1 / 23

Dr. Adrian Pana Bucuresti, 2011

Evaluarea economica a tehnologiilor utilizate in PNS – tehnica de supravietuire sau reinventare ?. Dr. Adrian Pana Bucuresti, 2011. Q. De ce Programele Nationale de Sanatate reprezinta un domeniu “dificil” al sistemului de sanatate romanesc?

rey
Download Presentation

Dr. Adrian Pana Bucuresti, 2011

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Evaluareaeconomica a tehnologiilorutilizate in PNS – tehnica de supravietuiresaureinventare? Dr. Adrian Pana Bucuresti, 2011

  2. Q • De ce Programele Nationale de Sanatate reprezinta un domeniu “dificil” al sistemului de sanatate romanesc? • Cat reprezinta investitia in promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor in cadrul Programelor Nationale de Sanatate? • Tendinte de eficientizare a managementului Programelor Nationale de Sanatate • Ar putea fi, o parte a solutiei, evaluarea economica a tehnologiilor noi utilizate in PNS?

  3. Cateva date … • 2001 – se implementeaza PNS in format “modern” intr-un parteneriat intre MS si CNAS; • 2006 – se redefineste conceptul de PNS si se infiinteaza Agentia Nationala de Programe • 2009 – Agentia Nationala de Programe este transformata in compartiment in cadrul unei Directii Generale a MS • 2010 – se infiinteaza Serviciul pentru Programe de Sanatate • 2001-2010 – actul normativ care reglementeaza normele PNS, se modifica si se completeaza frecvent; • Structura si finantarea PNS se modifica anual

  4. ProgrameleNationale de Sanatate • Ansamblu de masuri organizate in scopul prevenirii si controlului bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei (cf. Legii 95/2006); • De cele mai multe ori, masuri singulare sau fragmentate in scopul tratarii punctuale ale unor boli cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei (cf. practicii curente); • Exemple • Boli cardiovasculare • Cancer • Tehnici interventionale si chirurgicale

  5. ProgrameleNationale de Sanatate • Ministerul Sanatatii asigura proiectarea / coordonarea realizarii PNS in acord cu politicile si strategiile nationale in domeniu (cf. Legii 95/2006); • Politica publica in domeniu – capitolul “Sanatate” din Programul de Guvernare; • Strategii Nationale in domeniu –--; • Lipsa unei metodologii cadru de proiectare a PNS; • Lipsa unei metodologii cadru de coordonare a realizarii PNS (cf. practicii curente).

  6. ProgrameleNationale de Sanatate • Ministerul Sanatatii – aproba domeniile prioritare de actiune si strategia PNS pe termen scurt, mediu si lung (cf. Legii 95/2006); • Lipsa unui instrument care sa defineasca domeniile prioritare de actiune; • Propunerile comisiilor de specialitate ale MS / propunerile decidentilor politici stabilesc domeniile prioritare de actiune • Lipsa pana in prezent a unei strategii pentru PNS (cf. practicii curente).

  7. ProgrameleNationale de Sanatate • Elaborarea PNS are la baza: • Rezolvarea cu prioritate a problemelor de sanatate in conformitate cu Strategia Nationala de Sanatate; • Fundamentarea se face in concordanta cu nevoile populatiei evidentiate prin date obiective. • Utilizarea eficienta a resurselor pentru indeplinirea obiectivelor (cf. Legii 95/2006); • Lipsa unei Strategii Nationale de Sanatate; • Decizia de introducere / continuare a unui PNS este 95% de ordin economic • Probleme in evaluarea utilizarii eficiente a resurselor • Lipsa unei studiu de impact referitor la relatia dintre resursele utilizate si rezultate pe termen mediu / lung (cf. practicii curente).

