PITICII VOINICII

1. PITICII VOINICII • NR 5 APRILIE 2009 • SCOALA CU CLASELE I-IV MESTEACAN • GRADINITA DE COPII MESTEACAN

2. COORDONATORIInv. Nicorescu Rozalia COLECTIVUL DE REDACTIE Ciobanul Adelin Ciorciovel Luiza Gherghinoiu PetrutaCernat Adelina Gabrea Gabriel Marcu ValentinOprea Lorena Panait Danut Paraschiv DanCiorciovel Stefan Gheorghe Marius Iosif IanisMarcu Vladut Mazare Raul Oprea DenisaVatasescu Cristina Vatasescu Estera Vatasescu SamuelValcu Damaris Zaharia Denis Dobrin IuliaDIRECTOR COLABORATOR TEHNOREDACTOR prof. Fulga Ion Prof. Zabava Raluca Inv. Nicorescu Rozalia Motto:Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea “ ( John W Whitehead) 2

3. SATUL MEU –SCUMPA VATRA STRAMOSEASCA Pe la inceputul secolului al XVIII-lea, boierii brancoveni stapaneau la nord si rasarit de satele Mesteacan si Valeni , cinci trupuri de mosii:Hobaia Domneasca , Cetateni, Copaceni, Miclosani si Pucheni, ultimele patru alcatuind, mai tarziu, mosia numita Carciuma de piatra. Peste vreo suta de ani aceasta mosie ajunge in stapanirea Marelui Postelnic Ioan Aleco Filipescu, prin casatoria acestuia ,,cu luminatia sa, domnita Eliza, nascuta Bibescu” In planul si Hotarnicia acestor mosii intocmite in anii 1847-1848, se face mentiune despre vechile carti de hotarnicie , pe care le-au prezentat noului stapan ,,megiasii”Cu toate cercetarile facute , nu s-a putut descoperi originalele acestor carti de hotarnicieDeci existenta satului Mesteacan este confirmata aici, indirect. O confirmare directa ne este oferita de un zapis, datat 10 dec.1728, prin care Ion vataful din Mesteacan, si sotia sa , Ana , vand lui Barca Cojescul, vel logofat, mosia Neagomirestii in schimbul datoriei de 54 taleri . Satenii erau obligate , pe langa plata birului, ,,rupta” , sa suporte si alte dajdii ocazionale , cum era aceasta pentru plocoanele bairamului. Visteria stabilea contributia fiecarui sat , iar zapciul cu vataful de plai si sfatul obstei cisluiau banii in sat pe capi de familie. (Monografia comunei Valeni Dambovita- Primul document care atesta existenta satului Mesteacan) 3

4. VIATA SCOLII Elevii Scolii Mesteacan , alaturi de prescolari, au participat la o serie de activitati specifice acestei perioade.*Luna padurii ( 15 III-15 IV)- plantarea puietilor de salcami pe dealul din fata scolii*Comemorarea lui C. Brancusi (16 III 1957)– realizarea unei ,,mese a tacerii”*ziua mondiala a apei (22 III)Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei,, cu tema "APA ŞI DEZASTRELE" este un prilej de readucere în atenţia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor şi de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle şi responsabilităţile noastre, ale celor cu atribuţii în întreţinerea, valorificarea şi protejarea surselor de apă.-strangerea gunoaielor de pe vai - pastrarea apelor curate *Campania nationala ,,Romania prinde radacini”(23III-27III) -plantarea puietilor de brazi in parcul scolii *ziua mondiala a pasarilor (1 IV ) -realizarea unor casute pentru pasarele *Aniversarea lui Andersen (2 IV) Hans Christian Andersen (n. 2 aprilie1805, Odense, Danemarca - d. 4 august1875, Copenhaga) a fost scriitor şi poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute poveşti ale sale se numără “Crăiasa zăpezilor”, “Mica sirenă”, Hainele cele noi ale împăratului” şi “Răţuşca cea urâtă”. În timpul vieţii Andersen a fost celebrat de regalitate şi aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga lume. -cumpararea unei carti de H.Ch.Andersen 4

