PREVENŢIA VIOLENŢEI – REALITATE SAU UTOPIE ? Prof. psiholog MĂCINIC ADINA - PowerPoint PPT Presentation

odeda
preven ia violen ei realitate sau utopie prof psiholog m cinic adina n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
PREVENŢIA VIOLENŢEI – REALITATE SAU UTOPIE ? Prof. psiholog MĂCINIC ADINA PowerPoint Presentation
Download Presentation
PREVENŢIA VIOLENŢEI – REALITATE SAU UTOPIE ? Prof. psiholog MĂCINIC ADINA

play fullscreen
1 / 15
Download Presentation
PREVENŢIA VIOLENŢEI – REALITATE SAU UTOPIE ? Prof. psiholog MĂCINIC ADINA
126 Views
Download Presentation

PREVENŢIA VIOLENŢEI – REALITATE SAU UTOPIE ? Prof. psiholog MĂCINIC ADINA

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. PREVENŢIA VIOLENŢEI – REALITATE SAU UTOPIE ? Prof. psiholog MĂCINIC ADINA

  2. A vorbidespredispariţiafenomenuluiviolenţei în şcolieste o utopie,şitotuşiexistă o serie de metodeprin care am puteaintervenipentruscădereaei. Cercetările privind eficacitatea programelor de prevenţie a violenţei, delincvenţei, abuzului şi dependenţei de substanţe arată că acestea sunt eficiente doar dacă se acţionează în echipă, interdisciplinar, interinstituţional,sistematic, simultan, coerent şi de durată pe mai multe grupe de factori protectivi/de risc.

  3. Ce este violenţa Comportamentul violent:crize de furie, agresiunefizică, bătaie, ameninţare cu agresiunea, tentative de agresiune, folosirea armelor, acte de cruzime faţă de animale, incendiere, distrugere intenţionată de bunuri, vandalism. Dar agresiunea emoţională nu e violenţă ? Violenţa subtilă:umilirea, jignirea, etichetarea, sarcasmul, hărţuirea, lipsa de politeţe, sfidarea, absenteismul, subminarea, bârfa etc.

  4. Teorii ale agresivităţii • Teoriile instinctuale:agresiunea este un instinct înnăscut • Teoriile reactive:agresiunea este o reacţie la situaţiile frustrante • Teoriile învăţării: comportamentul agresiv este achiziţionat prin diverse mecanisme ca imitaţia şi/sau observaţia • Abordarea cognitivă: decizia de a acţiona sau nu agresiv este funcţie de costurile şi beneficiile anticipate

  5. Factori protectivi • Factori protectivi individuali şi legaţi de grupul de covârstnici: • abilităţi sociale, de muncă în echipă, de comunicare şi de managementul conflictului, suficient de bine dezvoltate • bune abilităţi de autoreglare emoţională şi de rezolvare a problemelor, toleranţă crescută la emoţii negative şi la frustrare, imagine de sine realistă şi pozitivă • încredere în ordinea morală, perceperea lumii ca neameninţătoare • credinţa în Dumnezeu • Factori protectivi familiali: • ataşamentul familial, împlinirea satisfăcătoare a nevoilor copilului şi rezonabilă a dorinţelor acestuia • comunicare şi climat familial pozitiv, democratic, cu reguli clare şi transparente, aplicate consecvent • timp (de calitate dar nu numai) petrecut cu părinţii • modelare comportamentală, inclusiv în ceea ce priveşte managementul furiei şi al altor emoţii negative, oportunităţi de implicare pro-socială • recompensarea implicării pro-sociale • implicare parentală (media, prieteni, şcoală etc.) • situaţie socio-economică şi culturală rezonabilă

