activitate sdfsdfsat atmosfera si cimpul magnetic al pamintului n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Activitate: sdfsdfsAt Atmosfera si cimpul magnetic al Pamintului PowerPoint Presentation
Download Presentation
Activitate: sdfsdfsAt Atmosfera si cimpul magnetic al Pamintului

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 42

Activitate: sdfsdfsAt Atmosfera si cimpul magnetic al Pamintului - PowerPoint PPT Presentation


  • 127 Views
  • Uploaded on

Casa noastra – Pamintul. Activitate: sdfsdfsAt Atmosfera si cimpul magnetic al Pamintului. Sumar:. In aceasta activitate vom studia: (a) Compozitia atmosferei Pamintului , (b) Straturi si temperaturi in atmosfera Pamintului (c) Efectul luminii solare, (d) Efectul de sera,

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Activitate: sdfsdfsAt Atmosfera si cimpul magnetic al Pamintului' - nash


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
sumar
Sumar:
  • In aceasta activitate vom studia:
  • (a) Compozitia atmosferei Pamintului,
  • (b) Straturi si temperaturi in atmosfera Pamintului
  • (c) Efectul luminii solare,
  • (d) Efectul de sera,
  • (e) Nivelul de ozon,
  • (f) Circulatia atmosferica,
  • (g) Structura cimpului magnetic al Pamintului
a compozitia atmosferei
(a) Compozitia atmosferei

Atmosfera a jucat un rol principal in evolutia Pamintului

si va continua sa joace un rol dramatic si in viitor.

Si alte planete au atmosfera, dar nu identica cu a noastra.

Se poate studia atmosfera in mai multe feluri. Vom incepe

prin a studia proprietatile ei medii:

compozitia atmosferei este aproximativ
Compozitia atmosferei este aproximativ:
  • 78% azot molecular
  • 21% oxigen molecular
  • 0.03% bioxid de carbon
  • si
  • pina la 2% vapori de apa
slide5

(b) Straturi in atmosfera Pamintului:

400 km

Ionosfera

90 km

Mezosfera

50 km

Stratul de Ozon

Stratosfera

18 km

Tropopausa

14 km

Troposfera

0 km

slide6

Variatia temperaturii in atmosfera:

400 km

Ionosphere

90 km

Mesosphere

50 km

Ozone Layer

Stratosphere

18 km

Tropopause

 280oK

14 km

Troposphere

0 km

slide7

400 km

Ionosphere

90 km

Mesosphere

50 km

Ozone Layer

Stratosphere

18 km

Tropopause

 220oK

14 km

Troposphere

0 km

slide8
Troposfera este incalzita in principal de radiatia infrarosie reflectata de Pamint, de accea temperatura scade cu altitudinea.
slide9

400 km

Ionosphere

90 km

Mesosphere

50 km

 260oK

Ozone Layer

Stratosphere

18 km

Tropopause

14 km

Troposphere

0 km

slide10
Stratul de ozon se gaseste in stratosfera inalta si mezosfera joasa.
  • Ozonul absoarbe radiatie ultravioleta de la Soare, proces in care straturile vecine sunt incalzite.
  • -efectul va fi ca aceste straturi se vor incalzi mai tare decit troposfera.
slide11

400 km

Ionosphere

 190oK

90 km

Mesosphere

50 km

Ozone Layer

Stratosphere

18 km

Tropopause

14 km

Troposphere

0 km

slide13

400 km

 270oK

Ionosphere

90 km

Mesosphere

50 km

Ozone Layer

Stratosphere

18 km

Tropopause

14 km

Troposphere

0 km

slide14
…pina cind se atinge ionosfera (numita si termosfera) care este incalzita prin absorbtia razelor X emise de Soare si unde temperatura este mult mai mare.
  • -densitatea este insa foarte mica
slide15

(c) Efectul incalzirii Soarelor

  • Atmosfera este influentata puternic de un alt membru al sistemului solar….

… Soarele.

slide16

Pamint

Soare

1.37 kJ de energie /mp

sosesc de la Soare in

fiecare secunda

Energia Solara incidenta pe fata luminata a Pamintului este

fie reflecata fie absorbita. Partea absorbita incalzeste

atmosfera si suprafata Pamintului.