5. Ziua mondiala a sanatatii(7 aprilie) -vizitarea dispensarului comunal - reportaj cu d-na doctor , Cristina SZiua mondiala a aviatiei si cosmonauticii(12 aprilie)-realizarea unei machete ,,Aeroportul”-realizarea unor avioane din hartie , folosind tehnica plieriiFloriile (12 IV)-amenajarea clasei si a holurilor scolii cu diverse materiale reprezentand flori de primavara -amenajarea curtii scolii cu diverse specii de floriInvierea Domnului (19 IV ) -incondeierea oualor rosii , realizarea unor felicitari cu ocazia Pastelui , concurs cu teme pascaleziua pamantului (22 IV) Lansata pentru prima data in 1970, ca eveniment de constientizare a pubicului asupra problemelor de mediu, in SUA, Ziua Pamantului este celebrata ca momentul inceperii miscarii ecologiste. Actiunile desfasurate in aceasta zi de catre iubitorii naturii sunt menite sa atraga atentia asupra problemelor cauzate in principal de modernizare. Ziuainternaţională a dansului 29IV -invatarea si prezentarea unui dans popular -prezentarea unui dans tiganesc -prezentarea costumului traditional 7

6. Ziua Păsărilor ( În 1 aprilie 1906 a fost semnată Convenţia pentru protejarea păsărilor)Păsările sunt podoabele pomului şi prietenele omului; Mama Natură le iubeşte, iar omul le ocroteşte. Cântul lor minunat auzul ne-a încântat şi săgeata lor în zbor e sărbătoarea privirilor. Dumnezeu le-a adus pe pământ şi nouă ne-a lăsat cuvânt ca de păsări să îngrijim, iubitori ai cuiburilor şi puişorilor lor să fim!MANUTE HARNICE! 1 APRILIE ZIUA PĂSĂRILOR 8

7. 1 APRILIE- ZIUA PACALELILOR 1 aprilie - Pacaleala internationala Ziua de 1 aprilie este recunoscuta ca fiind Ziua Pacalelilor in Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, , Norvegia, Germania si Franta. In Franta cel care cade victima unei pacaleli este numit "poisson d?Avril" (peste de aprilie), in Anglia este numit "noddy", iar in Scotia acestuia i se spune "April qowk" sau "April cuckoo"(cuc de aprilie). Se pare ca Ziua Pacalelilor este sarbatorita chiar si in unele tari din America Latina, cum ar fi Peru si Columbia. Diferenta este ca in aceste tari sarbatoarea are loc pe data de 28 Decembrie si poate numele de "Dia de los inocentes" (ziua celor naivi). Chiar daca numele si data difera, farsele care se fac sunt aceleasi. Astazi de Ziua PacalelilorZiua Pacalelilor este astazi sarbatorita in Franta prin cadouri constand fie in felicitari cu pesti, fie in bomboane de ciocolata in forma de peste. Exista in Franta si o traditie de a prinde pe spatele celui pacalit un peste de hartie cu un ac cu gamalie. Superstitii de 1 aprilieTraditia spune ca pacalelile trebuie facute pana la ora pranzului. Pacalelile facute dupa ora pranzului, deci dupa ora 12, se spune ca aduc ghinion celui care pacaleste. De asemenea, casatoria nu este recomandata de 1 aprilie: se spune ca barbatul care se insoara de 1 aprilie va fi sub papuc toata viata. 9

8. Miracolul Invierii Invierea lui Hristos, al carei imn - Troparul Pastilor - este cel mai triumfal pe care l-a cantat si l-a auzit vreodata neamul omenesc, creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru. Imnul Invierii este un strigat de triumf si de bucurie care ne ridica pana la cer, este o stare sufleteasca unica si incomparabila, este privilegiul si fericirea noastra de crestini! Prin suferinta si moartea Mantuitorului ne bucuram de inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra. Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn patruzeci de zile, este bucuria si nadejdea noastra cea mai mare, nu doar patruzeci de zile, ci de fiecare zi si ceas al vietii noastre de crestin, de fiecare zi si ceas. Cu fiecare cantare pascala si cu fiecare salut pascal "Hristos a Inviat!", adeverim, marturisim si traim marele Lui Cuvant Dumnezeiesc:"In lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33). Stiati ca ?Pe langa Postul din Vinerea Mare, femeile tin in mod special la respectarea postului in zilele de vineri, in credinta ca Sf.Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile Daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor. Prof. RalucaZabava 10

