Download
1 / 21
860 likes | 1.9k Views
CUPLAJE. Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura şi transferul de energie mecanică între două elemente consecutive ale unui lanţ cinematic, fără a-i modifica legea de mişcare. Funcţiile cuplajelor sunt: - transmit mişcarea şi momentul de torsiune;
E N D
Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura şi transferul de energie mecanică între două elemente consecutive ale unui lanţ cinematic, fără a-i modifica legea de mişcare. Funcţiile cuplajelor sunt: - transmit mişcarea şi momentul de torsiune; - comandă mişcarea (cuplajele intermitente); - compensează erorile de execuţie şi montaj (cuplaje compensatoare); - amortizează şocurile şi vibraţiile (cuplaje elastice); - limitează unii parametri funcţionali. Clasificare a) Permanente – dacă realizează o legătură permanentă, cuplarea şi decuplarea putându-se face numai în stare de repaus. Cuplajele permanente se împart în: 1. fixe (rigide): - cu manşon; - cu flanşe; - cu dinţi frontali; - cu role.
2. mobile: - cu elemente intermediare rigide de compensare - axială - cuplajul cu gheare; - radială - cuplajul cu disc intermediar (Oldham); - unghiulară - cuplajul cardanic; - universal - cuplajul dinţat. - cu elemente intermediare elastice: - metalice: - cu arcuri – bară; - cu arcuri elicoidale; - cu arcuri lamelare axiale; - cu arc şerpuit (BIBBY); - cu disc; - nemetalice: - cu bolţuri şi bucşe; - cu gheare; - cu bandaj de cauciuc; - cu bolţuri şi disc (HARDY).
b) Intermitente (ambreiaje) – dacă cuplarea şi decuplarea se face atât în timpul repausului cât şi în timpul mişcării. Ambreiajele se împart în: 1. comandate: - după natura comenzii: - mecanică; - hidraulică; - pneumatică; - electromagnetică. - după construcţie: - rigide; - de fricţiune: plane, conice; - electrodinamice. 2. automate: - de siguranţă (limitatoare de moment); - centrifugale (limitatoare de turaţie ); - direcţionale (limitatoare de sens).
Cuplaje permanente fixe Cuplajul cu manşon Cuplajul cu flanşe Suruburi pasuite Suruburi cu joc
Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide Asigură transmiterea mişcării de rotaţie între arbori a căror coaxialitate nu poate fi respectată, atât datorită condiţiilor iniţiale de montaj, cât şi datorită modificărilor poziţiei relative a arborilor în timpul funcţionării. Faţă de poziţia de referinţă (fig.7.4a) abaterile arborilor pot fi: a) abatere axială - cuplaj cu gheare b) abatere radială - cuplaj cu disc intermediar (Oldham); c) abatere unghiulară - cuplaj cardanic; d) abateri axiale, radiale şi unghiulare - cuplaj dinţat
Cuplajul cu gheare MPa, pentru oţel. MPa, pentru oţel.
Cuplajul dinţat Aceste cuplaje pot fi: - simple (cu dantura pe un butuc); - duble (cu dantura pe ambii butuci).
Cuplaje permanente mobile, cu elemente intermediare elastice Aceste cuplaje se caracterizează prin prezenţa unui element elastic (metalic sau nemetalic) între semicuple, element ce participă la transmiterea momentului de torsiune şi care determină proprietăţile şi proiectarea cuplajelor. Datorită acestui element elastic, cuplajele: - permit compensarea abaterilor la dispunerea arborilor cuplaţi; - atenuează şocurile de torsiune care apar în sistem atât datorită maşinii de lucru cât şi a maşinii motoare (energia de şoc se transformă în energie potenţială de deformaţie a elementului elastic); - modifică frecventa oscilaţiilor proprii ale arborilor cuplaţi, evitând rezonanţa. Cuplaje elastice cu elemente intermediare metalice Cuplajul cu arcuri în formă de bară (cuplaje Forst) Cuplajul cu arcuri elicoidale (Cardeflex)
Cuplajele cu arcuri lamelare (cuplaj de tip Elcard) Cuplajul cu arc şerpuit (Bibby)
Cuplaje elastice cu elemente intermediare nemetalice Cuplajul elastic cu bolţuri si bucse din cauciuc
Cuplajul cu stea elastică din cauciuc – Euroflex Cuplajul cu bandaj de cauciuc - Periflex
Cuplaje intermitente – ambreiaje Cuplajele intermitente se folosesc în cazul când cuplarea sau decuplarea arborelui condus trebuie să se facă fără oprirea arborelui motor. Ambreiaje cu suprafeţe de fricţiune La aceste cuplaje, transmiterea momentului de torsiune de la arborele motor la cel condus se face prin intermediul frecării dintre elementele ambreiajului. Este tipul de cuplaje intermitente cel mai des utilizat. Se întâlnesc la transmisiile autovehiculelor, a maşinilor unelte, maşinilor de ridicat şi transportat, în industria petrolieră etc. Pentru a funcţiona în bune condiţii trebuie ca: - să asigure transmiterea momentului maxim fără alunecări; - cuplarea şi decuplarea să se facă fără şocuri; - să disipeze cu uşurinţă căldura degajată în timpul cuplărilor; - contactul între suprafeţe să fie cât mai uniform. În scopul măririi coeficientului de frecare dintre suprafeţe, la ambreiajele cu suprafeţe uscate de frecare se folosesc materiale de fricţiune pentru căptuşirea discurilor de frecare. Forţele de frecare se obţin prin exercitarea unei forţe axiale de comandă. Dacă momentul de torsiune depăşeşte limita admisibilă, apare alunecarea, ceea ce face ca aceste ambreiaje să fie folosite şi ca elemente de siguranţă la suprasarcini.
Bibliografie • Palade V., Diaconu N. - Organe de masini, Galati University Press, 2009
