substan e chimice esen iale vie ii vitaminele n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE PowerPoint Presentation
Download Presentation
SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 18

SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE - PowerPoint PPT Presentation


  • 202 Views
  • Uploaded on

SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE. PROF. ELENA COSMA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA. GENERALITĂŢI. Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman .

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE' - remington


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
substan e chimice esen iale vie ii vitaminele

SUBSTANŢE CHIMICE ESENŢIALE VIEŢII VITAMINELE

PROF. ELENA COSMA

ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA

generalit i
GENERALITĂŢI
  • Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman.
  • Cu câteva excepţii, vitaminele nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului animal.
  • Viaţa nu poate exista decât în prezenţa tuturor vitaminelor esenţiale.
generalit i1
GENERALITĂŢI
  • Vitaminele sunt foarte răspândite în plante, unde se sintetizează.
  • Organismul animal primeşte vitaminele odată cu alimentele, fie direct sub formă de vitamine, fie sub formă intermediară de provitamine, care se transformă în organism în vitamine.
  • Necesarul zilnic se măsoară în unităţi internaţionale (u.i.). O unitate este egală cu 0,025g vitamină D cristalizată.
rolul vitaminelor
ROLUL VITAMINELOR
  • Vitaminele au rol de biocatalizatori.
  • Ele reglează şi stimulează procesele metabolice.
  • Lipsa totală a vitaminelor din organism, sau insuficienţa lor provoacă tulburări grave (scorbut, pelagră, rahitism, astenie etc.).
  • avitaminoză – lipsa totală a unor vitamine
  • hipovitaminoză – aport insuficient (carenţă) de vitamine
  • hipervitaminoză – existenţa unor vitamine în exces
clasificare
CLASIFICARE
  • După solubilitatea în diverşi solvenţi, vitaminele se clasifică în:
  • Vitamine liposolubile – solubile în grăsimi sau solvenţi ai grăsimilor şi insolubile în apă (vitaminele A, D, E, F, K). Ele nu trebuie consumate zilnic.
  • Vitamine hidrosolubile – solubile în apă (vitaminele B, PP şi C). Acestea trebuie consumate zilnic deoarece nu se pot stoca în organism.
vitamina a antixeroftalmic
Vitamina A – antixeroftalmică
  • Prezentă în uleiul de peşte, morcov, spanac, lapte.
  • În organismul uman se formează din β-carotină (aflată în morcovi), din care cauză se numeşte provitamina A.
  • Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i.
vitamina d antirahitic
Vitamina D – antirahitică
  • Cele mai bogate alimente în vitamina D sunt untura de peşte, ficatul mamiferelor şi păsărilor.
  • Se presupune că vitamina D ar mări secreţia gastrică şi astfel ar favoriza absorbţia Ca şi P.
  • Necesarul zilnic este de 400-800 u.i.
vitamina e tocoferolul
Vitamina E – tocoferolul
  • Se găseşte în seminţele cerealelor, în legumele proaspete, în gălbenuşul de ou, în lapte.
  • La bărbaţii adulţi, necesarul zilnic de tocoferol este de cca. 25 mg, direct proporţional cu vârsta.
  • Apa potabilă cu un conţinut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina E din organism.
vitamina f
Vitamina F
  • Vitamina F constă dintr-o grupare de acizi graşi care se găsesc îndeosebi în uleiul de floarea-soarelui , de porumb şi de soia, în arahide şi nuci, în seminţele de dovleac (crude) şi în alune, în migdalele dulci şi în uleiul de ficat de peşte etc.
  • Până în prezent, nu a fost stabilit necesarul zilnic în această vitamină.
vitamina k antihemoragic
Vitamina K – antihemoragică
  • Răspândită în produsele de origine vegetală (foile verzi de varză, lucernă, spanac) şi animală (ficat, muşchi).
  • Necesarul zilnic de vitamina K este de

1,5-2 mg.

vitamina b 1 tiamina
Vitamina B1- tiamina
  • Se găseşte în tărâţa de grâu şi orez, embrionii gramineelor, în organele interne ale animalelor (ficat, rinichi, inimă).
  • Necesarul zilnic este 1-3 mg în funcţie de alimentaţie şi metabolismul de bază.
vitamina b 2 riboflavina
Vitamina B2 - riboflavina
  • Face parte din pigmenţii galbeni, care se numesc flavine.
  • Practic, sursa cea mai importantă este laptele şi legumele verzi.
  • La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic de vitamina B2 este 0,4-1,2 mg.
vitamina b 3 vitamina pp factorul antipelagros
Vitamina B3 – Vitamina PP –factorul antipelagros
  • Cele mai bogate produse alimentare în vitamina PP sunt drojdia de bere, tărâţele, embrionii de grâu şi organele interne ale animalelor (ficat şi rinichi).
  • 50-500 mg fac să dispară fenomenele şi leziunile provocate de pelagră în câteva zile
  • Pelagra = “piele bolnavă” (din limba latină)
vitamina b 6 antidermatozic
Vitamina B6 - antidermatozică
  • Cantităţi importante se găsesc în drojdia de bere, tărâţa de orez, embrionii de grâu şi pâinea integrală.
  • Nevoia zilnică este de circa 2 mg.
vitamina b 12 factorul antianemic
Vitamina B12 – factorul antianemic
  • Este cunoscută şi sub numele de “vitamina roşie” datorită cobaltului pe care îl conţine.
  • Vitamina B12se găseşte doar în alimentele de origine animală: carne, ficat, lapte, produse lactate, ouă, precum şi în fructele de mare: crabi, stridii, scoici.
  • Necesarul zilnic 1-6 micrograme.
vitamina c acidul ascorbic
Vitamina C – acidul ascorbic
  • Cele mai bogate în vitamina C sunt fructele proaspete de măceş, coacăze negre, lămâi, portocale, alune, varză, ardei ( de unde a fost izolată de Albert Szent-Győgy în 1927).
  • În raţia alimentară zilnică sunt necesare cantităţi în jur de 25-30 mg de vitamină C.
bibliografie
BIBLIOGRAFIE
  • Nastasia Tomescu; Nicoleta Drăgan; Emilia Meiroşu – OM-SĂNĂTATE-PROTECŢIA CONSUMATORULUI – Relaţionare prin studiul elementelor şi substanţelor chimice esnţiale vieţii – Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti, 2000
  • I. Rişavi; I. Ionescu – CHIMIE –Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974
  • Wikipedia.org