9. Legende de Paşte 1.,, După răstignirea lui Iisus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Pilat a fost invitat de mai marii evreilor la un banchet ca să-l înveselească, fiind întristat Tocmai ţinea în mână un ou, când pe neaşteptate a intrat un centurion roman, care era de servici la Sfântul Mormânt şi a spus înspăimântat: ,,Cristos a înviat”. Pilat a răspuns flegmatic: ,, Hei, o să învie când se va înroşi oul acesta!” Şi minunea s-a înfăptuit pe loc, înrosindu-se oul. Pilat s-a speriat si a scăpat oul din mână. Acesta a căzut şi s-a spart. De aceea se zice că a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oualor roşii.”(Panait Danut-cls a IV-a ) 2.,,Duminică dimineaţă după Înviere, o gingaşă copilă, precupeaţă, care locuia în apropierea Golgotei, a plecat cu poala şorţului plină cu ouă, ca să la vândă la piaţa Ierusalimului. Pe Drum a întâlnit un tânăr, dar fanatic evreu, de viţă bună, căruia i-a spus pripit în loc de Bună ziua: ,,Cristos a înviat!” Tânărul răspunse înciudat că: ,, că o să învie când ouale din poala ei se vor roşi ca îmbujoraţii ei obraji”. Minunea se şi întâmplă pe dată, ceea ce face să sporească numărul credincioşilor. De la această vorbăreaţă precupeaţă , se zice că, a rămas obiceiul de a se salute lumea la Înviere cu vorbele: Cristos a înviat!” (Ciobanu Adelin –clasa a III-a ) 11

10. Traditii si obiceiuri de Pasti Obiceiuri din prima zi a Postului Mare Prima zi a postului Mare se mai numeste si Lunea curata, zi in care potrivit traditiei, oamenii obisnuiesc sa purifice, sa curete spatiul in care traiesc prin obiceiuri rituale. In Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci oamenii se spala cu bautura la carciuma satului de mancarea de dulce pe care au consumat-o pana acum. In trecut, la aceste petreceri cu bautura participau si femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brau. In alte parti ale tarii, in ziua de Spolocanie vasele din care s-a mancat pana la Lasata Secului se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Craciun Traditia consemneaza si alte obiceiuri in prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii si barbatii tineri se mascheaza in diverse animale, se imbraca in fuste, isi pun o gluga pe cap si un clopot mare pe spinare si alearga in dimineata primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i atinga cu batul si sa-i tranteasca la pamant. Seara, cucii se aduna si merg din casa in casa pentru a dansa hora in curtile oamenilor. Acest obicei era foarte frecvent in sudul tarii, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Azi, el mai poate fi intalnit doar in satul Branesti din judetul Calarasi.Prof. Raluca Zabava 12

11. POVESTEA IEPURASULUI DE PASTI Odată, demult, pe când zânele colindau pădurile şi piticii răs­coleau măruntaiele pământului în căutarea pietrelor preţioase, pe când animalele vorbeau şi puii de lup se jucau cu mieii, trăia într-o căsuţă dărăpănată la marginea unui cătun, un olar împreună cu ne­vasta şi cei doi copii ai lui. Erau destul de săraci şi îşi du­ceau traiul doar de pe urma vase­lor de lut pe care olarul le vindea la târgul din apro­piere. într-una din zile, pe când se întor­cea de la târg, numai ce zăreşte olarui într-un tufiş de la marginea pădurii un iepure ce se ascundea tremurând tot de frică. Nu i-a fost prea greu să-l prindă şi să-l vâre în traistă, gândindu-se numai la frip­tura pe care avea să o facă din bietul iepu­raş.Ajuns acasă, îi dădu traista nevestei, poruncindu-i să gătească iepurele, iar el, ostenit de atâta drum, se trânti în pat şi adormi pe dată. Cei doi copilaşi, auzind porunca tatălui, se strecurară binişor şi priviră în traistă, de unde le străluciră doi ochişori speriaţi şi înlăcrimaţi. Din întuneric, iepuraşul îşi aştepta sfârşitul plângând, pen­tru că auzise şi el planul îngrozitor al olarului şi înţelesese despre ce era vorba. Doar v-am spus că pe atunci ani­malele înţelegeau limba oamenilor. Copiilor li s-a făcut aşa o milă de bietul iepuraş, că abia au aşteptat ca mama lor să plece o clipă din bucătărie şi au înşfăcat iepurele, punând în locul lui un ştergar. 13

