pre zentarea general a sistemului fiscal obliga ia i crean a fiscal
Download
Skip this Video
Download Presentation
Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 214

Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală - PowerPoint PPT Presentation


  • 130 Views
  • Uploaded on

Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală. Prezentarea generală a sistemului fiscal. Impozitul Prelevare cu titlu obligatoriu Nerambursabil Fără contraprestaţie din partea statului. Prezentarea generală a sistemului fiscal. Elementele impozitului :

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală' - ludwig


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
prezentarea general a sistemului fiscal
Prezentarea generală a sistemului fiscal

Impozitul

  • Prelevare cu titlu obligatoriu
  • Nerambursabil
  • Fără contraprestaţie din partea statului
prezentarea general a sistemului fiscal1
Prezentarea generală a sistemului fiscal

Elementele impozitului:

  • subiectul impozitului (contribuabilul)
  • suportatorul impozitului
  • obiectul impunerii
  • cota sau impozitul unitar
  • asieta (modul de aşezare al impozitului)
  • termenul de plată (scadenţa)
prezentare general a sistemului fiscal
Prezentare generală a sistemului fiscal

Impozitele:

  • Impozite directe
  • Impozite indirecte
prezentarea general a sistemului fiscal2
Prezentarea generală a sistemului fiscal

Principiile impozitării conform CF

  • neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate
  • certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor
  • echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice
  • eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal
prezentarea general a sistemului fiscal3
Prezentarea generală a sistemului fiscal

Modalităţi de impunere:

  • Autoimpunerea
  • Stabilirea impozitului de către un terţ
  • Stabilirea impozitului de către organul fiscal
obliga ia i crean a fiscal
Obligaţia şi creanţa fiscală

Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal:

  • dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat denumite creanţe fiscale principale
  • dreptul la perceperea majorărilor de întârziere, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii
obliga ia i crean a fiscal1
Obligaţia şi creanţa fiscală

Prin obligaţii fiscale se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

obliga ia i crean a fiscal2
Obligaţia şi creanţa fiscală

d) obligaţia de a plăti majorări de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

obliga ia i crean a fiscal3
Obligaţia şi creanţa fiscală

În cea mai mare parte a cazurilor, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

Creanţele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.

domiciliul fiscal
Domiciliul fiscal

Prin domiciliu fiscal se înţelege (reguli generale):

a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;

c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat;

d) pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.

major ri de nt rziere
Majorări de întârziere

Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere

Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.

major ri de nt rziere1
Majorări de întârziere

Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

contribuabilii
Contribuabilii

Persoane juridice române

– pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

– împreună cu persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cât îşi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice;

Persoane juridice străine

- care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

– care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

Persoane juridice şi fizice nerezidente – care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane.

scutiri de la plata impozitului pe profit
Scutiri de la plata impozitului pe profit

În general:

Instituţiile publice

Instituţiile de învăţământ particular acreditate

Asociaţiile de proprietari

Culte religioase

Organizaţiile non profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale

Alte entităţi

anul fiscal
Anul fiscal

01 Ianuarie – 31 Decembrie

De când s-a înfiinţat – 31 Decembrie

01 Ianuarie – Până când s-a desfiinţat

slide18
Cote

Generala: 16%

Pentru activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive:

max (5%x Venituri, 16% Profit)

determinarea impozitului pe profit
Determinarea impozitului pe profit

Impozit pe profit = Cotă x Profit impozabil (stabilit supă deducerea pierderilor din anii anteriori, dacă este cazul)

calculul profitului impozabil
Calculul profitului impozabil

Profit impozabil aferent unui an =

Venituri totale

– Cheltuieli totale

– Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli nedeductibile

- Deduceri fiscale

+Elemente asimilabile veniturilor

-Elemente asimilabile cheltuielilor

Profit impozabil asupra căruia se calculează impozitul pe profit =

Profitul impozabil aferent unui an

- Pierderea fiscală de reportat

calculul profitului impozabil1
Calculul profitului impozabil

Preluarea pierderii:

In următorii 5 ani consecutivi;

Începând cu pierderea fiscală a anului 2009 recuperarea se face în următorii 7 ani consecutivi;

2005

Imp

profit

2006

Imp

venit

2007

Imp

venit

2008

Imp

profit

2009

Imp

profit

2010

Imp

profit

pierdere

profit

profit

profit

venituri neimpozabile
Venituri neimpozabile

Dividende primite de la persoană juridică română

Dividende primite de la persoană juridică din UE, dacă:

Participaţia este de minim 15% (10% din 2009)

Participaţia se deţine de minim 2 ani neîntrerupţi la data plăţii dividendului

Venituri provenite din anularea cheltuielilor nedeductibile

Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile

Venituri neimpozabile ca urmare a unor memorandumuri

În 2009: veniturile din tranzactionarea titlurilor la bursă

cheltuieli nedeductibile
Cheltuieli nedeductibile

In scopul realizării veniturilor impozabile

Nededutibile integral, conform precizărilor exprese din lege

Deductibile limitat, conform precizărilor exprese din lege

Cheltuieli

Deductibile

Nu sunt aferente veniturilor impozabile

Nedeductibile

cheltuieli
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind integral nedeductibile (selectiv):

Cheltuieli cu impozitul pe profit;

Cheltuieli cu amenzi, majorări de întârziere etc. datorate către statul Român/alte state

Cheltuieli cu stocuri/mijloace fixe lipsă în gestiune, neimputabile şi care nu au fost asigurate

Cheltuieli cu prestări servicii pentru care nu s-a încheiat contract sau nu s-a dovedit necesitatea lor. Nu e obligatoriu contract pentru prestări servicii cu caracter ocazional

cheltuieli1
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind integral nedeductibile:

Cheltuieli cu sponsorizarea;

Ele se pot scădea din impozitul pe profit în limita a

3 la mie din CA

20% din impozitul pe profit

Cheltuieli care nu au la bază un document justificativ

Cheltuieli realizate în favoarea acţionarului sau asociatului

În 2009: cheltuielile cu valoarea de intrare şi de tranzacţionare în cazul tranzacţionării titlurilor la bursă

Alte cheltuieli

cheltuieli2
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată (selectiv):

Cheltuieli cu protocolul:

Limita: 2%(Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cu protocolul)

Cheltuieli sociale:

Limita: 2% x Cheltuieli cu salariile

cheltuieli3
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată:

Diurna acordată salariaţilor şi administratorilor:

Limita: 2,5 x limita de la instituţii publice

Limita de la instituţii publice

Diurna internă: 13 lei/zi (HG 1860/2006)

Diurna externă: Conform H.G. 518/1995

cheltuieli4
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată:

Perisabilităţi:

Limita: HG 831/2004

Tichete de masă:

Limita: 1/zi lucrătoare în care angajatul a stat în unitate (Legea 142/1998)

cheltuieli5
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată:

Funcţionare, întreţinere, reparaţii autoturisme:

Limita: 1 autoturism/persoană cu atribuţii de conducere şi administrare

Funcţionare, întreţinere, reparaţii locuinţă de serviciu:

Limita: Suprafaţa prevăzută de legea locuinţei (Legea 144/1996), majorată cu 10% (Legea 142/1998)

cheltuieli6
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată:

Cheltuielile cu cotizaţii şi taxe către ONG şi asociaţii profesionale sunt deductibile în limita a 4000 Euro

Nu se includ aici cotizaţiile achitate impuse prin lege pentru practicarea unor profesii: expert contabil, contabil autorizat etc

cheltuieli7
Cheltuieli

Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată:

Cheltuielile cu asigurările suportate de angajator:

400 euro/an/angajat pentru asigurările de pensii facultative, în condiţiile Legii 204/2006.

