impactul negativ al industrializarii poate fi redus atat de simplu daca noi toti am adopta cateva gesturi esentiale care stau la baza reciclarii. Valorificarea deseurilor

  2. Valorificarea deseurilor • Plecand de la ierarhia specifica managementului deseurilor, deseurile a caror formare nu poate fi evitata trebuie valorificate conform posibilitatilor. Masurile de valorificare a deseurilor trebuie implementate acolo unde cele de impiedicare a formarii nu sunt posibile sau unde, din motive ecologice sau economice, nu ar mai fi rationale. Vis-à-vis de indepartarea deseurilor trebuie sa i se recunoasca valorificarii superioritatea, atata timp cat: -aceasta este posibila tehnic si cu niste cheltuieli modice de reprezenatare ; -pentru materialele recuperate este disponibila o piata de desfacere, respectiv poate fi creata aceasta piata.

  3. Stiati ca : • Mai multe intreprinderi japoneze de inalta tehnologie au inceput o noua activitate, cea de desfacere a muntilor de deseuri pentru extragerea de metale pretioase, care transforma astfel o problema de mediu intr-o oportunitate de ordin economic. • In final, 90% din materialele din care sunt construite electrocasnicele sunt reutilizate, explica Yutaka Maehara, unul dintre responsabilii uzinei, citat de AFP. • Centrele de acest fel s-au inmultit dupa ce, in 2001, Japonia a lansat o politica de triere sistematica a deseurilor. Datorita acestei politici, gospodariile separa acum hartia, sticla, plasticul si cutiile de aluminiu de deseurile menajere, pur organice.

  4. Colecctare deseurilor si refolosirea lor

  5. Evaluarea ecologica a valorificarii deseurilor • In principiu, la masurile de valorificare a deseurilor, ca si la masurile de evitare a formarii lor, trebuie estimat gradul de poluare a mediului. Modelul de bilant al afectarii mediului cuprinde domeniile colectarii, transportului, prelucrarii, productiei de produse secundare, logisticii de distributie, comercializarii, utilizarii si salubrizarii. • Pentru atingerea scopului evaluarii, adica estimarea gradului de reducere a poluarii mediului prin productie, cu ajutorul valorificarii deseurilor, este posibila realizarea unor comparatii diverse. O influenta decisiva asupra rezultatului evaluarii o constitue alegerea si stabilirea limitelor sistemului cercetat. Se pot alege de exemplu valorificarea deseurilor si productia primara, valorificarea deseurilor si alte optiuni alternative de comportament (de ex. impiedicararea formarii deseurilor), ca si studiul comparativ al poluarii mediului din productia primara si secundara din punct de vedere al consumului de materie prima (comparatia inainte/dupa). Cu ajutorul unei comparatii a valorificarii deseurilor si a productiei primare, pot fi insa evaluate numai procedeele prin care se obtin produse comparabile din punctul de vedere al calitatii.

  6. Importanta actuala a valorificarii deseurilor • Ca si in alte state central si est-europene, in Romania a existat si exista inca un sistem de reciclare foarte ramificat . cu puncte de colectare a materialelor valorificabile (REMAT). Fostele puncte de colectare REMAT, aflate in proprietatea statului, au fost privatizate succesiv, dupa schimbarea politica de la sfarsitul lui 1989. In vechiul regim, acest sistem era puternic ancorat in constiinta romanilor, mai ales datorita stimulentelor financiare. Colectarea si predarea materialelor valorificabile si-au pierdut de atunci mult din semnificatie, in consecinta, in ultimii ani, cantitatile de materiale reciclabile colectate s-au diminuat considerabil. • La ICIM . Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului, s-a inregistrat1, in cadrul • chestionarii anuale a producatorilor importanti de deseuri si a celor responsabili cu salubrizarea din 1999, un total de aproximativ 76,5 milioane de tone de deseuri, dupa cum urmeaza:

  7. Stiati ca • -cca. 69 de mil. tone (cca. 90,2%) de deseuri industriale; • -cca. 6,2 mil. t (8,1%) deseuri din localitati, din care cca. 5,2 mil. Tone gunoi menajer; • -cca. 0,93 mil. tone (1,2%) de deseuri din agricultura; • -0,4 mil. tone (0,5%) de deseuri de alta provenienta (de ex. deseuri din spitale).

  8. Posibilitati de valorificare si domenii de utilizare a deseurilor refolosibile • Cele mai importante piete pentru materii secundare sunt 1. Hartie veche; 2. Sticla veche; 3. Metale vechi; 4. Plastice vechi; 5.Textile vechi. 6. Lemn;

  9. 1. Hartie si carton vechi • Hartia veche colectata separat si valorificata se foloseste in principal in industria hartiei ca materie prima fibroasa. Exista posibilitati de valorificare a hartiei vechi si in afara industriei hartiei, ca de ex. in industria materialelor de constructii ca material izolant, la producerea de placi fibroase, sau ca material de umplere a ambalajului, dar o asemenea utilizare este totusi de o importanta redusa .

