Chestionarul

1. Chestionarul Drd. Mihaela Stingu

2. O disputa…cum o rezolvam? • Problemă generală de cercetare: rolul femeii în politică • 1. PAUL • Întrebarea: • “ Aţi fi favorabil alegerii unei femei ca preşedinte al Republicii?” • Rezultatul: • 10% exprima o părere deschis nefavorabilă • 90% exprima o părere deschis favorabilă

3. O disputa…cum o rezolvam? 2. JEAN Întrebarea: “ Pentru ce profesiunii-ati acorda încredere unei femei?”… este urmată de o listă (învăţătoare, secretară, chirurg etc…, preşedinte al Republicii) supusă aprecierii celor anchetaţi Rezultatul: Doar o minoritate infimă declară că acordă încredere unei femei pentru exercitarea mandatului de şef al statului.

4. … Întrebare: Cine s-a apropiat mai mult de aflarea opiniei reale: Paul sau Jean? Moscovici, S., Buschini, F. (Eds.). (2007). Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi: Editura Polirom

5. Aspecteesenţiale:

6. Etape (1)

7. Etape(2)

8. Clasificarea chestionarelor (1) A. După conţinut • chestionare de date factuale sunt de tip administrativ, vizând fapte obiective, susceptibile de a fi observate direct şi verificate de alte persoane; pot viza vârstă, sexul, locul de naştere, starea civilă, domiciliul, profesiunea, studiile, naţionalitatea, religia etc. • chestionare de opinie se referă la date de ordin subiectiv,imposibil de observat direct; prin intermediul acestora se studiază şi atitudinile, motivaţiile şi interesele, dispoziţiile şi înclinaţiile unei persoane.

9. Clasificarea chestionarelor(2) • chestionare speciale • cu o singură tema; • sunt destinate a pune în evidenţă anumite fenomene,mai puţin pentru a le măsura sau pentru a le explica; • Ex.: studierea pieţei sau comportamentului electoral, situaţii în care importantă este viteza obţinerii şi prelucrării informaţiei • . • chestionare “omnibus” • cuprind mai multe teme; • oferă posibilitatea de a surprinde interacţiunea şi condiţionarea diferitelor fenomene sociale studiate.

10. Clasificarea chestionarelor(3) B. Dupa forma intrebarilor • Întrebări închise (precodificate) nu permit decât alegerea unor răspunsuri dinainte fixate. Gradul de libertate al subiectului este redus; răspunsul trebuie să se încadreze într-una dintre categoriile propuse de cercetător. EXEMPLUL 1: Cum apreciaţi că sunt percepute cadrele didactice de către ceilalţi membri ai societăţii? Vă rugăm să marcaţi răspunsul prinîncercuirea cifrei corespunzătoare opţiunii Dvs. EXEMPLUL 2: Cât de mult depinde de dvs. să-i faceţi pe elevi să creadă că pot avea rezultate bune în activitatea şcolară? • Mult (pot să „fac diferenţa) • Semnificativ ( Îi ajut) • Parţial (Simt că le ofer sprijin) • Aproape deloc ( Simt că mă lupt cu asta...) • Deloc

11. Tipuri de scale • Nominale • Unidimensionale (măsoară o singură variabilă: vârstă, sex, nivel de şcolaritate) • Multidimensionale (presupune codificarea simultană a mai multor caracteristici: vârstă, sex, nivel de şcolaritate) şi combinarea tuturor valorilor variabile în vederea clasificării subiecţilor • Ordinale • ne interesează nu doar prezenta sau absenţa unei caracteristici, ci mai ales intensitatea acestei caracteristici în vederea ordonării unitatiilor pe un ciontinuum

12. Scalareaordinala • Permite măsurarea mai fină şi mai nuanţata a opiniei în raport cu abordarea dihotomică (da/nu); • Presupune mai multe alternative de răspuns, numite diferit în funcţie de ţintă: frecvenţa unor comportamente, gradul de acord, de satisfacţie sau de impornatnta a fiecărui item din cadrul unui chestionar