250 euro/an/angajat pentru asigurările voluntare de sănătate, în condiţiile legii 95/2006.

cheltuieli8
Cheltuieli

Dobânzi:

De la persoane specializate, autorizate de BNR = integral deductibile

De la persoane nespecializate:

Dacă rata dobânzii depăşeşte rata dobânzii de referinţă de la BNR  partea care depăşeşte este integral nedeductibilă

Partea care este până în rata dobânzii de referinţă de la BNR se încadrează în funcţie de gradul de îndatorare:

Dacă gradul de îndatorare > 0 si <= 3  integral deductibile în anul de calcul

Dacă gradul de îndatorare < 0 sau > 3  se reportează în anii următori, până când gradul de îndatorare devine > 0 si <= 3

cheltuieli nedeductibile1
Cheltuieli nedeductibile

Dobânzi:

Grad de îndatorare

Capital imprumutat = credite cu perioadă de rambursare mai mare de 1 an

cheltuieli nedeductibile2
Cheltuieli nedeductibile

Dobânzi:

Rata dobânzii de referinţă

Valută: 7%

Lei: nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru

deduceri fiscale
Deduceri fiscale

Amortizarea fiscală;

Dobânzi reportate din anii anteriori;

Rezerva legală, în limita a:

5%(Profit contabil înainte de calculul impozitului pe profit – Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile)

20% x Capitalul social subscris si varsat

elemente asimilabile veniturilor
Elemente asimilabile veniturilor

Rezerva din reevaluare

Rezervele din reevaluare care au fost considerate deductibile trebuie impozitate la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile ;

Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea destinaţiei sau distribuţie

plata impozitului
Plata impozitului

BĂNCI:

plată anuală cu plăţi anticipate trimestriale;

Termen plată anuală: 15 aprilie

Termen plăţi anticipate: 25 a lunii trim următor

ONG-uri:

Plată anuală

Termen: 15 februarie

S.C.

Plată trimestrială

Termen: 25 a lunii trim următor

OBS! In trim IV se plăteşte o sumă egală cu cea din trim III

Dacă definitivarea se face până la 15 februarie a anului următor, în trim IV nu se mai plăteşte nimic şi se plăteşte diferenţa la 15 februarie

plata impozitului1
Plata impozitului

Sistem plăţi anticipate:

Impozit pe profit trimestrial = ¼ * Impozit anul trecut * (1+Rinflaţiei)

2007: R inflaţiei = 4,5% (OMFP 78/2007)

2008: R inflaţiei = 3,8% (OMEF 227/2008)

plata impozitului2
Plata impozitului

Sistem plăţi anticipate (generalizat incepând cu 2010):

Dacă

- anul trecut = pierdere fiscală

- înfiinţare în anul curent;

- înfiinţare în anul precedent

- anul trecut = microîntreprindere

Atunci

Impozit pe profit trimestrial = 16% * Profit contabil al trimestrului

declararea
Declararea

ANUAL: 15 Aprilie

(sau 15 februarie)

(declaraţia 101)

TRIMESTRIAL: 25 a lunii următoare trimestrului încheiat

(declaraţia 100)

re inerea impozitului pe dividende
Reţinerea impozitului pe dividende

Dividend plătit persoanei fizice române = 16%

Dividend plătit persoanei juridice române: Cota = 10%

Nu se reţine dacă beneficiarul persoană juridică română deţine cel puţin 15% (10% din 1009) pe o perioadă de cel puţin 2 ani la data plăţii dividendului

slide43
Microîntreprinderile
  • realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;
  • au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv
  • au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de până la 100.000 euro inclusiv;
  • au capital integral privat.
slide44
În cazul în care, în cursul anului fiscal una dintre condiţiile referitoare la numărul de salariaţi sau la capital nu mai este îndeplinită, contribuabilul are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare stabilit pentru microîntreprinderi, urmând ca în anul următor să aplice impozitul pe profit, fără posibilitatea de a reveni la impunerea ca microîntreprindere, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prezentate anterior.

Dacă în cursul anului cel puţin una dintre condiţiile referitoare la nivelul veniturilor sau ponderea veniturilor, altele decât cele din consultanţă în total venituri nu mai este respectată, începând cu trimestrul în care nu se mai respectă condiţia (sau ambele condiţii, după caz), microîntreprinderea va trece la sistemul de impozitare al profitului pentru întreaga perioadă a anului, fără posibilitate de revenire ulterioară la regimul de impozitare a microîntreprinderilor.

slide45
Nu intră în categoria microîntreprinderilor persoanele juridice române care:

– desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

– desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

– desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

– au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat per­soană juridică cu peste 250 de angajaţi.

slide46
Impozit = baza impozabilă x cota de impozitare

Cota de impozitare 3%

Baza impozabilă este formată din veniturile realizate de societate din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute expres ca fiind scutite

slide47
NU intră în baza de impozitare a impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor următoarele venituri:

– veniturile din variaţia stocurilor;

– veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

– veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;

– veniturile din provizioane;

– veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului sta­tului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;

– veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

slide48
Facilitate

Diminuarea valorii veniturilor asupra cărora se aplică cota de impozitare cu valoarea casei de marcat

slide49
Plata – trimestrial

Scadenţa este data de 25 a primei luni a trimestrului următor pentru care se datorează

contribuabilii1
Contribuabilii
  • Persoanele fizice rezidente

- cu domiciliul în România, pentru veniturile realizate în România şi în străinătate

- fără domiciliu în România – doar pentru veniturile realizate în România

contribuabilii2
Contribuabilii

2. Persoanele fizice nerezidente

  • activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent (pentru veniturile acelui sediu)
  • activitate dependentă – pentru venitul salarial
  • alte activităţi ce duc la obţinerea de venit
venituri supuse impozit rii
Venituri supuse impozitării

a) venituri din activităţi independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

d) venituri din investiţii;

e) venituri din pensii;

f) venituri din activităţi agricole;

g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;

h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;

i) venituri din alte surse.

venituri din activit i independente
Venituri din activităţi independente
  • Venituri comerciale
  • Venituri din profesii libere
  • Venituri din drepturi de proprietate intelectuală
venituri din activit i independente1
Venituri din activităţi independente

Modalităţi de stabilire a venitului net:

  • în sistem real
  • pe bază de norme de venit
  • pe bază de cheltuieli forfetare
venituri din activit i independente2
Venituri din activităţi independente

Determinarea şi plata impozitului în cursul anului:

  • determinat de organul fiscal pe baza venitului net estimat sau realizat în anul precedent – impozitului va nfi plătit în 4 rate trimestriale egale (data de 15 a ultimei luni a fiecărui trimestru) – în cazul venitului net determinat în sistem real sau pe bază de norme de venit
  • prin reţinere la sursă
venituri din activit i independente3
Venituri din activităţi independente

Impozitul anticipat prin reţinere la sursă:

  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală – 10% din venitul brut
  • venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie – 10% din venitul brut
  • venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial – 10% din venitul brut
  • venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil – 10% din venitul brut
  • venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară – 10% din venitul brut

Scadenţa este 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul

  • venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, care nu generează o persoană juridică – 3% din venitul brut

Scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului următor

venituri din activit i independente4
Venituri din activităţi independente

Stabilirea venitului anual net în sistem real

Venitul net anual = venitul brut – cheltuielile deductibile

venituri din activit i independente5
Venituri din activităţi independente

Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;

b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.

