Download
1 / 8
80 likes | 241 Views
Fiziopatologie. Anatomie patologică: Din punct de vedere anatomopatologic leziunile produse de substanţele corozive la nivelul tubului digestiv evoluează în 3 stadii: acut: imediat postingestie: eritem, edem; ziua 1-4: necroză celulară intensă; latent :
E N D
Anatomie patologică: • Din punct de vedere anatomopatologic leziunile produse de substanţele corozive la nivelul tubului digestiv evoluează în 3 stadii: • acut: • imediat postingestie: eritem, edem; • ziua 1-4: necroză celulară intensă; • latent: • ziua 5-15: necroza celulară, ulceraţii, ţesut de granulaţie; • cronic: • după ziua 15: fibroză, formare de cicatrici cu stenoze. • N.B! Riscul maxim de perforare a esofagului este în primele 3 zile de la ingestie şi între zilele 6-10!
Tablou clinic : • Simptome: • Durere la nivelul segmentului digestiv interesat (orofaringiană, retrosternală, epigastrică), de intensitate variabilă, în funcţie de profunzimea leziunilor. Pirozis. Disfagie. Sialoree. Disfonie. Greţuri, vărsături. Hematemeză, melenă. Dispnee (prin edem laringian sau aspiraţie pulmonara), stridor (prin edem glotic). Anxietate, agitaţie psihomotorie • N.B! Intensitatea acuzelor dureroase nu se corelează cu gravitatea leziunilor sau cu prognosticul pacienţilor. • Examenul fizic: • starea generală: variază funcţie de gravitatea leziunilor (pacient asimptomatic în intoxicaţiile uşoare, stare de şoc în formele severe); • examenul cavităţii orale: hiperemie, edem, exulceraţii. • N.B! Lipsa leziunilor la nivelul cavităţii bucale nu exclude existenţa leziunilor esofagiene sau gastrice! • febra (în formele medii şi severe), reprezintă un indice de gravitate; • apărarea musculară abdominală (în perforaţiile gastrice).
Endoscopia digestivă superioară:Este explorarea de elecţie în intoxicaţiile cu corozive atât în stadiul acut cât şi ulterior. • ! (Brent – Critical Care Toxicology: ,,sine qua non – exploration’’) • Se efectuează cât mai precoce (primele 48 ore, preferabil în primele 12 ore), imediat ce pacientul a fost stabilizat • Aportul endoscopiei: • Cartografierea exactă a leziunilor (sediu, dimensiuni severitate) • Reducerea mortalităţii cu aprox. 50% în ultimii 25 de ani. (Pelclova D Toxicol Rev. 2005) • Cea mai eficientă metodă de monitorizare a evoluţiei • Orientare prognostică • Terapia dilatativă sau protetică a stenozelor • Rol esenţial în orientarea tipului de tratament medical • Aprecierea indicaţiei de tratament chirurgical • Indicaţii absolute: • copiii mici (indiferent de gravitatea leziunilor) • adulţii simptomatici • adulţii paucisimptomatici cu ingestie voluntară (au tendinţa de a minimaliza simptomele) • pacienţii cu status mental afectat (anamneză necredibilă)
Grading-ul endoscopic lezional • Gradul O şi I – nu lasă sechele • Gradul II a – nu produc stenoze • Gradul II b – pot produce stenoze • Gradul III – se complica frecvent cu perforaţii; stenoza apare în majoritatea cazurilor
Complicaţii: • Imediate: • Obstrucţia căilor respiratorii superioare (pătrunderea lichidului coroziv în căile aeriene ca urmare a vărsăturilor produce edem epiglotic şi laringeal). • Bronhopneumonia prin aspiraţie. • Perforaţia esofagului, ce poate fi urmată de: • Hemoragie (este fatală în caz de perf.simultană a aortei!). • Mediastinită. • Pneumomediastin. • Fistulă eso-traheală sau eso-bronşică. • Esofagita flegmonoasă. • Perforaţia gastrică urmată de peritonită. • Edemul pulmonar acut toxic. • Acidoza metabolică. • Tardive: • Stenoze: • - esofagiene : -în leziunile de tip II b şi III, la 2 – 4 săptamâni postingestie; • - gastrice: pilorice - cel mai frecvent. • Perforaţia gastrică şi intestinală • Fistula eso–traheo–bronşică (prin perforarea peretelui ant.al esofagului). • Mediastinita. • Hemoragii digestive . • Neoplasmul esofagian (carcinomul cu celule scuamoase al esofagului) x 1000 risc la 45 de ani de la ingestie (în medie); argumentează evaluarea endoscopică repetată. • Neoplasmul gastric (debutul mediu la aproximativ 30 de ani postingestie).
DE REŢINUT! • Absenţa leziunilor la nivelul cavităţii bucale nu exclude afectarea esofagiană sau gastrică! • Endoscopia digestivă superioară se va efectua cât mai precoce (primele 24 h), apoi repetata în ziua 21! • Reamintim: • NU se provoaca vărsături (risc de reexpunere a mucoasei digestive la toxic şi aspiraţie bronhopulmonară). • NU se face lavaj gastric (risc de perforaţii)! • NU se administrează acizi sau baze în scop de neutralizare! (reactie exotermă) • NU se administrează cărbune! (adsorbţie redusă a corozivelor, în plus interferă cu rezultutul endoscopiei)
Esofag - leziuni gradul II a – II b Stomac – leziunepemareacurbura Stomac – pilor spastic, edematiat
