str lucirea pierdut a avia iei g l ene n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Strălucirea pierdută a aviaţiei gălăţene ! PowerPoint Presentation
Download Presentation
Strălucirea pierdută a aviaţiei gălăţene !

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 5

Strălucirea pierdută a aviaţiei gălăţene ! - PowerPoint PPT Presentation


  • 51 Views
  • Uploaded on

Strălucirea pierdută a aviaţiei gălăţene !.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Strălucirea pierdută a aviaţiei gălăţene !' - pakuna


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
str lucirea pierdut a avia iei g l ene
Strălucirea pierdută a aviaţiei gălăţene!

În 1925, Galaţiul era primul oraş legat de Capitală prin curse aeriene de pasageriChiar dacă azi nu mai are aeroport, Galaţiul are totuşi faima că aici a funcţionat unul dintre primele aeroporturi din România, iar primele curse aeriene de pasageri din România au fost, din 1925, pe ruta Bucureşti-Galaţi. Se întâmpla după ce, în 1908-1912, doi gălăţeni şi-au construit aparate de zbor cu care au reuşit să se desprindă de la sol în 3 zboruri demonstrative ce au avut loc la Galaţi. Primul aeroport se afla în zona cartierelor Micro 38‑39‑40, care azi e numită „Aeroport". Primele construcţii din caramidă ale aeroportului mai există şi azi, la intersecţia str Saligny şi Basarabiei, fiind halele care acum găzduiesc garajul Ecosal SA, după ce au fost depou de tramvaie. Mai târziu, aeroportul s-a mutat în alte clădiri, pe Bd. Coşbuc, unde a fost Trefo SA. Pista de zbor avea lungimea de 2,5-3 kilometri şi se întindea de la Cimitirul Eternitatea până deasupra tunelului CFR. În primul război mondial, la Aeroportul Galaţi se afla Grupul 3 Aviaţie, dotat cu avioane „Farman" pentru operaţiuni de observare şi „Nieuport" pentru vânătoare. În al doilea război mondial, la Galaţi se afla Corpul 1 Aerian, aici funcţionând şi o şcoală de vânătoare în picaj. La 23 august 1944, pe aerodromul Galaţi se aflau 249 avioane. După război, aici a fost un centru de pregătire a viitorilor piloţi. Tradiţia datează din 1937, când la Galaţi exista o şcoală de pilotaj pentru aviaţia civilă, ce a emis brevete pentru 38 de piloţi. În 1947-1948, pe Aeroportul Galaţi se efectua pregătirea practică a elevilor şcolii militare de aviaţie, care zburau cu aparate IAR 27, 39 şi 80, Fleet 10G, Nardi 305, iar mai târziu cu IAK 11, 17, 18, 23.Bucureşti-Galaţi, prima rută internă a Tarom

Gălăţenii au fost primii români care au avut ocazia să călătorească cu avionul. În 1920 a luat fiinţă „Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română" (CFRNA), devenită în 1925 Compania Internaţională de Navigaţie Aeriană" (CIDNA), din 1937 LARES (Liniile Aeriene Române), iar din 1954 TAROM. La reorganizarea din 1925, compania a introdus şi prima rută aeriană internă pe relaţia Bucureşti-Galaţi, pe care erau efectuate curse aeriene regulate de pasageri, mărfuri şi poştă, cu avioane Potez, de producţie franceză. Apoi, pe relaţia Bucureşti-Galaţi s-a zburat cu avioane Junker 52 şi PO2, iar mai târziu cu aeronave Lisunov LI2, de producţie sovietică.PrecursoriPrimul gălăţean care s-a ridicat de la sol cu propriul aparat de zbor a fost ing. Petre Adrianov, care a construit un planor cu care a zburat deasupra unui sat din apropierea oraşului. În 1911, Ion Paulat, şef mecanic pe o navă militară din Portul Galaţi, a construit un hidroavion care atingea o viteză maximă de 85 km/oră, viteza orizontală fiind de 35 km/oră. Hidroavionul „Paulat" avea coca din lemn de stejar şi frasin, structura din lemn de frasin iar coastele din lemn de ulm, întregul ansamblu fiind acoperit cu pânză gumată şi metalizată. Din cauză că nu a fost sprijinit de Ministerul de Război pentru cumpărarea a două motoare, Paulat a renunţat la hidroavionul bimotor şi a construit un hidroavion monomotor cu care s-a ridicat în aer în demonstraţia de zbor de pe 6 noiembrie 1911. În 1912, Ion Paulat a construit un monoplan cu care, într-o nouă demonstraţie de zbor efectuată la Galaţi, a zburat la înălţimea stâlpilor de telegraf.

daca p roiectul exista de ce e doar in stadiul de proiect
Dacaproiectulexista, de ce e doar in stadiul de proiect?!

Imagineaza-ti o sosea cu patru benzi între Braila si Galati, centre comerciale, locuinte, scoli si sedii administrative, un metrou de suprafata între cele doua localitati si un aeroport aproape de Vadeni. O dezvoltare durabila pentru cele doua orase, o sansa imensa pentru câteva milioane de persoane, o poarta de Est pentru Europa.