venituri din activit i independente6
Venituri din activităţi independente

Condiţiile generale pentru ca o cheltuială să fie deductibilă:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea, valabile şi în cazul impozitului pe profit;

d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

4. persoane care obţin venituri din salarii, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.

venituri din activit i independete
Venituri din activităţi independete

Cheltuieli cu deductibilitate limitată:

  • cheltuielile de sponsorizare, mecenat, acordare de burse privateîn limita unei cote de 5% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, acordare de burse private, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale

O persoană fizică obţine venituri brute în valoare de 20.000 lei, iar cheltuielile deductibile efectuate sunt de 9.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, ea a mai efectuat cheltuieli cu sponsorizarea în valoare de 600 lei. În această situaţie, limita maximă a cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile este 5% x (20.000 – 9.000) = 550 lei. Deci, cheltuielile cu sponsorizarea deductibile sunt de 550 lei, iar cele nedeductibile sunt de 50 lei.

venituri din activit i independente7
Venituri din activităţi independente

2) cheltuielile de protocolîn limita unei cote de 2% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, acordare de burse private, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale

O persoană fizică obţine venituri brute în valoare de 20.000 lei, iar cheltuielile deductibile efectuate sunt de 9.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, ea a mai efectuat cheltuieli cu protocolul în valoare de 400 lei. În această situaţie, limita maximă a cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile este 2% x (20.000 – 9.000) = 220 lei. Deci, cheltuielile cu sponsorizarea deductibile sunt de 220 lei, iar cele nedeductibile sunt de 180 lei.

venituri din activit i independente8
Venituri din activităţi independente

3) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice

O persoană fizică ce desfăşoară activitate pe baza liberei iniţiative prin intermediul salariaţilor efectuează cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare în interes de serviciu de 400 lei (5 deplasări de 2 zile). În cazul instituţiilor publice, indemnizaţia pentru aceleaşi deplasări ar fi fost de 13 x 5 x 2 = 130 lei. În acest caz, cheltuielile deductibile sunt de 130 x 2,5 = 325 lei, iar cele nedeductibile sunt de 75 lei.

venituri din activit i independente9
Venituri din activităţi independente

4) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual

O persoană fizică oferă angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie cadouri în valoare de 50 lei/persoană, la un număr de 10 angajate. Fondul anual de salarii este de 15.000 lei. Limita maximă a cheltuielilor sociale este 15.000 x 2% = 300 lei. De aici rezultă că din cheltuielile efectuate, în valoare de 500 lei, 300 lei reprezintă cheltuieli deductibile şi 200 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. Pentru angajate, cadourile în valoare de 50 lei/persoană reprezintă venituri neimpozabile.

venituri din activit i independente10
Venituri din activităţi independente

5) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie

6) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii

venituri din activit i independente11
Venituri din activităţi independente

7) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană

8) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană

venituri din activit i independente12
Venituri din activităţi independente

9) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente

10) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii

venituri din activit i independente13
Venituri din activităţi independente

11) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

O persoană fizică încheie un contract de împrumut cu o altă persoană fizică, prin care prima împrumută de la cea de-a doua suma de 10.000 lei pentru desfăşurarea activităţii de producţie pe baza liberei iniţiative. Durata împrumutului este o lună, creditul va fi rambursat la scadenţă, iar dobânda anuală stabilită este 25%. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este 8% pe an. În acest caz, va fi considerată cheltuială nedeductibilă suma de 10.000 x (25% – 8%) x (1/12) = 141,66 lei.

venituri din activit i independente14
Venituri din activităţi independente

12) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing

13) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat

venituri din activit i independente15
Venituri din activităţi independente

14) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, acordare de burse private, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale

venituri din activit i independente16
Venituri din activităţi independente

Cheltuieli nedeductibile:

1) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

2) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

3) impozitul pe venit, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

venituri din activit i independente17
Venituri din activităţi independente

4) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele aferente bunurilor alocate activităţii econbomice sau pentru salariaţi, în condiţiile considerării acestora ca venituri salariale;

5) donaţii de orice fel;

6) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;

7) ratele aferente creditelor angajate;

8) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;

venituri din activit i independente18
Venituri din activităţi independente

9) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

10) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;

11) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;

12) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit.

venituri din activit i independente19
Venituri din activităţi independente

O persoană fizică începe în anul 200X o activitate de croitorie bazată pe liberă iniţiativă. Determinarea venitului net se va realiza în sistem real, deoarece foloseşte personal angajat. Veniturile şi cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii pentru anul 200X este următoarea:

– venituri din croitorie = 30.000 lei;

– cheltuieli cu materialele = 5.000 lei;

– cheltuieli cu personalul angajat = 5.000 lei;

– cheltuieli cu protocolul = 1.000 lei;

– cheltuieli cu diferite impozite şi taxe 1.000 lei;

Persoana fizică se va împrumuta pe 1 martie cu suma de 10.000 lei de la o bancă. Creditul este luat până la sfârşitul anului, la o rată anuală de dobândă de 24%, rambursarea făcându-se lla sfârşitul anului, iar dobânda va fi plătită lunar.

Din creditul obţinut va face investiţii de 5.000 lei, amortizabile liniar în 5 ani. Perioada pentru care se calculează amortizarea în anul 2007 este de 6 luni.

Să se determine venitul net şi impozitul pe venit

venituri din activit i independente20
Venituri din activităţi independente

Determinarea venitului net pe bază de norme de venit

Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit

Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective

venituri din activit i independente21
Venituri din activităţi independente

În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care îşi desfăşoară activitatea pe perioade mai mici de un an, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată.

Considerăm un contribuabil care desfăşoară o activitate impusă pe baza normelor de venit şi, în cursul unui an fiscal, îşi întrerupe activitatea, datorită unei îmbolnăviri ce necesită spitalizare, pentru o perioadă de 30 de zile. Contribuabilul face o cerere de reducere a normei de venit, iar pe baza certificatului de spitalizare, organul fiscal o aprobă. Dacă norma anuală de venit este stabilită la 3.000 lei, în cazul contribuabilului nostru, ca urmare a suspendării temporare a activităţii, el va fi impus pentru o perioadă de 365 – 30 = 335 zile, pe baza unei norme de venit de (3.000 / 365) x 335 = 2.753 lei.

venituri din activit i independente22
Venituri din activităţi independente

Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea mai mare.

venituri din activit i independente23
Venituri din activităţi independente

Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de normă de venit vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă

O persoană fizică este impusă pe bază de norme de venit de la începutul anului pentru primele 100 de zile, urmând ca apoi să fie impusă pe baza datelor din contabilitate deoarece a angajat 2 persoane. Norma de venit anuală stabilită este de 15.000 lei, iar venitul net rezultat din contabilitate (pentru perioada pentru care a fost determinat în acest sistem) este de 16.000 lei. În acest caz venitul net anual este 15.000 x (100/365) + 16.000 = 20.109,58 lei.

venituri din activit i independente24
Venituri din activităţi independente

Determinarea venitului net pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală

Venit net = venit brut – cheltuieli forfetare – contribuţii obligatorii

venituri din activit i independente25
Venituri din activităţi independente

Cheltuieli forfetare:

  • drepturi de autor aferente operelor de artă monumentală- 50%
  • alte drepturi de autor- 40%
  • moştenirea drepturilor de autor, remuneraţia reprezentând dreptul de suită şi remuneraţia compensatorie pentru copia privată - 0% - se permite deducerea comisionului
venituri din salarii
Venituri din salarii

Venituri din salarii sunt toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă

venituri din salarii1
Venituri din salarii

Venituri asimilate salariilor

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d)indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

venituri din salarii2
Venituri din salarii

f)sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

i)sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j)indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

venituri din salarii3
Venituri din salarii

În venitul brut din salarii se includ şi veniturile în natură şi/sau avantajele

Evaluarea veniturilor obţinute în natură se realizează la preţul pieţei sau la costul de producţie.

