Alime ntaţia în Antichitate

1. “Hranacorespunzatoareesteadevaratul tau medicament" (Hipocrate)

2. Alimentaţia în Antichitate

3. Grecii

4. Grecii consumau produse care puteau fi cultivate cu uşurinţă pe pământul stâncos al Greciei. Dieta grecilor se baza foarte mult pe consumul de fructe, legume, peşte, pâine, vin şi ulei de măsline.

5. Uleiul nu era consumat la prăjit, pentru că mâncarea era preparată prin fierbere sau la grătar. Pâinea se prepara din orz, pentru că grâul era importat, însă nu avea un gust foarte bun. Poate şi de aceea pâinea din orz era consumată la supe, terci şi mâncăruri scăzute.

6. Grecii bogaţi se răsfăţau cu diverse sortimente culinare în timpul banchetelor. Cu această ocazie se serveau varietăţi de peşte sau din carne de vită, viţel, porc, miel, animale sălbatice.

7. Mâncărurile erau condimentate cu diverse mirodenii: coriandru, mărar, mentă, piper, oregano, sare, şofran, cimbru. Carnea se servea la grătar.

8. Romanii

12. La inceputurile Romei, alimentele erau si ele mai simple; se mancau turte din faina de cereale, impreuna cu miere, fructe, lapte si oua, legume si terci de cereale, la care se adaugau carne si peste, dar in cantitati modeste.

13. Romanii mancau o multime de pasari, nu numai rate, gaste, gaini, bibilici, potarnichi si porumbei, ci si cocori, flamingo, papagali, sturzi si chiar pitulici.

14. Retetele din De Re Coquinaria, zisasiApicius (o compilatie de reteteromanealcatuita in sec. al IV-lea sau al V-lea d.Hr.) pomenescdespremultefructe - mere, pere, struguri, prune, cirese, pepeni, nuci, gutui, smochine, curmalesirodii; despre legume sizarzavaturi ca varza, nalbasipraz, castraveti, naut, bob, lintesimazare; continsfaturidespreingrasareamelcilor (!), despreconservareacarnii in miere, desprefelul de a gati o gramada de specii de pestidintre care uniinici n-au pututfiidentificati.

15. Mancarurilorli se dadea gust cu miere, vin, otet, garum (un sos de peste, cu gust intens, care se punea in toatesipestetoate - era un fel de "potentiator de gust", precumglutamatulmonosodic de azi), cu cimbrusiizma, coriandrusi piper, ceapasiseminte de pin coconarsi cu alteplante din specii care ne-au ramasnecunoscute.

16. Alimentaţia în Evul Mediu

18. In EvulMediu, regimulalimentar a variat in functie de statutul social. Cum majoritatea “importurilor” insemnau transport costisitor, ceibogatiisipermiteausa-siasezonezemancarea cu diverse ierburiaromatesicondimenteaduse de departe, pecandceisaraci se limitau la ceaveau in gradina.

19. Ca normă generală, oamenii consumau cereale, napi, varză, năut şi bob, ouă, peşte, carne de tot soiul de animale, domestice ori sălbatice, ciuperci, brânzeturi şi miere, fructe, bere, vin… Pâinea era un aliment de bază: expresia "pâinea cea de toate zilele" se aplica vieţii cum nu se poate mai concret. 

20. La mare preţ erau plăcintele umplute cu tot felul de cărneturi amestecate; pare un mod ingenios de a valorifica tot felul de bucăţele mărunte, prefăcându-le într-o tocătură gustoasă, căreia i se dădea un aspect atrăgător prin învelirea într-o coajă rumenă de aluat. Dar era mai mult decât atât: era un mijloc de conservare ingenios şi eficient.

21. Dacă mierea era oarecum mai la îndemână, zahărul era rar şi scump; adesea, era utilizat mai degrabă ca o doctorie decât ca aliment.

22. Alimentaţia în prezent

23. Descoperirea Americii a avut un impact uriaş asupra universului culinar al continentului nostru. În doar câteva decenii, o grămadă de ingrediente noi au sosit în Europa şi s-au amestecat cu cele deja existente, într-o sinteză gustoasă şi durabilă. Cacaoaeste unul dintre importurile istorice în materie de hrană, sosite în Europa din America descoperită de Cristofor Columb.

24. Azi ne e greu să ne imaginăm dieta noastră fără cartofi, fără roşii, fără ardei - or, toate acestea n-au existat în Europa înainte de Columb. Ce să mai spunem de porumb? El a înlocuit, într-o mare parte a Bătrânului Continent, alte cereale tradiţionale. În România, tranziţia s-a petrecut în secolul al XVII-lea, iar mămăligii de mei i-a luat locul, în doar câteva decenii, mămăliga de porumb.

25. Grupele de alimente • Grupa 1:Paine, cerealesicartofi • Grupa 2: Fructesi legume • Grupa 3: Laptesiproduse lactate • Grupa 4:Carne, peste

29. Mai departe, încotro? • Uite încă o întrebare, care ar putea fi şi ea una dintre Marile Întrebări: cum vom mânca peste 100 de ani? După părerea unor oameni serioşi, profesionişti în domeniu, în viitor vom depăşi sistemul celor 5 gusturi. Deja oamenii de ştiinţă au identificat pe limbă 21 de tipuri de receptori diferiţi doar pentru gustul amar! Se vorbeşte tot mai mult despre gustul grăsimii ca fiind unul distinct, aşa că, în viitor, gastronomia ar putea avea nevoie şi de un nou limbaj, dovadă a faptului că ea e legată de multe alte domenii ale cunoaşterii umane.Şi vom mai avea nevoie de noi concepţii în privinţa hranei. Poate o îmbinare între noile informaţii şi vechile tradiţii?