13. Exemple de scale ordinale • Acord puternic, acord, indecis, dezacord, dezacord puternic • Slab; mediu; ridicat • Apreciaţi pe o scală de la 1 la 5, importanta participării la cursuri de formare (unde 1-foarte important şi 5- foarte puţin important) • Ordonaţi în funcţie de importantă, următoarele tipuri de cursuri de formare (1- cel mai important; 3- cel mai puţin important):… 1…… 2…… 3……

14. Clasificarea chestionarelor(4) • Întrebari semi-închise  EXEMPLU: Imaginea actuală pe care cadrele didactice o au în societate se datorează în principal (încercuiţi răspunsul corect): • statutului care le este conferit de legislaţia şi normele în vigoare (guvernarea) • rezultatelor propriei lor activităţi • modului în care sunt percepute cadrele didactice de către elevi \ • administraţiei centrale din domeniul educaţiei (ministerul) • altor cauze, şi anume …………………

15. Clasificarea chestionarelor(4) • Întrebari deschise (libere, postcodificate) lasă libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor. EXEMPLUL 1: Care sunt principalele calităţi care fac din dvs. un bun profesionist? ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… EXEMPLUL 2: Menţionaţi un aspect pe care credeţi că ar trebui sa-l îmbunătăţiţi pentru a fi un profesor mai bun: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

16. Clasificarea chestionarelor(4) • Întrebari mixte- au o parte închisă şi una deschisă; acesta pot lămuri sensul răspunsului închis. EXEMPLULUL 1: Consideraţi corect modul în care sunt tratate cadrele didactice în interiorul sistemului public, în comparaţie cu ceilalţi profesionişti din serviciile publice (judecători şi procurori, medici, cadre militare etc.) Vă invităm săargumentaţi:......................................................................................................... .........................................................................................................

17. EXERCIŢIU: Pornind de la exemplele anterioare, formulaţi itemi de chestionar pentru fiecare categorie: • 2 întrebari închise • 2 întrebari semi- închise • 2 întrebari deschise • 2 întrebari mixte

18. Clasificarea chestionarelor(5) C. Dupa modul de aplicare • Chestionare autoadministrate • Chestionare administrate de operatori de ancheta

19. Structurachestionarelor • întrebari introductive, de contact sau de “spart gheata” • îi dau celui anchetat sentimentul de î ncredere • nu se va referi nici la date personale, nici la lucruri foarte complicate si este bine sa fie î nchisa EXEMPLU: Sunteţi la curent cu schimbările recente aduse la nivelul formării continue a cadrelor didactice? □ DA □ NU • Întrebari de trecere- au ca scop marcarea în structura chestionarului aparitia unei noi grupe de întrebari referitoare la o altă problemă.

20. Structurachestionarelor • Întrebari filtruau o functie contrara celor de trecere: opresc trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive. EXEMPLU: În ultimii doi ani, aţi avut prilejul să lucraţi cu elevi cucerinţe educaţionale speciale (CES)? a) da b) nu Vă rugăm să completaţi răspunsul la următoarele două pachete de întrebări DOAR DACĂ raspunsul la intrebarea anterioara este ’a) da’

21. Structurachestionarelor • Întrebari bifurcate- separa sensurile “pro” si “contra” din raspunsurile subiectilor EXEMPLU: Intrebarea 11: In mod obisnuit, apelati la psihologul scolii pentru arezolva probleme de ordin disciplinar: a) Da b) Nu ( Daca raspunsul este „Da”, urmeaza intrebarea 12; daca raspunsul este „Nu” urmeaza intrebarea 13.) Intrebarea 12: Care sunt motivele pentru care apelati la psihologul scolii pentru a rezolva probleme de ordin disciplinar? Intrebarea 13: Care sunt motivele pentru care nu apelati la psihologul scolii pentru a rezolva probleme de ordin disciplinar?

22. Structurachestionarelor • Întrebari de tip „de ce”– au functia de a provoca explicatii in raport cu diferitele opinii exprimate EXEMPLU: Credeţi că este potrivit ca profesorii să le spună deschis elevilor cu performanţe scăzute că nu vor reuşi în şcoala respectivă? (alegeţi o variantă; explicati/comentati raspunsul acordat) a. Complet inaceptabil, şi nu ar trebui permis b. Inacceptabil, în opinia mea c. Acceptabil, în anumite condiţii d. Complet acceptabil. Explicaţii/comentarii............................................................................. • Intrebarile de identificare - servesc la analiza raspunsurilor din chestionar ( ex.: intrebari privind varsta, sexul, nivelul de scolarizare, situatia profesionala etc).