Avantajele primite cu plată parţială sunt evaluate ca diferenţă între preţul pieţei la locul acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.

Avantajele primite în natură sunt evaluate la preţul pieţei, costul de producţie sau au diferite metode particulare de evaluare.

venituri din salarii4
Venituri din salarii

În cazul avantajelor primite sub forma folosirii cu titlu gratuit în interes personal a autoturismului, evaluarea valorii se face aplicând procentul de 1,7% asupra valorii de intrare a acestuia pentru fiecare.

Considerând că o persoană fizică primeşte de la locul de muncă cu titlu gratuit pentru folosinţa proprie un autoturism cu o valoare de intrare de 10.000 lei, valoarea lunară a avantajului este 1,7% x 10.000 = 170 lei.

Dacă autoturismul este închiriat de la o terţă persoană de firma la care este angajat salariatul care beneficiază de autoturism în scop gratuit pentru interes propriu, atunci valoarea avantajului este dată de valoarea chiriei plătite pentru autoturism.

Dacă autoturismul este folosit şi în interes propriu şi în interesul afacerii de către salariat, atunci valoarea avantajului este proporţională cu numărul de km parcurşi în interes propriu.

O persoană fizică foloseşte cu titlu gratuit în interes propriu maşina de serviciu, parcurgând într-o lună distanţa de 1.000 km şi tot în luna respectivă foloseşte autoturismul şi în interes de serviciu, parcurgând distanţa de 3.000 km. Valoarea avanta­jului este 1,7% x 10.000 x (1.000/4.000) = 42,5 lei. (S-a considerat valoarea de intrare a maşinii de 10.000 lei).

venituri din salarii5
Venituri din salarii

Deducerea personală – sumă neimpozabilă

Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar de până la 1.000lei, inclusiv, deducerile personale sunt următoarele:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 350 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 450 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 550 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 650 lei

Pentru venituri între 1.000 şi 3000, deducerea personală este (DP până în 1000 lei) x [1 – (venitul lunar brut – 1.000)/ 2.000]– se rotunjeşte la 10 lei în favoarea salariatului

Peste 3.000 nu se acordă deducere personală

venituri din salarii6
Venituri din salarii

Persoanele care pot fi luate în întreţinere din punct de vedere fiscal sunt: soţul/soţia, copiii sau alţi membri de familie, rudele soţului sau soţiei până la gradul II de rudenie, inclusiv (gradul I: părinţi, copii; gradul II: bunici, nepoţi, fraţi, surori), ale căror venituri neimpozabile şi impozabile nu depăşesc 250 lei/lună.

De asemenea, sunt persoane neconsiderate în întreţinere:

  • persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane
  • persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi valori­ficarea florilor, a legumelor şi a zarzavaturilor în sere, în solare amenajate în acest scop şi/sau în sistem irigat, a arbuştilor şi plantelor decorative, a ciupercilor şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă
venituri din salarii7
Venituri din salarii

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unei singure persoane conform înţelegerii între părţi.

Copiii minori (în vârstă de până la 18 ani împliniţi) ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi, cu excepţia celor încadraţi în muncă.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

venituri din salarii8
Venituri din salarii

Determinarea impozitului pe salarii la locul principal de muncă

Impozitul lunar se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro

venituri din salarii9
Venituri din salarii

Determinarea impozitului pe salarii la alte locuri de muncă

Impozitul se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora

venituri din salarii10
Venituri din salarii

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare (excepţie fac microîntreprinderile care virează impozitul pe salarii trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare trimestrului şi asociaţiile, fundaţiile şi alte entităţi fără scop patrimonial, mai puţin instituţiile publice, care virează impozitul anual, până pe data de 25 ianuarie a anului următor

veniturile din cedarea folosin ei bunurilor
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente

venituri din cedarea folosin ei bunurilor
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Venitul net = venitul brut – cheltuielile forfetare (25% din venitul brut)

  • Calcul pe bază de date contract – plăţi anticipate
  • Calcul pe bază de încasări efective – impozit definitiv

Se poate opta şi pentru determinarea în sistem real

Existenţa a 5 contracte încheiate la finele anului duce la impozitarea în sistem real în anul următor

venituri din cedarea folosin ei bunurilor1
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale CGMB.

veniturile din investi ii
Veniturile din investiţii

În categoria veniturilor din investiţii se cuprind:

– veniturile impozabile din dobânzi;

– veniturile din dividende;

– câştigurile din transferul titlurilor de valoare;

– veniturile din activitatea de vânzare - cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi alte operaţiuni similare;

– venituri din lichidarea unei persoane juridice

veniturile din pensii
Veniturile din pensii

Venit impozabil = venit din pensie – 1000 lei – contribuţii obligatorii

Cota de impozit folosită pentru impozitarea venitului impozabil din pensii este 16%.

venituri din activit i agricole
Venituri din activităţi agricole

Se supun impozitului pe veniturile din activităţi agricole persoanele fizice care obţin venituri din:

- cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi în solare special amenajate şi/sau în sistem irigat;

- cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;

- exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;

- valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie 2008.

venituri din activit i agricole1
Venituri din activităţi agricole

Venitul net se determină pe baza normelor de venit sau se poate opra pentru determinarea în sistem real

Cota de impozit este 16%

venituri din activit i agricole2
Venituri din activităţi agricole

Normele de venit se reduc în caz de calamităţi naturale, precum şi în situaţia începerii sau a încetării activităţii în cursul anului.

O persoană fizică deţine în proprietate 3 ari de teren care este folosit pentru cultivarea florilor în vederea valorificării lor ulterioare. Conform normei de venit anual, persoanei fizice îi revine de plată un impozit pentru un venit de 50.000 lei. Deoarece a avut loc o inundaţie masivă în zonă care a dus la compromiterea culturilor de flori norma de venit este redusă cu 30%. În acest caz, impozitul datorat de persoana fizică va fi (50.000 – 30% x 50.000) x 16% = 35.000 x 16% = 5.600 lei.

venituri din activit i agricole3
Venituri din activităţi agricole

Impozitul se determină pe baza declaraţiei de impunere care se depune la organul fiscal pe raza căruia se află terenul, până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, iar impozitul se plăteşte la organul fiscal de domiciliu al contribuabilului, în proporţiile şi la termenele următoare:

– 50% până la 1 septembrie inclusiv;

– 50% până la 15 noiembrie inclusiv

venituri din premii i jocuri de noroc
Venituri din premii şi jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, cu excepţia celor obţinute de sportivi cu ocazia campionatelor mondiale, europene şi a jocurilor olimpice şi de elevi şi studenţi cu ocazia competiţiilor interne şi internaţionale, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.

venituri din premii i jocuri de noroc1
Venituri din premii şi jocuri de noroc

Venit net din premii sau jocuri de noroc = venit din premii sau jocuri de noroc – suma neimpozabilă

Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:

a) pentru fiecare premiu;

b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.

venituri din premii i jocuri de noroc2
Venituri din premii şi jocuri de noroc

Cotele de impozitare:

  • 16% pentru veniturile din premii
  • 20% pentru veniturile nete din jocuri de noroc al căror cuantum nu depăşeşte 10.000 lei şi 25% pentru ce depăşeşte această sumă
venituri din transferul propriet ilor imobiliare din patrimoniul personal
Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

La transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

– 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

– 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

venituri din transferul propriet ilor imobiliare din patrimoniul personal1
Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Nu se datorează impozitul în următoarele cazuri:

a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi;

c) la transmisiunea dreptului de proprietate cu titlul de moştenire, dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.