  8. Preventiaimbolnavirilor • Cadrul legislativ care reglementeaza preventia este neunitar; • < 1989 - sistemul de sanatate a promovat in mod unilateral prevenirea unor boli infecto-contagioase in detrimentul unei abordari echilibrate si pentru bolile cronice cu impact major asupra starii de sanatate; • 1990-2011 - perioada de tranzitie in care masuri preventive mai mult sau mai putin salutare, au fost puse in practica fragmentat, subfinantate, fara a evalua impactul acestora in starea de sanatate a populatiei.

  9. Just facts… • De 2.5 ori mai multi copii cu varsta < 1an mor in RO, comparativ cu media UE; • de 7 ori mai multi copii <5 ani mor prin boli diareice acute in RO, comparativ cu media UE; • de 14 ori mai multi copii < 5 ani mor prin infectii respiraorii acute si complicatiile acestora in RO, comparativ cu media UE (2009); • zilnic mor in Romania 366 de oameni de boli cardiovasculare din care 75 au varsta sub 64 de ani (2009); • zilnic 247 de romani mor prin boli datorate consumului de tutun din care 22 mor prin cancer pulmonar (2009); • zilnic 53 de romani mor prin boli datorate consumului de alcool (2009)

  10. Just facts… • 8 femei mor zilnic in Romania datorita celor mai frecvente tipuri de cancer, 5 datorita cancerului de san si 3 datorita cancerului de col uterin (2009); • > 40 % persoane supraponderale si obeze (2008); • > 30 % fumatori (2008); • > 78 % populatie nu au efectuat un control al glicemiei sau colesterolului in ultimul an (2008); • > 93 % din populatia feminina nu a efectuat o mamografie sau un examen Papanicolau in ultimii 3 ani (2008).

  11. Investitia in preventie - PNS

  12. Preventie - tendinte • Recomandarile OMS si ale UE (strategia de sanatate 2008 – 2013 si strategia Lisabona) pun un accent major pe acordarea nediscriminatorie si preponderenta a serviciilor preventive; • o investitie in sanatate (in serviciile de preventie in mod special) nu este o pierdere ci reprezinta un castig pentru economia unei tari prin anii de viata sanatosi castigati si prin scaderea cheltuielilor pentru ingrijiri secundare;

  13. Matrice de prioritizare - PNS Criterii Epidemiologice Povara bolii Severitatea bolii Criterii Economice AIB ACE ACU Criterii ale Tehnologiei eficienta si siguranta Criterii socialesi demografice 15 15 50 20 Lista de prioritizare

  14. Matrice de prioritizare - PNS

  15. Evaluareeconomica a PNS • Consideratii generale: • - Pana in prezent in RO nu s-a solicitat formal efectuarea unui anume tip de evaluare economica pentru includerea tehnologiilor medicale noi in lista de medicamente sau in Programele Nationale de Sanatate; • Tema este prezenta in discutiile academice si cele ale decidentilor in sanatate de peste 10 ani; • In ultima perioada exista un interes crescut pentru introducerea unor analize de evaluare economica in procedura de rambursare a medicamentelor sau a altor tehnologii medicale.

  16. AIB versus ACE/ACU

  17. AIB – elementenecesare • Marimea si caracteristicile populatiei afectate (date demografice si epidemiologice inainte si dupa introducerea noii tehnologii , stratificate pe grupe de varsta, gen, etc., date de prevalenta, incidenta, tendinte); • Tehnologiile utilizate inaintea introducerii noi tehnologii (tipul tehnologiei utilizate, proportia pacientilor care utilizeaza tehnologia respectiva, la ce nivel de asistenta medicala); • Costul tehnologiilor utilizate (achizitionarea / administrarea / monitorizarea / complianta, managementul efectelor adverse, etc); • Tehnologia nou introdusa (rata preluarii noii tehnologii, durata de timp, etc); • Costul noii tehnologii introduse; • Utilizarea si costul altor servicii medicale asociate afectiunii adresate de catre tehnologia nou introdusa