23. Structurachestionarelor • Întrebari de control – nu aduc informatii noi, ci verifica fidelitatea, consistenta opiniei exprimate. EXEMPLU: 1. Peste 50 de ani, rolul scolii in formarea generala a oamenilor va fi: a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mic; d) mult mai mic; e) nu stiu In cazul in care opinia exprimata acorda scolii in viitor un rol mult mai mare, fidelitatea fata de aceasta opinie poate fi probata de urmatoarea intrebare: 2. Credeti ca peste 50 de ani scoala va juca un rol mult mai insemnat in formarea generala a oamenilor? a) Da b)Nu c) Nu stiu

24. Exercitiu Dati exemplu de întrebare de control pentru urmatoarele intrebari: 1. “Ce disciplina din programa de învăţămant vă place cel mai mult?” 2. “. În ce măsură reuşiţi să-i motivaţi pe elevii care demonstrează o motivaţie scăzută pentru activitatea şcolară? • Mult (pot să „fac diferenţa”) • Semnificativ ( Îi ajut) • Parţial (Simt că le ofer sprijin) • Aproape deloc ( Simt că mă lupt cu asta...) • Deloc (Nu pot să fac mai nimic.)

25. Erori tipice de formulare 1) Întrebarea poate evoca / produce adevărul; ea nu trebuie să ridice niciun fel de ameninţare la adresa respondentului. Confidenţialitatea este o tehnică cu ajutorul căreia putem diminua eventualele temeri ale respondenţilor. 2) Intrebarea trebuie să adreseze o singură dimensiune EXEMPLU: Sunteţi mulţumit de calitatea procesului educaţional şi de nivelul dotărilor din şcoala în care învaţă copilul dvs.? 3) Întrebarea acoperă / poate acomoda toate posibilităţile de răspuns. Exemplu: Ce marcă de computer deţineţi? • IBM • HP Compaq • Apple

26. Erori tipice de formulare 4) O întrebare care solicită opţiuni clare trebuie să conţină răspunsuri mutual exclusive Exemplu: Vechimea dvs. în învăţământ este: • 0-5 ani • 5-10 ani • 10-20 ani • mai mare de 20 ani 5) Întrebarea produce o variabilitate satisfăcătoare arăspunsurilor. EXEMPLU: Cum apreciaţi calitatea raportului X? • este cel mai bun raport pe care l-am citit pe această temă • este un raport cu părţi bune şi părţi slabe • este cel mai prost raport pe care l-am citit pe această temă.

27. Erori tipice de formulare 7) Itemul din chestionar nu face presupuneri despre existenţa unei stări de fapt, despre faptul că, de pildă, respondenţii deţin sau utilizează un anumit produs sau serviciu. EXEMPLU: Sunteţi mulţumit de rezultatele orelor de meditaţii ale fiului / fiicei dvs? • Da • Nu 8) Întrebarea nu implică un răspuns dezirabil, aşteptat. Dezirabilitatea răspunsului poate fi una de natură socială sau etică. EXEMPLUL : În ce măsură consideraţi că ar trebui introduse taxe de şcolarizare în învăţământul obligatoriu?

28. Erori tipice de formulare 9) Întrebarea nu foloseşte cuvinte încărcate emoţional sau vagi. EXEMPLU: A întreba, de pildă, cadrele didactice dacă: Încasarea de bani din meditaţii nedeclarate reprezintă o infracţiune? 10) Întrebarea nu foloseşte cuvinte sau abrevieri nefamiliare respondenţilor. EXEMPLU: Cum apreciaţi impactul proiectului OLPC asupra învăţării în şcoală, atunci când acesta va fi generalizat la scară largă? • foarte mare • Mare • Mediu • Scăzut • foarte scăzut

29. Dilema…

30. Bibliografie: Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative (ediţia a III-a). București: Editura Economică Moscovici, S., Buschini, F. (Eds.). (2007). Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi: Editura Polirom