În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul de 2 ani, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

venituri din transferul propriet ilor imobiliare din patrimoniul personal2
Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale.

În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate

veniturile realizate n comun sau de asocia ii f r personalitate juridic
Veniturile realizate în comun sau de asociaţiifără personalitate juridică

Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial şi se atribuie proporţional cu cotele - părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.

Profitul sau pierderea se distribuie între asociaţi în raport cu aportul la consti­tuirea asociaţiei. Aporturile pentru constituirea asociaţiei nu sunt considerate venituri.

veniturile realizate n comun sau de asocia ii f r personalitate juridic1
Veniturile realizate în comun sau de asociaţiifără personalitate juridică

Asociaţiile au obligaţia depunerii de declaraţii fiscale pentru rezultatele obţinute până pe data de 15 martie a anului următor realizării veniturilor. Aceste declaraţii se vor depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se situează sediul asociaţiei.

determinarea venitului net anual impozabil i a impozitului pe venitul net anual impozabil
Determinarea venitului net anual impozabil şi a impozitului pe venitul net anual impozabil

Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din următoarele categorii de venituri:

  • venituri din activităţi independente
  • venituri din cedarea folosinţei bunurilor
  • venituri din activităţi agricole
  • venituri din tranzacţionarea valorilor mobiliare

La stabilirea venitului net anual se ţine cont de pierderile reportate (pentru veniturile din tranzacţionarea valorilor mobiliare doar începând cu pierderea aferentă anului 2010 şi cu reportare doar 1 an).

pierderi fiscale
Pierderi fiscale

Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obţinute din aceeaşi sursă de venit. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportată.

Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compen­sează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din ţara respectivă.

pierderi fiscale1
Pierderi fiscale

Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

- reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

- dreptul la report este personal şi netransmisibil;

- pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei de 5 ani devine pierdere definitivă.

aspecte fiscale interna ionale
Aspecte fiscale internaţionale

Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) impozitul aferent venitului realizat în străinătate a fost plătit direct sau prin reţinere la sursă, lucru dovedit cu documente care atestă plata;

b) impozitul datorat şi plătit în străinătate este de aceeaşi natură cu impozitul pe venit datorat în România.

aspecte fiscale interna ionale1
Aspecte fiscale internaţionale

Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului din străinătate.

Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare ţară

slide115
Ce este TVA?
  • Aplicare teritoriala
  • Legislatie aplicabila
  • Condiţii pentru aplicarea TVA în România/UE?
  • Persoane impozabile/neimpozabile
  • Operatiuni cuprinse in sfera TVA
  • Locul operatiunilor
  • Scutiri
  • Persoana obligata la plata
slide116
Condiţii pentru deducerea TVA în România/UE?
  • Faptul generator si exigibilitatea
  • Baza impozabilă
  • Cotele TVA
  • Evidenta si declararea TVA
  • Răspunderea solidară
  • Rambursarea TVA in Comunitate
1 ce este tva
1. Ce este TVA?
  • Impozit pe consum: trebuie colectat de către statul unde are loc consumul final;
  • Colectat prin intermediul persoanelor inregistrate in scop de TVA care lucrează astfel în calitate de “perceptor fiscal” pentru stat
  • Nu este un cost pentru plătitorul de TVA, ci influentează numai fluxul de numerar (cash-flow-ul)
  • Este un cost pentru neplătitorul de TVA
2 aplicare teritorial
2. Aplicare teritorială
  • Până la 01.01.2007 teritoriul de aplicare a TVA = România

Bunuri şi servicii

Bunurile şi serviciile consumate in România se supuneau TVA

Bunurile şi serviciile consumate în afara României

nu se supuneau TVA

2 aplicare teritorial1
2. Aplicare teritorială
  • După 01.01.2007 teritoriul de aplicare a TVA = Comunitatea

Bunuri şi servicii

Bunurile şi serviciile consumate in Comunitate se supun TVA

Bunurile şi serviciile consumate în afara Comunităţii

nu se supun TVA

2 aplicare teritorial2
2. Aplicare teritorială

Comunitate = State membre – teritorii + teritorii

UE excluse incluse

State Membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

Art. 1252 C. fisc.

3 legisla ie aplicabil
3. Legislaţie aplicabilă

La nivel european:

Directiva a 6-a republicată: Directiva 112/2006 publicată în Jurnalul Oficial al CE nr. 347/11.12.2006

La nivelul statelor membre:

Legislaţiile statelor membre care preiau directivele.

România: Legea 571/2003, Titlul VI TVA

În caz de conflicte  Curtea de Justiţie a

Comunităţilor Europene

http://ec.europa.eu/taxation_customs/

common/infringements/case_law/index_en.htm

4 condi ii pentru aplicarea tva n rom nia ue
Trebuie să pun şi TVA?

S.C. ALFA

X

Livrează bunuri

Prestează servicii

S.C. ALFA

X

Achizitii intracomunitare

Import

4. Condiţii pentru aplicarea TVA în România/UE?
cele cinci intrebari de baza
Cele cinci intrebari de baza

1. Operatiunea este efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare (pt AIC si import: sau de o persoană eligibilă pentru aplicarea TVA)?

Cand aplic TVA?

NU

Nu se datoreaza TVA

DA

NU

2. Operatiunea este cuprisa in sfera TVA?

Nu se datoreaza TVA

DA

3. Operatiunea are loc in Romania?

NU

Nu se datoreaza TVA in Romania

DA

4. Se aplica vreo scutire?

DA

Nu se datoreaza TVA

NU

  • TVA este datorata de:
    • furnizor;
    • cumparator;
    • client;
    • importator

5. Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania?

5 persoane impozabile neimpozabile
5. Persoane impozabile/neimpozabile
  • Persoană impozabilă = orice persoană care desfăşoară, în mod independent, orice activitate economică, în orice loc din lume
  • Persoană neimpozabilă = o persoană care nu desfăşoară activităţi economice în nici un loc din lume

Art. 127 C. fisc.

5 persoane impozabile neimpozabile1
5. Persoane impozabile/neimpozabile
  • Persoane neimpozabile:
    • persoane fizice care lucrează în baza unui contract individual de muncă;
    • instituţii publice;
    • persoane care realizează numai operaţiuni cu titlu gratuit

Art. 127 C. fisc.

5 persoane impozabile neimpozabile2
5. Persoane impozabile/neimpozabile
  • Persoanele impozabile, indiferent de locul unde sunt stabilite, trebuie să se înregistreze în scop de TVA în România, dacă realizează operaţiuni supuse TVA care au locul în România şi pentru care sunt obligate la plată.
    • Excepţii:
      • persoanele impozabile care realizează numai operaţiuni scutite fără drept de deducere (ex: bănci);
      • persoanele impozabile care beneficiază de regimul special de scutire (intreprinderi mici).

Art. 153 C. fisc.

5 persoane impozabile neimpozabile3
5. Persoane impozabile/neimpozabile
  • În anumite situaţii şi persoanele neimpozabile sau persoanele impozabile exceptate de la înregistrare sunt obligate să se înregistreze în scop de TVA

Art. 1531 C. fisc.