12. Au alergat cât au putut până la mar­ginea pădurii, iar acolo au dat drumul micului urecheat, care a fugit mâncând pământul. Bineînţeles ca olarul a certat-o pe nevastă pentru că n-a avut grijă de iepure, iar în acea seară n-au mâncat friptură, ci urzici. Dar s-a întâmplat un lucru mult mai frumos. Mama lepuroaică a zvonit prin toată pădurea fapta cea bună a copiilor . Despre ispravă a aflat şi Zâna Eastres, slujitoarea Primăverii. Şi cum se apropia Sărbătoarea Primăverii, Zâna s-a gândit să-i răsplătească pe cei doi copii pentru salvarea iepuraşului şi a poruncit iepurilor să le ducă daruri . Astfel, copiii olarului au găsit într-o dimineaţă, frumos înşirate pe pervaz,alune, fructe uscate, ciuperci şi faguri de miere. De atunci. în fiecare an, tot mai mulţi iepuraşi aduc daruri copiilor cuminţi, harnici si buni. Cu timpul, sărbătoarea Primăverii s-a contopit cu cea a învierii Domnului Iisus Hristos. Despre olar şi copiii lui abia dacă-şi mai aminteşte cineva, zânele s-au pierdut în negura vremii, dar iepuraşii n-au uitat niciodată de îndatorirea lor de a aduce, de Paşte, tot felul de daruri copiilor. 14

13. TEHNICA PICTARII OUALOR Ouăle se pictează cu chişiţa. Chişiţa este o uneltă foarte simplă. Ea se compune de regulă dintr-un beţişor, dintr-o bucăţică de alamă sau tablă subţire şi din 1-3 fire de păr de porc. Alama, care este folosită în acest scop este luată de la o lulea veche, nefolosită.Această alamă foarte subţire se învârteşte împrejurul unui vârf de ac, formându-se din ea o ţeavă subţire. Un capăt al tubului e răsfirat în formă de raze şi fixat de un beţişor pătrat sau rotund. Lungimea tubuşorului fixat astfel nu trece peste 1 centimetru. Prin ţeavă se pune, după trebuinţă aprox. 2-3 fire de păr de porc, care se leagă, în cele mai multe cazuri cu aţă pe beţişor, întărindu-se totodată mai bine tubul de numitul beţişor care, la rândul său, atinge lungimea de 1 decimetru.Pentru pictura pe ouă mai este nevoie şi de un pămătuf pentru ceară. Acesta e un beţişor rotund, înfăşurat la un capăt cu o ţesătură, care e legată pe deasupra cu aţă. El seveşte la facerea ouălelor punctuate. Pentru trăsături mai groase se întrebuinţează uneori, în locul chişiţei,pene de gâscă.\Cu toate că uneltele sunt atât de primitive, ţăranca română reuşeşte să picteze, în modul cel mai artistic, ouăle de Paşti. Vopsele de oua :Vopselele utilizate sunt făcute în cele mai multe cazuri din sucurile plantelor şi nu se şterg nici de soare, nici prin spălare.Cele mai frumoase culori galbene se obţin din mlădiţe, sau mai bine zis: din coajă de măr, din coji de ceapă, din frunze de dediţă. Vopseaua roşie se obţine din coaja pădureţului, iar cea neagră din coaja de arin, etc. 15

14. INCONDEIAZA! UNESTE PUNCTELE! 16

15. Maini indemanatice ,,CASA IEPURAŞULUI “ MATERIALE NECESARE - ou (golit de conţinut - se fac două găuri mici cu un ac, apoi se sulfă conţinutul); - aracet; - serveţel alb, care se lipeşte cu aracet pe ou(se poate şi fără aracet şi şerveţel-colorat cu acuarele, tempera) - cartonRABDARE,ÎNDEMANARE... SPOR LA MUNCA ! 17