  18. Epidemiile cu Virus Sincitial Respirator Epidemiile cu VSR sunt o problemă de sanatate publica • Recurenţa anuala, la intervale regulate si predictibile în majoritatea regiunilor¹ • Asociate cu aria geografica si clima² • Mortalitatea asociata VSR este mai mare în tarile în curs de dezvoltare comparativ cu tarile dezvoltate VSR infecteaza practic toti copiii în primii doi ani de viata şi este: • Principala cauza de pneumonie si bronsiolita în primul an de viata3 • Principala cauza a spitalizarilor pentru infectii de tract respirator3 • 1 Simoes EA, Carbonell-Estraney X. Impact of severe disease caused by respiratory syncytial virus in children living in developed countries. Pediatr InfectDis J 2003;22:S13-20. • 2 Stensballe LG, Devasundaram JK, Simoes EA. Respiratory syncytial virus epidemics: the ups and downs of a seasonal virus. Pediatr Infect Dis J 2003;22(2 Suppl):S21-32. • 3 Law, BJ, De Carvalho V. Pediatric Investigators Collaborative Network on Infections in Canada. Respiratory syncytial virus infections in hospitalized • Canadian children: regional differences in patient populations and management practices. Pediatr Infect Dis J 1993; 12:659-63.

  19. 1. Figueras-Aloy et al. Pediatr Infect Dis J. 2004;23(9):815.2. Law et al. Pediatr Infect Dis J. 2004;23(9):806.3. Stensballe et al. Pediatrics. 2006;118:1360.

  20. RO – date statistice • - rata scazuta a natalitatii / spor natural negativ. • - in 2009, s-au nascut 222.388 de copii fata de 214.728 în 2007. • - indicele prematuritatii ramâne ridicat (în 2009, din numarul total de nou nascuti 222.388, numărul de prematuri a fost de 10.635) • - incidenta malformaţiilor congenitale de cord si respiratorii este crescuta. • - in 2009 s-au nascut în total 10 635prematuri din care: • -Sub 28 de saptamâni de gestatie = 406 • -Între 28 si 31 de saptamâni de gestatie = 2 170 • -Între 32 si 35 de saptamâni de gestatie = 8 059 • Numarul copiilor sub un an, externati cu diagnosticul de malformatie congenitala de cord a fost de 1054 în 2009. • Date statistice furnizate de INS, INSP

  21. AIB – VSR / date necesare • Marimea si caracteristicile populatiei afectate (date colectate de la INS / INSP / MS / unitatile sanitare care deruleaza programul); • Tehnologiile utilizate inaintea introducerii noi tehnologii(nu se efectua preventie, se tratau infectiile si complicatiile cu VSR, date colectate din baza de date DRG, CNAS, posibile probleme de validitate); • Costul tehnologiilor utilizate (date colectate din baza de date DRG, CNAS, posibile probleme de validitate); • Tehnologia nou introdusa (date colectate de la MS – serviciul programe de sanatate / unitatile sanitare care deruleaza programul); • Costul noii tehnologii introduse(costul produsului in program, costul administrarii /re-administrarii); • Utilizarea si costul altor servicii medicale asociate afectiunii adresate de catre tehnologia nou introdusa(frecventa utilizarii serviciilor medicale si costurile sechelelor)

  22. Concluzii • Utilizarea oricarui tip de evaluare economica in sistemul de sanatate actual reprezinta o provocare: • probleme legate de validitatea datelor epidemiologice • “inexistenta” datelor de cost • lipsa personalului tehnic cu competenta in domeniu • Realizarea unei evaluari economice este doar un pas suplimentar de ajutor in prioritizare; • Este nevoie urgenta de o remodelare a conceptului PNS: • Institutional; • Financiar; • Managerial

  23. “Accesul la servicii de sanatate nu este numai un bun social primar, dar poate si unul din cele mai importante asemenea bunuri pentru ca boala si lipsa sanatatii interfera cu fericirea noastra si slabeste increderea si respectul in noi insine” Robert Green

More Related