Fara atmosfera temperatura suprafetei Pamintului ar varia

mult mai mult iar media ei ar fi mult sub temperatura de

inghet a apei

slide17

Componentele suprafetei si atmosferei Pamintului

absorb si reflecta diferit

Pamintul absoarbe bine

Norii reflecta bine

Marea absoarbe cel mai mult

Gheata reflecta cel mai mult

Capacitatea unei suprafete de a reflecat lumina se numeste

albedo.

slide18

Albedoul are valori de la 0 la 1:

nu se

reflecta

lumina

toata lumina

se reflecta

1

0

marea

Calote polare

Pamint

nori

Cum credeti ca este albedoul mediu al Pamintului

mai mare sau mai mic de 0.5?

slide19

Albedoul mediu al Pamintului este 0.37

Asta deoasrece marea si pamintul au albedo scazut. Norii reflecta bine dar norii acopera doar parti ale Pamintului

Mercur, o planeta fara nori, are un albedo foarte scazut.

(0.1), dar Venus, care este permanent in nori are un albedo foarte mare (0.76)

slide20

Este radiatie

infrarosie

(d) Efectul de sera

Toate planetele absorb energie de la Soare, dar cu mult

timp in urma exista un echilibru - energia absorbita /secunda

era egala cu energia radiata in spatiu pe secunda.

Lumina incidenta

Lumina reflectata

Energia reradiata

slide21

Vaporiide apa si (in mai mica masura) bioxidul de carbon din atmosfera sunt bune absorbante de radiatie infrarosie

deci vor capta cea mai mare parte din energia reradiata

in atmosfera.

Cea mai mare paret a energiei reradiate

este captata de atmosfera.

Rezultatul este ca Pamintul este mult

mai cald decit ar fi fara atmosfera.

Vaporii de apa si bioxidul de carbon

se numesc gaze care produc efectul de sera.

To find out why the term greenhouse is (mis)used, click here.

slide22

Vaporii de apa sunt gazul responsabil in cea mai mare

parte de efectul de sera. Nivelul lor in atmosfera

terestra variaza in timp dar media este aproximativ

aceiasi.

Este in curs o dezbatere stiintifica legata de

accentuarea efectului de sera. Se considera ca

responsabil de cacest efect este bioxidul de carbon

al carui nivel in atmosfera este in crestere datorita

arderii combustibililor fosili (benzina, carbune, petrol)

si a despaduririlor.

slide23

Temperatura medie a atmosferei pare sa fie in crestere. O cauza ar putea fi cresterea nivelului de bioxid de carbon dar ar putea fi si alte cauze cum este fluctuatia pe termen lung a climei pe Pamint.

Este o dezbatere continua stiintifica si politica. Din nefericire

este greu de estimat care va fi evolutia pentru urmatoarele

sute de ani ca sa se poata stabili tendinta cauzele si

efectele.

slide25

(e) Stratul de ozon

O parte a radiatiei solare incidenta este radiatie UV

Lumina solara

incidenta

include si UV

Atmosfera inalta a Pamintului

slide26

Radiatia UV sparge moleculele UV care prin recombinare

formeaza ozonul.

Lumina solara

incidenta

include si UV

Moleculele de ozon se acumuleaza

intr-un start de 30 km grosime

(care incepe la 25 km deasupra

suprafetei Pmintului Stratul de ozon

slide27

Ozonul este un puternic absorbant al radiatiei UV, deci

ozonul din stratul inalt protejeaza oxigenul din alte zone ale

atmosferei de efectul radiatiei UV.

Lumina solara

incidenta

include si UV

Startul de ozon

slide28

In ultimul timp stratul de ozon pare sa se subtieze.

De exemplu , concentartia ozonului deasupra Antarcticii

a scazut de doua ori din 1950 pina in 1980.

Primul suspect este “chlorofluorocarbon” (CFCs),eliberat de vechile sisteme de racire si spray-uri

Fiecare aton de CFC, este capabil sa sparga 100.000

molecule de azot.

Se fac eforturi internationale puternice pentru a schimba

tendinta de subtiere a stratului de ozon. Cu actiuni promte

se poate reface concentratia de ozon din stratul de ozon.

