sfantul apostol andrei 30 noiembrie n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Sfantul apostol Andrei – 30 noiembrie PowerPoint Presentation
Download Presentation
Sfantul apostol Andrei – 30 noiembrie

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 6

Sfantul apostol Andrei – 30 noiembrie - PowerPoint PPT Presentation


  • 108 Views
  • Uploaded on

Sfantul apostol Andrei – 30 noiembrie.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

Sfantul apostol Andrei – 30 noiembrie


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
    Presentation Transcript
    1. Sfantul apostol Andrei – 30 noiembrie Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezatorul. I-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câţiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. Legenda spune că Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai intâi, Andrei l-a însoţit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi ar fi continuat peregrinarea, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. După aceea, s-a întors in Grecia, consolidând comunităţile creştine înfiinţate de Apostolul Pavel şi de alti Apostoli, ajungând pâna in Peloponezul grecesc, în orasul Patras. Sfantul Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru.Conform Bibliei cei doi fraţi, Petru şi Andrei, erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum şi erau de profesie pescari.

    2. Ziua Naţională a României – 1 decembrie La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România. Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. • 1 decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003. Această zi a fost adoptată anterior, la data de 31 iulie 1990, ca fiind o sărbătoare publică a României.

    3. Sfântul Nicolae – 6 decembrie Nicolae de Mira e menţionat pentru prima dată în secolul al VI-lea, în Martirologiul roman; în schimb nu e vorba de vreo pomenire ca atare a sfântului, ci doar de vedenia când sfântul Nicolae Licianul i s-ar fi arătat în vis lui Constantin cel Mare, cerându-i să-i ierte pe trei ostaşi osândiţi la moarte. De fapt, sărbătoarea de pe 6 decembrie pomeneşte tocmai această vedenie. Cultul popular al sfântului Nicolae datează din secolul al XI-lea. Cruciaţii aduceau moaşte din Răsărit, şi de obicei marile oraşe occidentale care primeau moaştele vreunui sfânt răsăritean, îşi luau drept patron pe acel sfânt Sfântul Nicolae din Mira a fost un episcop. Precum pentru mai mulţi sfinţi din antichitate, avem de-a face cu un contrast între ceea ce ştim despre sfântul Nicolae – nimic – şi cultul său foarte popular.

    4. Ziua Constituţiei României – 8 decembrie Constituţia României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale. Actuala formă a Constituţiei a intrat în vigoare pe 29 Octombrie 2003 şi a fost adoptată în urma unui referendum naţional, care a avut loc pe 18 şi 19 Octombrie 2003. La 1 Iulie 1866 a fost adoptată prima Constituţie a României. După extinderea teritoriului naţional în 1918, o nouă constituţie a fost aprobată pe 29 Martie 1923. În perioada comunistă Constituţia a fost modificată de mai multe ori, în 1948, 1952 şi 1965. După Revoluţia din 1989, o nouă Constituţie a fost adoptată în 1991. Ziua Constituţiei României a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului (la 8.decembrie 1991 a avut loc referendumul naţional prin care s-a aprobat Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991).

    5. Crăciunul – 25 decembrie Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie, după cel puţin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor.Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele Germanice. Tradiţia s-a răspândit în restul Europei şi apoi în toata lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile şi ghirlandele au devenit clasice.Iar in prezent bradul este împodobit dupa moda. Moş Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae care şi-a făcut apariţia în secolul I. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie). • Crăciunul sau Naşterea Domnului este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

    6. Sfântul Ştefan – 27 decembrie Sfântul Ştefan diaconul este sărbătorit de creştinii romano-catolici, anglicani, reformaţi, evanghelici şi unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocşi şi greco-catolici pe 27 decembrie. Sfantul Stefan era unul din cei 70 de ucenici. In Sinedriu, Sfantul Stefan a tinut o cuvantare in care a aratat  ca Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeti si ca iudeii sunt vinovati pentru uciderea Lui. Furiosi, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. Martiriul Sfantului Stefan a avut loc in valea lui Iosafat. • Sfântul Ştefan sau Stephanus (n. 1 - d. 36/40) după Noul Testament a fost diacon elen (grec) din Ierusalim. El a fost primul martir creştin, condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. Din anul 560 osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.