5 persoane impozabile neimpozabile4
5. Persoane impozabile/neimpozabile

Normale

Plătitori de TVA

Impozabile

Obligate să se înregistreze cu art. 153

Exceptate

Întreprinderi mici

Persoane

Fac numai operaţiuni scutite fara drept de deducere (Ex.: bănci)

Grupul

celor 3 neplătitori

Persoane juridice neimpozabile

Ex: Institutii publice, ONG

Obligate să se înregistreze cu art. 1531

Neimpozabile

Persoane fizice neimpozabile

Neplătitori de TVA

5 persoane impozabile neimpozabile5
5. Persoane impozabile/neimpozabile
  • Întreprinderi mici:
    • Cifră de afaceri anuală < 35.000 EURO
    • Cifra de afaceri = valoare livrări bunuri/prestări servicii care ar fi taxabile + SCDD + unele SFDD cu excepţia:
      • livrărilor de active fixe;
      • livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi

Curs schimb:

- curs BNR la data aderării 1 euro = 3,3817 lei;

5 persoane impozabile neimpozabile6
5. Persoane impozabile/neimpozabile

Persoanele impozabile normale: au obligaţia de înregistrare în scop de TVA înainte de efectuarea operaţiunilor RO+CUI

Grupul celor 3 neplătitori are obligaţia de a se înregistra în scop de TVA numai pentru AIC> 10.000 euro

Codul furnizat acestora poate fi folosit numai pentru AIC

5 persoane impozabile neimpozabile7
5. Persoane impozabile/neimpozabile

VERIFICAREA CODULUI DE INREGISTRARE IN SCOP DE TVA

  • la livrări intracomunitare: vânzătorul verifică condul transmis de client in scopul determinării modului de aplicare a TVA;
  • la achiziţii de bunuri şi servicii: cumpărătorul verifică codul transmis de furnizor în scopul determinării posibilităţii de deducere a TVA

Pe internet în baza de date VIES:http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/en/vieshome.htm

Prin transmiterea unei solicitări la ANAF

5 persoane impozabile neimpozabile8
5. Persoane impozabile/neimpozabile

Sediu fix/stabilit în România

A avea sediu fix = a dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile

A fi stabilit = sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

   1. persoana impozabilă are în România un sediu central, o sucursală, o fabrică, un atelier, o agenţie, un birou, un birou de vânzări sau cumpărări, un depozit sau orice altă structură fixă, cu excepţia şantierelor de construcţii;

   2. structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii;

   3. persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie împuternicită să efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana impozabilă;

   4. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Art. 125

Alin (2) C. fisc.

6 operatiuni cuprinse n sfera tva
6. Operatiuni cuprinse în sfera TVA
  • Livrări de bunuri;
  • Prestări servicii;
  • Achiziţii intracomunitare de bunuri;
  • Import de bunuri

Art. 128-131 C. fisc.

6 operatiuni cuprinse n sfera tva1
6. Operatiuni cuprinse în sfera TVA

Pentru a intra in sfera TVA operaţiunile trebuie realizate “cu plată” sau asimilată la o operaţiune cu plată

7 locul opera iunilor
7. Locul operaţiunilor

Loc operaţiuni = România  operaţiunea va fi supusă TVA conform legislaţiei din România;

Loc operaţiuni = alt stat membru  operaţiunea va fi supusă TVA conform legislaţiei din acel stat membru;

Loc operaţiuni = în afara Comunităţii

 operaţiunea nu este supusă TVA;

Art. 132-133 C. fisc.

8 scutiri
8. Scutiri

Operaţiunile impozabile în România pot fi:

  • Taxabile
  • Scutite cu drept de deducere
  • Scutite fără drept de deducere
  • Importuri şi AIC scutite

Art. 140 C. fisc.

Art. 143-1441C. fisc.

Art. 141 C. fisc.

Art. 142 C. fisc.

8 scutiri1
8. Scutiri

Se beneficiază de scutire şi dacă persoana care realizează operaţiunea aplică regimul special de scutire pentru întreprinderi mici!

Art. 152 C. fisc.

9 persoana obligat la plat
9. Persoana obligată la plată

Persoana obligată la plată = furnizorul va factura cu TVA aferent locului unde se desfăşoară operaţiunea;

Persoana obligată la plată = beneficiarul va calcula TVA cu cota corespunzătoare locului în care se desfăşoară operaţiunea şi plăteşte (dacă e neplătitor de TVA) sau aplică

mecanismul taxării inverse

(dacă e plătitor).

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue
Pot sa deduc TVA?10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

X

S.C. ALFA

Livrează bunuri

Prestează servicii

Achiziţii IC

Import

cele cinci intrebari de baza1
Cele cinci intrebari de baza

Cand deducTVA?

NU

1. Se datorează TVA pentru operaţiune?

Nu există TVA deductibilă

DA

2. Cumpărătorul are dreptul să deducă TVA?

NU

Nu există TVA dedctibilă

DA

NU

3. TVA este deductibilă?

Nu există TVA dedctibilă

DA

4. Există vreo excludere sau limitare?

DA

Nu există TVA dedctibilă

NU

5. Sunt îndeplinite condiţiile formale?

NU

Nu există TVA dedctibilă

DA

TVA este integral deductibilă

TVA este parţial deductibilă

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue1
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

1. Se datorează TVA pentru operaţiune?

Se aplică cele cinci intrebări privind “Când aplic TVA”.

Dacă răspunsul este că se aplică TVA  se datoreaza TVA

Dacă răspunsul este că nu se aplică TVA  nu se datorează TVA

Obs! Dacă furnizorul a aplicat eronat TVA la o operaţiune la care nu trebuia aplicat TVA  clientul nu are drept de deducere

Exemplu: S.C. ALFA S.R.L., intreprindere mica livreazălui S.C. BETA S.R.L., înregistrată în scop de TVA, hârtie în valoare de 1000 lei fără TVA. În mod eronat S.C. ALFA S.R.L. înscrie TVA în factură în valoare de 190 lei, iar S.C. BETA S.R.L. Îi achită lui S.C. ALFA S.R.L. 1190 lei. S.C. BETA S.R.L. Nu are drept de deducere pentru cei 190 lei

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue2
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

2. Cumpărătorul are dreptul să deducă?

Trebuie stabilit dacă persoana este impozabilă.

 au drept să deducă TVA persoanele înregistrate în scop de TVA în mod normal (cu art. 153)

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue3
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

3. TVA este deductibilă?

Trebuie stabilit dacă bunurile si/sau serviciile achizitionate sunt destinate:

- operaţiunilor taxabile

- operaţiunilor scutite cu drept de deducere

- operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este în străinătate, dacă taxa ar fi fost deductibilă, în cazul în care locul ar fi fost în România;

- anumitor operaţiuni financiar-bancare şi de asigurări, dacă clientul este situat în afara Comunităţii;

- operaţiuni de transfer active şi pasive cu ocazia divizării, fuzionării

Art. 145 C. fisc.

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue4
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

4. a) Există vreo excludere?

- bunuri ce nu vor fi utilizate pentru activitatea economică

- bunuri utilizate pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere;

- excluderi specifice: TVA achitată în numele şi contul altei persoane; TVA achitată pentru băuturi alcoolice şi tutun; TVA achitată înainte de înregistrarea în scopuri de TVA

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue5
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

4. b) Există vreo limitare?

Persoanele impozabile cu regim mixt = persoane care realizează şi operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni scutite cu drept de deducere.

