dr gaica n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
DR Ă GAICA PowerPoint Presentation
Download Presentation
DR Ă GAICA

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 16

DR Ă GAICA - PowerPoint PPT Presentation


  • 152 Views
  • Uploaded on

DR Ă GAICA. LICEUL TEORETIC “ALEXANDRU MARGHILOMAN” BUZĂU, ROMÂNIA. SOCRATES – COMENIUS PROIECT ŞCOLAR. Na ş terea Sf. Ioan Botez ă torul. Sf. Ioan de Var ă. 24 iunie . Ziua Soarelui. Dr ă gaica. S â nziene.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'DR Ă GAICA' - saber


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
dr gaica
DRĂGAICA

LICEUL TEORETIC “ALEXANDRU MARGHILOMAN” BUZĂU, ROMÂNIA

SOCRATES – COMENIUS

PROIECT ŞCOLAR

slide2

Naşterea

Sf. Ioan

Botezătorul

Sf. Ioan de Vară

24 iunie

Ziua Soarelui

Drăgaica

Sânziene

slide3

La 24 iunie, toată lumea creştină serbează Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul, cel care l-a botezat pe Hristos în apa Iordanului, recunoscându-l ca Mesia, cel care a fost decapitat la cererea Salomeei, fiica Irodiadei.

slide4

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia,Moldova şi Oltenia, în preajma solstiţiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea şi protecţia culturilor, mai ales de cereale.

slide5

Drăgaica este un ritual pentru prosperitatea şi protecţia holdelor.

Dintr-un grup de 5-7 fete, una este aleasă, dupa diferite criterii, Drăgaica.

Ea este împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracăîn alb, poartă un val pe faţăîn care sunt prinse flori de sânziene, iar în mânăţin o coasă.

Odată constituit, alaiul Drăgaicei porneşte prin sat şi pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se aşazăîn cerc, cântând şi executând un dans săltat, ale cărui mişcări desenează o cruce. După joc, fetele primesc daruri de la proprietarul pentru ale cărui holde îşi oferiseră dansul şi cântecul.

slide7

Cununa de Sânziene

Oamenii îşi fac cununi, pe care le sfinţesc la biserică, atârnându-le apoi la ferestre, la stâlpii porţilor, la cruci de hotar, în cimitire (întrucât existăşi Moşii de Sânziene, când se dau de pomană primele legume, mere şi pere văratice, zarzăre, caise).

Fetele îşi pun cununile în păr sau în sân - ca să devină mai frumoase, sub pernă - ca să-şi viseze ursitul.

Femeile se înfăşoară peste mijloc tot cu sânziene sau cu cicoare, ca să nu aibă dureri de şale la seceriş. Seara,  cununile se pun la uscat şi se păstrează ca leac pentru diverse boli.

slide8

Existăşi obiceiul aruncatului cununilor pe casă;  cel a cărui cunună cade înseamnă că va muri în acel an. Dar se poate încerca de trei ori. A doua zi, fiecare işi cercetează coroniţa: dacă e udă de rouă, fata sau flăcăul se va căsători curând.

slide9

În ajun de Sânziene, seara, se întâlnesc fetele care vor să se mărite, cu făcăii care doresc să se însoare.Băieţii fac ruguri, aprind făclii şi le învârtesc în sensul mişcării Soarelui, strigând:

"Du-te, Soare, vino, Lună

Sânzienele îmbună,

Să le crească floarea - floare,

Galbenă, mirositoare,

Fetele să o adune,

Să le prindăîn cunune,

Să pună la pălărie,

Floare pentru cununie,

Babele să le rostească,

Până-n toamnă să nuntească.“

slide10

A doua zi, în zori, cetele de feciori străbat satele cu florile de Sânziene la pălărie, în semn că au văzut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i interesează. Ei cântă, chiuie şi strigă:

"Du-te, Lună, vino, Soare,

Că tragem la-nsurătoare,

Cununile neursite,

Zac sub hornuri azvârlite.“

slide11

Fetele se îmbracă de sărbătoare, îşi pun marame albe pe cap şi coroniţe din floarea galbenăşi spice de grâu. La brâu sunt încinse tot cu flori de Drăgaică (de Sânziene), iar în mâini ţin spice de grâu şi seceri. După ce se întorc în fugă de la câmp, fluturându-şi maramele, la intrarea în sat, le aşteaptă flăcăii cu ulcele cu apăşi le stropesc.

Apoi se întinde Hora Drăgaicelor, la care se prind numai fetele ce au participat la datină.

slide12

Uneori, Drăgaicele plimbă hora lor pe la unele case din sat, mai ales pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poartă o cruce înaltă, ce se cheamă Steagul Drăgaicei. El este confecţionat dintr-o prăjinăînaltă de 2-3 metri, care are la capăt o cruce împodobită cu flori de Sânziene, pelin, spice de grâu şi îmbrăcată ca o păpuşă.

Pentru a fi feriţi de boală, copiii mici sunt daţi de mamele lor în braţele Drăgaicelor, pentru a fi "jucaţi".

slide13

Hora Sânzienelor

Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horăşi "dau puteri" deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede căîn noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântăşi împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii.

Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura.

Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată sau au făcut alt rău, îi aşteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.

slide14

Drăgaica în Buzău

1778, august 26. Prima menţiune documentară a târgului Drăgaica, care funcţiona de câteva secole şi era târg românesc de vite mari (boi şi cai) şi lână.

Într-un document emis de Alexandru Ipsilanti la 26 august 1778 este menţionată Drăgaica lângă oraş. Scopul iniţial al Drăgaicii era desfacerea lânii, de aceea se ţinea în lunile de după tunderea oilor. Faimoasa Drăgaică coboară de pe muntele Penteleu lângă oraş.

slide15

În fiecare an, în perioada 10 – 24 iunie, se desfăşoară în Buzău târgul „Drăgaica”, care este cel mai mare târg agrar din Romania.

Drăgaica a adunat, mai bine de cinci secole, producători din cele trei provincii istorice, Muntenia, Moldova si Transilvania.

slide16

Târgul-bâlci din care nu lipsesc tiribombele, cârnaţii de Pleşcoi, covrigii de Buzău şi vinul de Pietroasele culminează cu Ziua Drăgăicii, pe 24 iunie sau Sânzienele, obicei legat de vechile ritualuri agrare antice, cu accent pe cultul zeitei Diana.

Potrivit obiceiurilor din zona Buzăului, pe 24 iunie, când grâul dăîn pârg, fetele se adunăîn lanul de grâu şi o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele, căreia îi dau numele Drăgaica. Cu mare alai, purtând coroniţe de spice pe cap şi dansând jocul Drăgăicii, o petrec pe ogoare. În frunte, un băiat duce un steag împodobit cu grâu, flori de câmp, în special drăgaică, pelin, ceapă, usturoi şi alte plante de leac din farmacia naturii, precum şi cu panglici colorate.