16. Simboluri pascale Lumanarea de Inviere In noaptea Invierii, fiecare gospodar, care ia parte la Inviere trebuie sa aduca cu sine si o lumina pe care o aprinde si o tine aprinsa in tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumina aceasta, numita in cele mai multe parti lumina Invierii, aprinsa acasa. Dupa ce pasesc peste prag, se inchina, iar apoi sting lumanarea in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul cruciiLumanarea e pastrata cu cea mai mare sfintenie tot anul pentru a o avea la indemana si a o putea aprinde la intamplari primejdioase. Crucea Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al crestinatatii de catre imparatul Constantin, in anul 325 dupa Hristos. Ouale "rosii"Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti Mielul Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisusi in intreaga traditie crestina..Iepurasul. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500. In America, traditia iepurasului de Pasti care aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani.. 18

17. PRIMAVARA Astazi este 1 Martie, ziua martisorului , prima zi cu soare, prima zi de primavara..In sfarsit Baba Iarna cu cojocul ei alb si pufos si-a luat la revedere , iar in locul ei a venit primavara , prima fiica a batranului an .A venit cu alaiul ei de flori , cu zumzetul albinelor si cu glas duiods de pasarele .Totul parca a prins viata.Pomii au inmugurit, mieluseii zburda pe campii .Soarele a rasarit pe cerul albastru , senin. Totul a prins culoare . Magia primaverii se simte peste tot. Oamenii au iesit pe camp.De departe se aud zgomotele tractoarelor si al semanatoarelor.Ce frumos este totul! (Oprea Lorena Costinela –clasa a IV-a ) Primavara vine-n data , Imbracata-n verde toata . Cu flori albe , rosii , roz Primara totu-i rod. . Soarele sraluceste, . Vantul navaleste Ciresul infloreste , Iarba creste, creste (Cernat Adelina –Viorica-clasa a IV-a PRIMAVARA 19

18. PRIMAVARA E primavara. Acum e vreme frumoasa.Soarele e cald si vesel. Au inverzit padurile.Au inflorit ghioceii. Copacii au dat in floare. Peste tot vezi pasarele zburand, cu paiele in cioc ca sa-si faca cuib moale si calduros. Oamenii au iesit la curatenia pamanturilor si la aratul ogoarelor. Albinele umple cu zumzetul lor crangul si campiile. Ce de miscare ,ce de viata si veselie peste tot! Intreaga natura parca-i sarbatoare! (Panait Danut- Gabriel clasa a IV-a ) Primavara a sosit Si campul a inverzit Pasarile ciripescOamenii pe camp muncesc Infloresc gradinile Si roiesc albinele Ghioceii infloresc Primavara, te iubesc! (Oprea Lorena –Costinela clasa a IV-a ) Primavara a sosit 20

19. EXPRESII ARTISTICE ,,Iarba a prins colţ fraged şi nou.” ,,Primăvara cu alaiul său se aşterne peste crânguri şi poieni.” ,,Mugurii încep a plesni sub mângâierea soarelui.” ,,Frunzele copacilor se scaldă în albastrul văzduhului.” ,,Sub ploaia razelor de soare, învie firele de iarbă.” ,,Soarele deşteaptă cu căldura şi lumina lui pământul.” ,,În mătăsuri lungi de vânt, primăvara lasă-n urmă galben puf de păpădie.” ,,Livezile s-au îmbrăcat într-o albă haină de sărbătoare.” ,,Primăvara dă cerului zări senine şi luncilor cântece măiastre.” ,,Vântul adie molcom printre crengile înverzite ale copacilor”. ,,Din copacii înfloriţi se scutură ploi de miresme.” ,,Soarele soarbe roua dimineţii de pe câmpul înverzit.” 21

20. AI FOST AICI? INSULA PASTELUI,CHILE Insula Pastelui, sau Rapa Nui, este unul dintre locurile cele mai izolate din lume si care adaposteste aproximativ 4.000 de locuitori. Doua treimi dintre acestia sunt indigeni, iar restul provin de pe continent. Practic toata populatia locuieste in singura asezare a insulei - Hanga Roa. Numele de Insula Pastelui nu are semnificatie religioasa, ci comemoreaza descoperirea insulei de catre vasul olandez, intr-o duminica de Pasti, in 1722.. Clima este destul de constanta tot anul, cu o temperatura medie de 23°C in ianuarie si februarie si 18°C in iulie si august. Cea mai aglomerata perioada este de la sfarsitul lunii ianuarie pana la sfarsitul lunii februarie, cand localnicii organizeaza diverse sarbatori si petreceri pitoresti. Statuile Moai Figurile de piatra moai reprezinta simbolurile acestei insule, giganticile stanci gasindu-se cu sutele pe toata insula. Cateva dintre ele au fost restaurate si ridicate, insa majoritatea zac in campii sau langa carierele in care au fost create. Se presupune ca statuile au fost sculptate in cariere, impartite in bucari, apoi carate cu ajutorul trunchiurilor de copaci spre zona destinata. Figurile au fost ridicate pe ceea ce se cheama "ahu" - o platforma ceremoniala. Este un gest de jignire profunda sa calcati pe aceste platforme oahu. Se crede ca moai sunt monumente comemorative a unor sefi de trib. In preajma unora dintre aceste statui s-au gasit tablite cu niste hieroglife speciale, care insa inca nu au putut fi descifrate 22