  6. Factori protectivi legaţi de şcoală: • oportunităţi de implicare pro-socială • recompense pentru implicarea pro-socială • implicare şi modelare pozitivă de către cadrele didactice • educarea abilităţilor sociale, de muncă în echipă, de rezolvare de probleme, de managementul emoţiilor negative şi a frustrării • R.O.I. şi managementul clasei: negociaţi reguli, consecinţe pozitive şi negative şi aplicaţile nediscriminativ şi consecvent • contract şcoală-familie • factori ambientali, activităţi extracurriculare • Factori protectivi societali: • oportunităţi de implicare pro-socială • recompensarea implicării pro-sociale • implicare interinstituţională • prosperitate şi strategii de dezvoltare economică • demersuri pentru iniţiative legislative

  7. Factori de risc • Factori de risc individuali: • istoric de abuz fizic, emoţional, sexual, stres emoţional crescut • antecedente de comportament agresiv, atitudini favorabile cu privire la consumul de alcool, tutun, droguri, comportament violent • consumul de alcool sau droguri • tulburări de învăţare, lipsa angajării (motivaţiei) şcolare, performanţe şcolare scăzute, inteligenţă scăzută , ADHD, ODD • lipsa abilităţilor sociale, de rezolvare a problemelor, de autocontrol comportamental, de autoreglare emoţională, imagine de sine negativă • ereditatea • Factori de risc legaţi de grupul de covârstnici: • prieteni care consumă abuziv alcool, tutun sau alte droguri • prieteni care se angajează în comportamente violente • respingere socială

  8. Factori de risc familiali: • familii cu istoric de abuz de alcool, violenţă • atitudini parentale favorabile abuzului de alcool, violenţei • probleme în managementul familiei, ca: lipsa unor expectanţe clare în ceea ce priveşte comportamentul copilului, eşecul părinţilor de a-şi monitoriza copiii şi pedepsirea severă sau inconsistentă a acestor • divorţ/separare parentală, conflicte intrafamiliale, familie monoparentală, părinţi absenţi sau prea ocupaţi, lipsa suportului familiei extinse, ataşament familial insuficient • abuz şi/sau neglijare • eşecul părinţilor în a împlini nevoile copilului şi/sau exagerare din partea acestora în a le împlini dorinţele • lipsa de control din partea părinţilor cu privire la mijloacele media utilizate de copii • necunoaşterea grupului de prieteni de către părinţi

  9. Factori de risc legaţi de şcoală: • practici dure sau arbitrare de management al elevilor, ca: nerespectarea unor norme de comportament comune, reciproce, cunoscute şi expectanţe inconsistente sau slab articulate cu privire comportament şi învăţare, neaplicarea R.O.I. • disponibilitatea alcoolului, armelor pe teritoriul şcolii şi în jurul ei • cultură violentă a colegilor şi violenţă în şcoală • suport emoţional şi social insuficient pentru elevi • factori ambientali • Factori de risc societali: • disponibilitatea alcoolului, tutunului şi altor droguri sau a armelor şi vânzarea loc către minori • norme comunitare care favorizează abuzul de substanţe şi violenţa • dezorganizarea comunităţii, disoluţia autorităţii • sărăcia, lipsa unei strategii de dezvoltare economică şi/sau a aplicării ei

  10. Ce funcţionează şi ce nu • Programele preşcolare, constând în educaţie preşcolară a copiilor şi consiliere la domiciliu oferită mamelor, au un raport cost-beneficiu de 1:7 • Programele derulate înainte de 15 aniau un raport cost-eficienţă de 2:5, concretizat în reducerea delincvenţei, creşterea respectului faţă de sine, dobândirea de deprinderi pro-sociale şi de integrare comunitară a tinerilor • Intervenţiile familiale în situaţii critice (relaţii tensionate sau improprii între părinţi, rele tratamente la care sunt expuşi copiii în familie, situaţii în care copiii sunt scăpaţi de sub controlul familiei etc.) au succes în conservarea familiei, redobândirea unei atmosfere familiale bune, redobândirea de către părinţi a respectului faţă de sine şi a creşterii grijii faţă de copii • Consilierea individuală oferită de către consilierii şcolari are rezultate bune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea performanţelor şcolare şi orientarea carierei profesionale a elevilor.