Ex: Farmacie care asigură şi servicii de consultaţii medicale generale.

 pentru achiziţiile efectuate numai în scopul operaţiunilor care DAU drept de deducere TVA este integral deductibilă

 pentru achiziţiile efectuate numai în scopul operaţiunilor FARA drept de deducere TVA este integral nedeductibilă

 pentru achiziţiile pentru care nu se cunoaste destinata, TVA se deduce pe baza de pro-rata

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue6
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

4. b) Există vreo limitare?

Pro-rata=

TVA de dedus = TVA deductibilă * Pro-rata

Livrări şi prestări care dau drept la deducere

Livrări şi prestări totale

10 condi ii pentru deducerea tva in romania ue7
10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE

5. Sunt indeplinite conditiile formale?

- să deţină factură care să cuprindă un set de informaţii minimale;

- să înregistreze în acelaşi timp şi TVA colectat pentru AIC;

- să deţină declaraţie vamală de import, pentru import

- să înregistreze în acelaşi timp şi TVA colectat pentru operaţiuni pentru care beneficiarul este supus la plata TVA;

- să deţină documente specifice pentru transferuri.

Art. 146

C. fisc.

11 faptul generator i exigibilitatea
11. Faptul generator şi exigibilitatea
  • Faptul generator: data realizării operaţiunii impozabile
  • Exigibilitatea taxei: data de la care autorităţile fiscale pot solicita plata taxe
  • Exigibilitatea plăţii taxei: data la care persoana este obligată să efectueze plata taxei. După această dată se calculează majorările de întârziere.
11 faptul generator i exigibilitatea1
11. Faptul generator şi exigibilitatea

Faptul generator

Regula generală: Faptul generator = data livrării bunului sau prestării serviciilor.

Excepţii:

- Bunuri vândute în consignaţie: data la care beneficiarul devine proprietar al bunurilor;

- Stocuri puse la dispoziţia clientului: data la care la care beneficiarul devine proprietar al bunurilor;

- Bunuri livrate pentru testare sau verificarea conformităţii: data la care beneficiarul devine proprietar al bunurilor;

- Bunuri imoblie: data transferului titlului de proprietate;

- Prestări servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări: data emiterii situaţiilor de lucrări sau, după caz, a acceptării acestora de beneficiar;

- Livrări de bunuri şi prestări servicii care se fac continuu (gaze naturale, apă, energie eletrică, telefon): ultima zi a perioadei specificată în contract pentru plată, dar nu mai mult de 1 an;

- Închirere, leasing, concesionare, arendare: data plăţii specificată în contract.

- Importuri: data la care se supun plăţii taxelor vamale, taxelor agricole sau alte taxe comunitare.

11 faptul generator i exigibilitatea2
11. Faptul generator şi exigibilitatea

Exigibilitatea taxei

Regula generală: Exigibilitatea taxei intervine odată cu faptul generator.

Excepţii:

- Factura se emite înainte de faptul generator: la data emiterii facturii;

- Se încasează avansuri: la data încasării avansului;

- Livrări sau prestări prin maşini automate: la data extragerii numerarului;

- Achiziţii intracomunitare: 15 a lunii următoare celei în care loc faptul generator, sau data facturii, dacă este emisă anterior

11 faptul generator i exigibilitatea3
11. Faptul generator şi exigibilitatea

Exigibilitatea plăţii taxei = scadenţa de plată a TVA către buget

Dacă CA în anul anterior < 100.000 euro  perioada fiscală = trimestrul  scadenţa = 25 a lunii următoare trimestrului în care a avut loc exigibilitatea taxei

Dacă CA în anul anterior > 100.000 euro  perioada fiscală = luna scadenţa = 25 a lunii următoare lunii în care a avut loc exigibilitatea taxei

Dacă anul anterior activitatea s-a desfăşurat în maxim 3 luni dintr-un semestru la cerere perioada fiscală = semestru

Dacă anul anterior activitatea s-a desfăşurat în maxim

6 luni dintr-un an la cerere perioada fiscală = anul

11 faptul generator i exigibilitatea4
11. Faptul generator şi exigibilitatea

Exemplu:

Societatea Magna, înregistrată în scopuri de TVA în Spania, livrează către societatea Alfa, înregistrată în scopuri de TVA în România, plătitor lunar de TVA, bunuri în data de 20.03.2007. Magna emite factura:

a) pe data de 30.03.2007  Faptul generator: 20.03.2007

Data facturii: 30.03.2007

Data exigibilităţii taxei: 30.03.2007

Data exigibilităţii plăţii taxei: 25.04.2007

 operaţiunea va fi inclusă în decontul lunii martie 2007

b) pe data de 19.04.2007  Faptul generator: 20.03.2007

Data facturii: 19.04.2007

Data exigibilităţii taxei: 15.04.2007

Data exigibilităţii plăţii taxei: 25.05.2007

operaţiunea va fi inclusă în decontul lunii aprilie 2007

12 baza impozabil
12. Baza impozabilă

Baza de impozitare = contrapartida obţinută de furnizor de la cumpărător.

Pentru transferurile asimilate achiziţiilor intracomunitare baza de impozitare = preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării.

13 cotele de tva
13. Cotele de TVA
  • Cota standard 19%
  • Cota redusa 9%
  • Cota redusa 5% / vanzare cladiri cu anumite conditii
  • 9%
  • a)serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe;
  • b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
  • c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
  • d) livrarea de produse ortopedice;
  • e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
  • f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
13 cotele de tva1
13. Cotele de TVA

Măsuri de simplificare (taxare inversă).

Condiţii de aplicare:

- locul operaţiunii este în România

- şi furnizorul şi beneficiarul sunt înregistraţi în scop de TVA cu art. 153

Art. 160

13 cotele de tva2
13. Cotele de TVA

Măsuri de simplificare (taxare inversă).

Art. 160

13 cotele de tva3
13. Cotele de TVA

Măsuri de simplificare (taxare inversă).

Mecanism de aplicare:

- furnizorul: dă factură fără TVA pe care scrie “taxare inversă”

- beneficiarul calculează taxa, o înscrie pe factură şi face înregistrarea 4426 = 4427

Art. 160

14 evidenta si declarareatva
14. Evidenta si declarareaTVA

Documentul primar pentru evidenta TVA este factura:

- fiecare agent economic este obligat să îşi ţină propria evidenţă a facturilor;

- factura trebuie să aibă un conţinut minimal: art. 155 (5) C. Fiscal;

- semnarea şi ştampilarea facturilor nu mai sunt obligatorii

14 evidenta si declarareatva1
14. Evidenta si declarareaTVA
  • Emitere de facturi în mod centralizat;
  • Emitere de facturi electronic şi stocarea lor electronic;
  • Emitere de facturi de către cumpărător sau un terţ;
  • Emitere de facturi simplificate

Pct. 72 (3) Norme C. fisc

Legea 260/2007

M.O. 506/27.07.2007

Pct. 73 Norme C. fisc

Pct. 72 (3) Norme C. fisc

Pct. 74+75 Norme C. fisc

Pct. 78 Norme C. fisc

14 evidenta si declarareatva2
14. Evidenta si declarareaTVA
  • Factura se inlocuieste cu un document special cu contint minimal de informatii pentru:
  • livrari in vederea testarii sau verificarii confomitatii,
  • stocuri in regim de consignatie,
  • stocuri puse la dispozitia clientului.
  • Factura se va emite in momentul in care destinatarul devine proprietarul bunurilor.
14 evidenta si declarareatva3
14. Evidenta si declarareaTVA

AUTOFACTURARE

A) pentru livrari/prestari catre sine

  • preluare bunuri mobile achizitionate pentru a fi folosite in scopuri ce n-au legatura cu obiect activitate
  • preluare bunuri mobile pentru a fi donate
  • preluare bunuri (altele decat cele de capital) pentru operatiuni ce nu dau drept de deducere integral
  • stocuri lipsa in gestiune (cu exceptie distruse de calamitati sau persiabilitati)

OBS!!! Bunurile preluate pentru activitatea economica nu se autofactureaza. Daca insa societatea se lichideaza si ele n-au fost vandute, atunci trebuie autofacturate, intrucat nu mai sunt aferente activitatii economice

B) pentru transferuri

C) pentru AIC si servicii pentru care beneficiarul este

obligat la plata taxei, daca nu s-a primit factura de la

furnizor pana in data de 15 a lunii urmatoare faptului

generator.