21. CONCURS * Cel mai inalt varf din Carpati este vf. Moldoveanu , din Fagaras* Castigatorul este Nicorescu Theodor, clasa a III-a* Vârful Moldoveanu este vârfulmuntoscel mai înalt din România, situat în Masivul Făgăraş, judeţul Argeş. Altitudinea sa este 2.544 metri. Din cauza vârfurilor muntoase înalte din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, este vizibil doar de pe creasta Făgăraşului, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanţului făgărăşan, care sunt vizibile şi din Depresiunea Făgăraşului *Completati versurile: Ieri când am intrat în casă, Pisica era pe ............., La borcanul cu lăptic Şi se lingea pe ........... “Dă-te jos!” eu am strigat, Şi peste labă i-am .........., Prefăcută- apoi, drăguţa Îşi lingea de zor ............ Dar acum nu o mai cred, Face aşa ca să n-o ........., Că de vede-un şoricel, Fuge iute după ..... * Trimite raspunsul corect pe adresa ,,SCOALA CU CLASELE I-IV MESTEACAN, JUD. DAMBOVITA” * PREMII INTERESANTE! 23

22. Orăşelul piticilor (cantecel) Era odată un orăşel Uite-aşa…( arata cu ambele maini) Cu multe turnuleţe-n el Uite-aşa…( arata cu ambele maini) Şi turnul are un geam mic Uite-aşa…(din degete formeaza un gemulet) Prin el se uită un pitic Uite-aşa…(priveste cu un ochi prin gemulet) Piticul rău se plictisea Uite-aşa…(isi prinde obrajii cu ambele palme) Şi o pitică-şi alegea Uite-aşa…(alege o colega, se iau de maini) Şi ei dansează amândoi Uite-aşa…(isi leagana mainile) Şi-şi iau la revedere apoi Uite-aşa. (se saluta gesticuland cu mana) 24

23. ANIVERSAREA LUNII Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie1881 în satul Răşinari, de pe versantul nordic al Carpaţilor, în casa cu nr. 778 de pe Uliţa popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga şi al soţiei sale, Aurelia, învăţătoare (şi colaboratoare în tinereţe la ziarul Telegraful român şi la revista Familia). La 15 septembrie1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârşit de septembrie), cu numele Octavian Goga. La 5 mai1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral şi a intrat în comă. În ziua de 7 mai1938, la ora 14,15, s-a stins din viaţă la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin faţa catafalcului, duminică, 8 mai, şi luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit şi i-au preţuit opera. Marţi, 10 mai, trenul mortuar cu rămăşiţele pământeşti ale ilustrului dispărut a pornit spre Bucureşti. Sicriul a fost aşezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfăşurat funeraliile naţionale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinţei acestuia 25

24. Poftiti la masa! Pofta buna!!!!

25. CUPRINS Satul meu, scumpa vatra stramoseasca p.3Viata scolii p.4-7Ziua internationala a pasarilor p. 8Ziua pacalelilor p.9Miracolul Invierii p.10Legende de Paste p.11Traditii si obiceiuri de Paste p. 12Povestea iepurasului p.13-14Tehnica pictarii oualor p.15 Incondeiaza p. 16Maini indemanatice p. 17Simboluri pascale p.18 Primavara p.19E primavara p. 20Expresii artistice p. 21Insula Pastelui p. 22 Concurs p. 23 Oraselul piticilor p. 24 Aniversarea lunii p. 25 Poftiti la masa! p.26