Nu este un vis, nu este o scorneala, nu este o promisiune electorala, ci obiectul unui acord semnat în 2003 de reprezentantii Consiliilor Judetene din Braila si Galati, de primarii celor doua localitati si de un investitorstrain.

slide3

“La 31 octombrie 2003, municipiul Braila, ca persoana juridica de drept public, reprezentat de Anton Lungu în calitate de primar, municipiul Galati, reprezentat de primarul Dumitru Nicolae, Consiliul JudeteanBraila reprezentat de actualul primar Gabriel Aurel Simionescu (la vremea aceea presedintele CJ Braila), Consiliul JudeteanGalati, reprezentat de presedinteleLilion Dan Gogoncea si Fin.Co.Ge.RoS.p.A. Catania - Italia, reprezentata de Giuseppe Romeo, semnau un acord destinat sa creeze o societate mixta publica si privata, "care sa realizeze un obiectiv destinat sa faciliteze dezvoltarea durabila a municipiilor Braila si Galati, prin realizarea si gestionarea unei statii aeroportuare si a activitatilor complementare si de sprijin pentru aceasta, precum si a unui acord de program pentru dezvoltarea unei suprafete ulterioare (strâns interconectata cu cea precedenta) care sa fie destinata unor activitati comerciale, industriale, artizanale, de servicii (tertiare), de primire si de locuinte", dupa cum se arata în documentul cu pricina, intitulat "Acord de program pentru realizarea aeroportului international si pentru dezvoltarea infrastructurala, industriala, comerciala si în materie de locuinte între municipalitatile din Braila si GalatisiFin.Co.Ge.Ro. S.p.A.". Un document de 15 pagini, care fixeaza, în linii mari, directiile de dezvoltare a celor doua orase în jurul aeroportului.”

http://www.obiectivbr.ro/deschidere/68642-stancu-afacerea-qaeroportulq.html

dori i construirea unui aeroport la gala i
Doriţi construirea unui aeroport la Galaţi?

Zilele trecute am dat întâmplător pe Internet peste un demers al lui Gabriel Cristea, autorul unei petiţii on-line pentru construirea, la Galaţi, a unui aeroport. Problema este veche, având în vedere că aeroportul civil pe care l-am avut (înfiinţat în 1921, împreună cu aerodromul militar care folosea acelaşi teren din NV oraşului, azi cartierul Aviaţiei) s-a desfiinţat cam prin 1956. Şi de atunci, gălăţenii noştri au început uşor să se înveţe cu noua situaţie şi să uite (c-aşa-i românul nostru, învaţă greu şi uită repede) că, timp de 35 de ani, Galaţiul a fost un punct nodal aviatic, în cursele care legau Bucureştiul de nordul ţării (Iaşi, Chişinău, Cernăuţi) şi că de acolo se făcea mai departe legătura, tot aviatică, cu restul lumii. Ba, în perioada interbelică, vara ne duceam la mare cu avionul, în curse zilnice Galaţi-Constanţa! E bine să ţi se şi reamintească ceea ce ai uitat. Sau ţi se pare că ai uitat. Că ai trăit, cândva, mai bine, mai civilizat. Mai omeneşte.De data aceasta, pe 22.04.2010, demersul dlui Cristea (pe care, de altfel, iertat fie-mi, nu-l cunosc personal, dar simt nevoia să-l sprijin) se adresează direct primului ministru al României: „Domnule premier Emil Boc vă rog a lua în calcul construirea unui aeroport la Galaţi. Este nevoie în aceasta zonă de un aeroport, singurul din zonă fiind Bucureştiul. Vom strânge semnături şi vom face tot posibilul pentru ca Galaţiul, al 5-lea oraş ca populaţie din ţară să aibă propriul aeroport”.Şi semnăturile acestei petiţii au început să curgă... nu numai din Galaţi, ci din toate colţurile lumii. Este absolut impresionant să vezi că atâţia români, fie ei gălăţeni sau cu rude sau numai cu interese în zonă, subscriu la acest proiect cu adevărat înălţător pentru oraşul nostru şi pentru toată zona limitrofă.

slide5

Consultaţi link-ul http://www.petitieon...-p53006040.html şi veţi găsi, până în acest moment, peste 170 de semnături. Pe lângă foarte mulţi semnatari din Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Petroşani, Braşov, Tecuci, Baia Mare, Târgovişte, Panciu, Tulcea, Brăila, sunt şi mulţi români din: Oslo, Milano, Los Angeles, Treviso (Italia), Padova, Coruna (Spania), Madrid, Perugia, Polonia, Bremerhaven (Germania), Londra, Dubai, Cori-Latina (Italia), Franţa, Reinosa (Spania), Parma (Italia) care doresc să poată reveni mai simplu în Galaţi, fără complicaţiile nedorite, financiare şi de altă natură, fără incomoditatea drumului de la oricare alt aeroport din ţară (cele mai apropiate pentru cursele care vin din străinătate fiind Otopeni, Băneasa, Kogălniceanu sau Bacău).Să nu uităm că prima linie aeriană din România a fost, în 1926, Bucureşti-Galaţi. Că a existat o vreme când pe străzile Galaţiului întâlneai mai mulţi aviatori decât marinari. Că Galaţiul a fost şi rămâne un oraş comercial prosper, care are nevoie de transporturi rapide. Şi dintr-o altă mie de motive, poate afective, îmi doresc ca Galaţiul meu să fie din nou un oraş aviatic!Dacă aveţi opinii şi atitudini privind această problemă, nu ezitaţi să vi le exprimaţi, folosind acest link. Dar şi paginile ziarului „Viaţa liberă”, care a susţinut dintotdeauna aviaţia gălăţeană, şi nu numai. Oricine doreşte să subscrie pentru construirea unui aeroport la Galaţi o poate face. Metoda petiţiei on-line, prin care se pot cunoaşte opiniile internauţilor din toată lumea cu privire la acest mult controversat subiect, mi s-a părut de bun augur. Petiţia on-line, iniţiată pe 22.04.2010, are lista deschisă. Iar semnăturile se vor tot strânge, şi se vor tot strânge, până când, într-o bună zi, visul gălăţenilor de a avea din nou aeroport va deveni realitate!