(De ce?)

slide29

(f) Circulatia atmosferica

Asa cum stim atmosfera Pamintului nu este statica.

Vinturi si furtuni se produc

zilnic pe Pamint.

slide30

Soarele incalzeste suprafata Pamintului dar si straturile atmosferei de la suprafata Pamintului.

Aerul se dilata devine mai

putin dens si mai usor

decit cel de deasupra lui.

De aceea acest aer se ridica si aerul mai

greu de deasupra ii ia locul.

slide31

Nivelele de aer care s-au ridicat, se racesc si

devin din nou mai dense.

Stratul de aer de la suprafata

Pamintului se incalzeste si

se ridica etc.

Acesti curenti se numesc

curenti de convectie

slide32

Diferite suprafete ale Pamintului (uscatul si apa) vor avea

echilibru termic diferit.

Pe tarmul marii in zilele calde de exemplu: aerul cald se

ridica deasupra uscatului si aer mai rece de deasupra

marii ii ia locul creind briza de pe tarm.

slide33

In acest fel curentii de convectie se formeaza in

straturile joase ale atmosferei.

Rotatia Pamintului produce

rasuciri ale curentilor convectivi

care stabilesc structurile

atmosferice globale.

Se pot face comparatii ale atmosferei Pamintului cu cele ale planetelor de tip jovian.

slide34

Circulatia

atmosferei

Pamintului

este produsa

de structurile de

nori.

slide35

Circulatia atmosferei este complicata de prezenta

masiva a vaporilor de apa.

Vaporii de apa sunt singurul gaz din atmosfera Pamintului

care se pot transforma in lichid (in nori) si cad pe Pamint

sub forma de ploaie.

Cand vaporii de apa se transforma in ploaie, presiunea

aerului se modifica ceea ce produce curenti de aer si face

circulatia atmosferica si mai complexa.

slide36

(g) Structura cimpului magnetic terestru

Pamintul se comporta ca un magnet in forma de bara. Campul magnetic al Pamintului deviaza acul busolei care indica Nordul.

Campul magnetic terestru

se poate reprezenta in

fiecare punct ca un vector

dirijat in directia indicata

de busola pentru N.

slide37

Axa de rotatie

Axa magnetica

Axa magnetica este inclinata

cu 12o fata de axa de

rotatie a Pamintului.

Studiile paleomagnetice

efectuate pe roci au

evidentiat inversiuni ale

cimpului magnetic terestru

de-a lungul istoriei.

slide38

Campul magnetic se produce prin miscarea sarcinilor electrice

Se crede ca cimpul magnetic terestru se produce datorita

miscarii sarcinilor electrice in convectie din nucleul exterior

al Pamintului (efectul de dinam)

Nucleul lichid exterior

.. Dar detaliile modului

in care functioneaza acest

dinam nu sunt cunoscute.

image credits
Image Credits
  • NASA: View of Australia
  • http://nssdc.gsfc.nasa.gov/image/planetary/earth/gal_australia.jpg
  • NASA: Monsoon over India
  • http://earth.jsc.nasa.gov/lores.cgi?PHOTO=STS51F-31-0069
  • NASA: View of the Mid-Pacific Ocean
  • http://nssdc.gsfc.nasa.gov/image/planetary/earth/gal_mid-pacific.jpg
  • NASA: World Cloud Cover Pattern http://www.earth.nasa.gov/gallery/Originals/cloud.jpg
slide41
Serele mentin o temperatura mai mare decit in imprejurimi, permitind plantelor care au nevoie de caldura sa supravietuiasca in iarna.

Caldura se realizeaza, datorita invelisului de sticla sau plastic care permite patrunderea luminii in interior. Energia luminoasa este absorbita de plante iar radiatia infrarosie reradiata duce la incalzirea serei.

Exista o puternica asemanare cu atmosfera Pamintului

de unde si preluarea termenului de efect de sera.

slide42
Exista totusi o diferenta importanta. Peretii serei nu permit circulatia aerului care ar produce racirea.

Deci atmosfera Pamintului nu este chiar ca o sera, pentru

ca nu are pereti. Atmosfera Pamintului este relativ calda

deoarece capteaza radiatia infrarosie si o absoarbe.

Back to the Activity!