  11. Ce funcţionează şi ce nu • Programele extracurriculare, care introduc măsuri de prezentare clară a regulilor, comportamentelor normative, învăţarea prin cooperare, creşterea motivaţiei de participare a elevilor • Programele realizate în parteneriat şcoală-familie-comunitate (linii telefonice şcoală-familie, alocarea unei echipe de educatori (asistenţi sociali) pentru fiecare familie de-a lungul mai multor ani, de training al părinţilor şi profesorilor pe problematica deprinderilor sociale etc.) au un impact deosebit în reducerea ratei comportamentelor agresive şi antisociale ale copiilor. • Programele de intervenţie în grupul de prietenisunt controversate.

  12. Programe ce nu îşi dovedesc eficienţa în preveniera violenţei: consilierea şi terapiile individuale şi de grup, intervenţiile farmacologice, pedeapsa corporală, exmatricularea, campaniile de informare, interpelările moralizatoare, abordările care stârnesc teama (pedepsirea pentru exemplaritate). Ineficienţa acestor abordări se datorează faptului că se adresează unui singur factor de risc sau utilizează o singură metodă. • Pentru a fi eficient, un program de prevenire trebuie: să abordeze o paletă lărgită a factorilor de risc, printr-o diversitate de metode, să se adreseze mai multor arii (familie, şcoală, grup de prieteni) şi preferabil mai multor etape de viaţă (copilăria mică, vârsta şcolară, adolescenţa), să vizeze schimbarea comportamentală şi nu doar schimbarea de atitudini, valori sau cunoştinţe.

  13. Principiile de eficienţă a programelor de prevenţie • ţintesc mai mulţi factori • implică mai multe organizaţii sau instituţii care furnizează servicii singulare • încep cât mai devreme şi urmăresc efectele în timp • implică grupul ţintă în conceperea şi implementarea programelor (copiii se vor simţi mai responsabili dacă vor fi întrebaţi de ce au nevoie, chiar dacă la început vor avea dificultăţi) • sunt flexibile în funcţie de normele şi valorile diferitelor culturi • implică un staff profesional în realizarea trainingurilor şi fundamentează lucrul inter-agenţii • sunt monitorizate şi evaluate pe baza unor indicatori de performanţă şi criterii de eficienţă (de exemplu analiza cost-beneficii, analiza psihologică intrări-ieşiri, ceea ce însemnă balanţa dintre resursele investite şi rezultatele obţinute).

  14. Concluzii Cercetările cu privire la eficienţa programelor de prevenţie a violenţei în şcoli continuă, rezultatele fiind încă destul de controversate. Cert este că de pe urma acestui flagel întreaga societate are de suferit şi cea mai bună metoda de prevenţie este deschiderea tuturor factorilor care se pot implica pentru a găsi soluţii, fiind un fenomen deosebit de complex, care nu poate fi stârpit cu totul ci doar diminuat, cu atât mai mult cu cât se acţionează mai devreme şi pe mai multe planuri. Material realizat de psiholog Adina-Dana Măcinic profesor în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică Grup Şcolar “Sever Bocu” şi Grup Şcolar “Atanasia Marienescu” Lipova

  15. Bibliografie • Groza, D. (coord) (2002), Justiţia juvenilă, Editura „Viaţa Arădeană” • Juvenile Justice Bulletin, november 2000, The Nurturing Parenting Program • Juvenile Justice Bulletin, october 1996, Truancy: A Start for a Lifetime Problem • Reuter, P., Bushway, S.D., Sherman, L.W., Gottfredson, D.C., MacKenzie, L.,Eck, J. July 1998, National Institute of Justice, Preventing Crime: What Works, What Doesn’t, What’s promising