cioc

1. cioc Ciocârlia de Ion Agârbiceanu Ciocârlia – de ION AGÂRBICEANU

2. Date biografice importante • Prozatorul s-a născut în satul Agârbici, pe linia ferată Copşa Mică – Sibiu, unde tatăl său era pădurar . • Studiile gimnaziale le urmează la Blaj (1892 – 1900), iar cele superioare, Facultatea de Teologie, la Budapesta (1900 – 1904). • Preot paroh în Bucium (Sasa) – judeţul Alba, în perioada 1906 – 1910, iar apoi în Orlat – judeţul Sibiu, între anii 1910- 1919. • În timpul primului război mondial, s-a retras în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, îndeplinind pentru un timp funcţia de preot militar (1917 – 1918). • După 1918, a fost directorul ziarului Patria (1919 -1927) şi apoi al periodicului Tribuna (1938 -1940), ambele în Cluj. 12. 09. 1982 – 28. 05. 1963

3. ------

4. Imagine din Bucium

5. Activitatea politică • şi ecumenică • A îndeplinit diverse funcţii politice în Primul Parlament al României întregite – 1919 şi în perioada 1922 – 1926, iar mai târziu a fost senator şi vicepreşedinte al Senatului. • A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (1918). • A fost preot şi protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei de Cluj – Gherla, din 1931.

6. Catedrala ortodoxă din Cluj

7. Activitatea literară • Scriitorul a debutat cu volumul de proză De la ţară (1906); • A fost impresionat de viaţa grea a oamenilor nevoiaşi, cărora le-a închinat majoritatea operelor sale; • Publică frumoase texte, mai ales pentru copii, ilustrative fiind volumele File din cartea naturii şi Din munţi şi din câmpii. • Ceamai cunoscută şi apreciată dintre nuvele este Fefeleaga, povestea tristă a unei mame care este nevoită să-şi îngroape toţi copiii, la ultima dintre înmormântări trebuind să-şi vândă şi calul, cu ajutorul căruia căra piatră pe care o vindea ca să se întreţină; • Cel mai reuşit roman al său este Arhanghelii (1914) care prezintă viaţa grea a minerilor din Apuseni.

8. Pentru activitatea sa literară, a fost ales mai întâi membru corespondent – 1912 -, apoi membru activ al Societăţii Astra -1925-, cu timpul devenind secretar general al secţiilor literar-ştiinţifice ale Astrei (1925 – 1940), având un rol însemnat în adunările generale ale acesteia. • Un timp a fost redactor al revistei Transilvania . • A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919 şi membru titular în 1955. • A fost membru în Comitetul de Conducere al Societăţii Scriitorilor până la moarte şi preşedinte al Sindicatului presei româneşti din Ardeal şi Banat începând cu anul 1921. Sediul Academiei Române

9. Distincţii • A primit Premiul naţional pentruproză în anul 1927. • I s-a acordat Ordinul Muncii pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare în 1954. • A fost răsplătit cu Steaua Republicii clasa I în anul 1962. • Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, a fost sărbătorit oficial.

10. Ciocârlia

11. La începutul lui martie, zăpada se topi sub adierile vântului. Iarba se grăbi să-şi arate acele verzi şi fragede. Într-o seară, iarna dădu drumul zăpezilor şi dimineaţa era alb cât bătea cu ochiul. • Oamenii nu se înspăimântară de toanele iernii. Ei începură să iasă cu plugurile. • N-am apucat să ar primăvara fără să aud ciocârlia. • Vom auzi-o, n-avea grijă! Să se ivească numai soarele. Ea ce aşteaptă?

12. N-a durat mult până când soarele s-a ivit strălucitor de prospeţime, de tinereţe şi se arătă biruitor în seninătatea cerului. Vântul cald de la miazăzi, cu mireasmă de verdeaţă a umplut lumea, fugărind norii. • Ionaş se grăbise să iasă cu oile la păscut. Deodată ciuli urechile şi un zâmbet larg îi inundă întreaga faţă. • Ciocârlia! Bădiţă, ai auzit? • Unde, măi Ionaş? • Uite-o pe una! Ba sunt trei! Ba, patru! • Ionaş nu mai ştie după care să privească. • - Ţine-te numai după una, dacă vrei să o vezi până o înghite văzduhul. De acum primăvara rămâne.

13. Ionaş îşi adună turma şi o mână într-o parte a luncii, • unde mai erau şi alţi copii cu oile. • - Eu am văzut ciocârlia de aproape astă-iarnă la noi în şură. • Un băiat din clasa a III-a, vecin cu Ionaş, zise: • Le-am văzut şi eu astă-iarnă. Dar nu acelea-s ciocârliile care cântă. • Cum nu? Nu-s ciocârlii? • Aşa le zicem, dar acestea care cântă sunt mai mici şi-s păsări călătoare. • Erau vreo opt copii, din care trei umblau la şcoală. Se apropie de ei un fecioraş de vreo patrusprezece ani. Îl chema Vasilică. Ştia multe poveşti. Copiii se adunară în jurul lui Vasilică, iar el, dregându-şi glasul, a-nceput să le spună o poveste despre ciocârlie şi cântecul ei.

14. Fişă de lucru nr. 1- Înţelegerea textului • Explicaţi de ce lectura poartă titlul Ciocârlia; • Numiţi cel puţin patru caracteristici, evidenţiate de text, care ajută la stabilirea anotimpului în care se petrece întâmplarea din fragmentul anterior; • Precizaţi unde credeţi că se petrece întâmplarea prezentată de lectura din manual; • Enumeraţi personajele care participă la acţiune;

15. Fişa de lucru nr. 2 – Vocabular • Explicaţi înţelesul expresiilor: ciuli urechile, oînghite văzduhul, dregându-şi glasul,alcătuind câte un enunţ cu fiecare dintre ele; • Oferiţi cuvinte cu înţeles asemănător pentru zăpadă, a se înspăimânta, toană, biruitor; • Numiţi cuvinte cu înţeles opus pentru se topi, a se înălţa, biruitor, verzi; • Alcătuiţi enunţuri cu alte sensuri ale cuvintelor ochi, cer, care,noi; • Faceţi enunţuri cu na, sa, l-a, a-i.

16. Dezvoltarea creativităţii - Fişă de lucru nr. 3: Pornind de la versurile următoare, încercaţi să alcătuiţi o poveste a ciocârliei, pe care ar fi putut-o spune Vasilică celorlalţi copii: Lie, Lie, Ciocârlie, Zbori în soare Cântătoare Şi revină Din lumină Pe pământCu dulce cânt!(Poporal)

17. Material realizat de profesor Loreta Mahalu Şcoala Ion Creangă, Iaşi Materialul ilustrativ a fost preluat de pe internet