de Valer Pop 14.08.2010

1. INDICELE de CONFORT TERMIC de Valer Pop 14.08.2010 Bibliografie: Realitatea.net www.images.google.ro

2. Mulţi dintre români rămân, probabil, cu semne de întrebare după ce ascultă o rubrică meteo. Expresii precum "indice de confort termic" sau "750 milimetri coloană de mercur", deşi sunt des folosite, nu le spun mare lucru. În realitate, aceşti termeni comunică date importante despre efectele vremii asupra sănătăţii oamenilor.

3. Indicele de confort termic = este un index care coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă (mărime fizică egală cu cantitatea de vapori de apă care există într-un amestec gazos de aer şi apă) pentru a determina o temperatură aparentă - cea resimţită de corpul uman.

4. Ecuaţia de bilanţ termic poate fi exprimatã sub forma (Fanger, 1970): • QM -Qdif -Qevap -QL = Qr +Qc în care: • QM: cãldura produsã prin metabolism; • Qdif: cãldura pierdutã prin difuzia vaporilor de apã prin piele; • Qevap: cãldura pierdutã prin evaporarea transpiraţiei; • QL: cãldura latentã de evaporare a transpiraţiei; • Qr : pierderea radiativã de cãldurã de la suprafaţa exterioarã a îmbrãcãmintei; • Qc: cãldura cedatã mediului ambiant prin transfer convectiv; • De unde rezultã cã evaporarea transpiraţiei este mecanismul principal de ajustare termicã a corpului uman.

5. Indicele de confort termic, numit de meteorologi Indicator de Temperatură şi Umiditate (ITU), ne spune cât de sufocantă va fi vremea în urmatoarea zi. "ITU este dat de o formulă complexă care conţine două variabile: temeratura şi umiditatea.

6. Pragul critic este de 80 unităţi; acolo unde valoarea este egală sau mai mare, populaţia trebuie să se protejeze adecvat. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când temperaturile sunt ridicate şi umiditatea din aer este foarte mare.

7. Când valoarea ITU este sub 79 de procente, aerul este plăcut şi uşor respirabil.

8. Prin transpiraţie, omul elimină surplusul de căldură. Atunci când aerul este saturat de apă procesul de evaporare a traspiraţiei este îngreunat, iar omul nu mai elimină aşa cum e firesc căldura din organism.

9. Ca urmare a proceselor metabolice din organism, acesta produce căldură. “Însă căldura produsă trebuie să fie şi eliminată, pentru că altfel organismul s-ar supraîncălzi. Corpul omenesc elimină căldura prin: - conducţie (direct prin contact cu corpuri mai reci); - prin convecţie (curenţi de aer); - prin radierea căldurii - transpiraţie".

10. Pentru a putea elimina surplusul de energie termică este nevoie ca, în mediul înconjurător, temperatura să fie mai mică decât temperatura corpului, adică sub 37 de grade Celsius. Dacă nu ar exista aceste modalităţi de eliminare a căldurii, organismul s‑ar putea supraîncălzi, temperatura internă ar creşte, iar la peste 42 de grade C, toate proteinele din interiorul corpului omenesc s‑ar coagula şi în final s-ar produce moartea prin ceea ce medicii numesc şoc termic.

11. Între temperatura din mediu şi senzaţia noastră subiectivă de căldură nu există o corelaţie strictă şi clară. • S-a constatat că, de exemplu, la 40-50 de grade Celsius, în deşert, oamenii se simt relativ bine, însă la 20-24 de grade într-o zonă umedă se simt foarte rău.

12. Acelaşi lucru este valabil şi când este foarte frig afară: poţi suporta un ger de -25 de grade Celsius, dacă vremea este uscată, dar la -2 grade Celsius, dacă vremea este umedă, cu ceaţă, simţi că îţi intră frigul în oase.

13. Unii oameni suportă mai bine umiditatea din atmosferă, în vreme ce alţii mai puţin, la fel cum se întâmplă şi cu durerea.

14. În mod special, câteva categorii de bolnavi sunt foarte afectaţi de un indice de umiditate ridicat. Este vorba de: - astmatici (care au nevoie de condiţii de aer uscat); - de cardiaci; - hipertensivi; - de cei cu boli endocrine (hipertiroidienii, hipotiroidienii, cei cu afecţiuni ale suprarenalei).

15. De asemenea, persoanele obeze sunt foarte afectate de umiditatea crescută din aer.

16. Harta pentru ziua de 13.08.2010 13.08.2010 • Harta indicelui de confort termic este marcată cu ora la care se referă şi se elaborează de la ora 13 la ora 16.

17. Medicii recomandă populaţiei ca în perioada cu temperaturi extreme să evite expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00, să consume lichide, fructe, legume, să evite consumul de alcool şi de cafea.

18. În cazul persoanelor care trebuie să stea în soare la orele amiezii, medicii le recomandă să poarte pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise.

19. Un alt indicator meteorologic care oferă informaţii despre efectele vremii asupra organismului este presiunea atmosferică. Presiunea normală este de 765 de milimetri coloană de mercur, însă poate lua valori mai mici sau mai mari, în funcţie de umiditate şi temperatura aerului. În principiu, există multiple influenţe ale variaţiei presiunii asupra organismului. Cert este însă că, atunci când presiunea este mai mică decit valoarea normală, persoanele meteo-sensibile suferă de dureri articulare şi de variaţii de tensiune. Acelaşi lucru se întâmplă şi când presiunea este mai mare decât cea normală, mai mult de suferit având persoanele hipertensive.