  10. 2. Sticle vechi • Cea mai mare parte din sticla provenita din deseurile menajere si cele industriale este reprezentata de sticla din recipiente. O posibilitate importanta de reducere a sticlei vechi este deci industria sticlei pentru recipiente. La reciclarea sticlei vechi, materiilor prime la retopire li se adauga nisip de cuart, carbonat de calciu si cioburi. Si in industria sticlei plane se utilizeaza cioburi. Insa, din cauza compozitiei chimice diferite, in comparatie cu sticla pentru recipiente, se folosesc numai cioburi din productia si prelucrarea de sticla plana.

  11. Metale vechi • Locurile de depozitare a fierului vechi se afla mai ales in zonele industriale. Aici se obtine fierul vechi intr-o cantitate si forma concentrate. In ceea ce priveste fierul vechi din gunoiul menajer, este vorba in special de tabla alba si fier. Categoria metalelor neferoase este dominata de aluminiu. • In principiu, metalele se preteaza bine la revalorificare, deoarece, in timpul utilizarii nu se modifica structura lor. Fierul vechi din gunoiul menajer este impur . din cauza hartiei, plasticului, cauciucului, lacurilor, culorilor, resturi de mancare s.a.m.d, asa incat el nu poate fi utilizat decat pregatit intr-un proces de obtinere a fierului brut si a otelului. Din aceasta cauza, este necesara o colectare cat mai curata.

  12. Plastic • Privita la nivel mondial, utilizarea materialelor plastice a crescut in importanta in anii.60. In Romania, consumul de plastic, deci si cantitatea de salubrizat a crescut dramatic abia dupa schimbarea politica produsa in anii .90. Nu dispunem in acest caz de cifre exacte privind productia de plastic, cantitatile de plastic de salubrizat sau posibilitatile si activitatile de valorificare din Romania. Resturile din plastic provin atat din gunoiul menajer, cat si din cel industrial. Pana acum, in Romania, reciclarii plasticului i s-a acordat o importanta secundara, mai ales din cauza lipsei posibilitatilor tehnice. Intr-o proportie redusa, aceasta fractiune este colectata prin REMAT, dupa care este supusa unei valorificari.

  13. Textile • Textilele vechi se obtin ca resturi din productie in domeniul industrial si dupa utilizarea in gospodarii particulare. In statistica anuala a ICIM [1999], pentru anul 1998, a fost data proportia de 6% textile in gunoiul menajer romanesc. Materiale suplimentare sau informatii despre consumul de textile, activitatile actuale pentru colectarea, reutilizarea si revalorificarea textilelor vechi nu sunt disponibile. Intr-o proportie redusa, textilele vechi sunt colectate la punctele REMAT. • O premisa esentiala pentru reutilizarea si valorificarea textilelor vechi este colectarea selectiva a marfii curate, uscate si igienizate. Daca textilele sunt colectate amestecat cu alte fractiuni, situatia de marketing este considerabil mai proasta. O exceptie o constituie colectarea pantofilor.

  14. Lemnul • Valorificarea produselor din lemn se poate face prin mai multe feluri si in mai multe materiale daca stam sa le reansamblam; exemple fiind PAL-ul format din rumegus presat placajul format din lemn usor taiat tratat care nu poate fi folosit pentru o alta utilizare si nu in cele din urma ca combustibil. Stiti prea bine ca oameni care muncesc la sate folosesc lemnul atat pentru a construi cat si ca combustibil in sobe sau in cuptoare. • Lemnul fiind o materie foarte raspandita trebuie in acelasi timp si ocrotita fiindaca plantele ofera oxigen lumi iar concentratia de oxigen este in scadere fata de dioxidul de carbon care continua sa creasca in atmosfera. • Este o materie cu mai multe intrebuintari atat pentru emanarea de oxigen cat si pentru constructi, lucruri de uz casnic, dar si la producerea hartiei care are nevoie de celuloza.

  15. Stiati ca • Arborii seculari sunt adevărate fabrici de oxigen. Plopul canadian se consideră cel mai puternic fitoncid; el mai mult decât alţi copaci produce oxigen şi consumă bioxid de carbon. Frunzele lui pot alimenta cu oxigen aproximativ 200 de oameni. În afară de aceasta, aceşti copaci aduc un folos mare prin capacitatea lor de absorbanţi ai prafului. Concentratia medie a particulelor solide in aer este cu 33,5% mai putin decat la periferiile localitatilor.

  16. Deşeurile nu sunt gunoaie ! • Colectarea selectivă a deşeurilor este o soluţie la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Deoarece România este țară membră a UE, legislaţia europeană obligă asociaţiile, fundaţiile şi persoanele fizice să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscripţionate în mod corespunzător şi amplasate în locuri speciale, accesibile cetăţenilor • Colectarea selectivă şi reciclarea reduc poluarea, ştim cu toţii asta. Ele sunt necesare deoarece cantitatea de gunoaie produse în România ne plasează într-o poziţie ruşinoasă în Europa. Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească simţitor cantităţile de deşeuri valorificate. • Îţi recomandăm ca pentru început să te informezi despre colectarea selectivă

  17. Implică-te in campanie Ştii că hârtia şi cartonul merg la albastru, metalul şi masele plastice la galben, iar sticla colorată la verde, dar nu ai la dispoziţie locuri special amenajate în vederea reciclării? Noi vrem să te ajutăm şi pe tine să colectezi selectiv, într-un mod civilizat şi eficient pentru că … deşeurile nu sunt gunoaie!

More Related