Art. 155 alin(2)

Pct. 71 Norme CF

14 evidenta si declarareatva4
14. Evidenta si declarareaTVA

Evidenta TVA se tine cu ajutorul următoarelor documente:

- jurnal pentru cumpărări;

- jurnal pentru vânzări;

- registrul non-transferurilor;

- registrul bunurilor primite din alt stat membru;

14 evidenta si declarareatva5
14. Evidenta si declarareaTVA

Declararea TVA se face cu ajutorul următoarelor documente:

- decont de TVA (formular 300): se depune lunar/trimestrial/semestrial/anual;

- decont special de TVA (formular 301): se depune numai pentru lunile pentru care sunt operaţiuni.

14 evidenta si declarareatva6
14. Evidenta si declarareaTVA

Declararea TVA se face cu ajutorul următoarelor documente:

- declaraţie recapitulativă (formular 390): se depune trimestrial numai pentru AIC si LIC, in trimestrele cand acestea apar.

- declaraţia semestriala (394): se depune semestrial pentru achizitii/livrarilocale

15 raspunderea solidara
15. Raspunderea solidara

Beneficiarul raspunde solidar pentru plata TVA catre buget de catre furnizor, daca nu poate dovedi ca a achitat taxa catre furnizor.

Beneficiarul nu-si poate deduce TVA daca codul de inregistrare in scopuri de TVA transmis de furnizor nu este valabil.

16 rambursarea tva in comunitate
16. Rambursarea TVA in Comunitate

Directiva VIII (79/1072/CEE) – rambursarea TVA pentru persoanele impozabile nestabilite în interiorul unui Stat Membru dar stabilite in Comunitate

16 rambursarea tva in comunitate1
16. Rambursarea TVA in Comunitate

Procedura:

  • Cerere de rambursare depusa in statul catre care s-a achitat TVA
  • Termen depunere: conform legii din statul respectiv (in Romania: in maxim 6 luni de la terminarea anului in care taxa a devenit exigibila)
  • Limite minime (in Romania 25 lei sau 200 lei)
informare privind regulile tva in comunitate
Informare privind regulile TVA in Comunitate

Comisia Europeană: DGTAXUD

http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/vat/traders/vat_community/index_en.htm

slide171
Livrare =dreptul de a dispune de bunuri ca si un proprietar

Transferul in alt SM = operatiune asimilata LIC din Romania in alt stat membru

slide172
LOCUL LIVRARII

Regula generala:

  • dacă bunurile se transportă: locul unde începe transportul;
  • dacă bunurile nu se transportă: locul unde sunt puse la dispoziţia cumpărătorului
slide173
LOCUL LIVRARII

Exceptii:

  • Bunuri care se instaleaza: locul unde se face instalarea sau montajul;
  • Bunuri livrate la bordul navelor, aeronavelor, trenurilor: locul de plecare a transportului de pasageri;
  • Livrare gaze naturale, electricitate, catre distribuitor: locul unde e stabilit distribuitorul;
  • Livrare gaze naturale, electricitate, catre altii: locul utilizarii si consumului efectiv;
slide174
SCUTIRE

Livrari intracomunitare (fost export in SM)

Operatiunea este scutita cu drept de deducere daca se indeplinesc cumulativ 2 conditii:

  • se face dovada transportului (contracte, comenzi, documente de transport); pentru transportul efectuat de beneficiar se obtin copii de la acesta.
  • clientul transmite furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA (din alt stat decat cel in care incepe transportul).
slide175
PERSOANA OBLIGATA LA PLATA (in Romania)

Regula generala: persoana care efectueaza livrarea

Exceptie: beneficiarul pentru:

  • Livrari de gaze/electricitate, daca beneficiarul = inregistrat in Romania iar furnizorul = nestabilit in Romania (chiar daca este inregistrat)
  • Alte livrari daca, beneficiarul = stabilit in Romania (persoana impozabila sau juridica neimpozabila) sau nestabilit dar inregistrat iar furnizor = nestabilit si neinregistrat
slide177
FRANŢA

ROMÂNIA

X

furnizor

Y

destinatar

BUNURI

Transportul se face:

fie de către furnizor,

fie de către destinatar

fie de către altă persoană în contul unuia dintre cei doi

În România are loc o livrare

intracomunitară

În Franţa are loc o achiziţie

intracomunitară

  • LIVRARE/ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ (LIC/AIC)

Art. 128(9) C. fisc.

Art. 1301 C. fisc.

slide178
OPERAŢIUNE TRIUNGHIULARĂ (OT)

FRANŢA

GERMANIA

factură

BETA

(furnizor)

înregistrată în scopuri de TVA în Franţa

ALFA

înregistrată în scopuri de TVA în Germania

Bunuri transportate

Art. 126(8) C. fisc.

factură

GAMA

(beneficiar final)

înregistrat în scopuri de TVA în România

ROMÂNIA

slide179
ROMÂNIA

FRANŢA

X

furnizor

Y

destinatar

Vânzare la distanţă

  • Transportul se face:
  • fie de către furnizor,
  • fie de către altă persoană în contul furnizorului

ROMÂNIA

FRANŢA

X

destinatar

Y

furnizor

Vânzare la distanţă

  • Transportul se face:
  • fie de către furnizor,
  • fie de către altă persoană în contul furnizorului
  • VÂNZARE LA DISTANŢĂ (VD)

Art. 1251 (1) pct. 32

C. fisc.

slide180
ROMÂNIA

FRANŢA

X

persoană impozabilă

în România

Bunurile se utilizează în scopul activităţii economice a lui X

Transfer de bunuri

  • Transportul se face:
  • fie de către X,
  • fie de către altă persoană în contul lui X
  • TRANSFER (TR)

Art. 128(10) C. fisc.

Transferul este orice operaţiune de mai sus, cu excepţia non-transferurilor

slide181
TRANSFER (TR)

Romania  Franta

  • Exemplu: S.C. Alfa S.R.L. transportă o parte din mobilierul sediului său din România la sediul său din Franţa. Această operaţiune este un transfer ce se asimilează unei livrări intracomunitare din România în Franţa, şi, respectiv, unei achiziţii intracomunitare în Franţa din România.

Franta  Romania

  • Exemplu: Societatea Socom din Franţa. transportă 10 kg. ciment din stocul său din Franţa, în România pentru construirea sediului său din România. Această operaţiune este un transfer ce se asimilează unei livrări intracomunitare din Franţa în România şi, respectiv unei achiziţii comunitare în România din Franţa.
slide182
ROMÂNIA

FRANŢA

X

persoană impozabilă

în România

Bunurile se utilizează pentru

Transfer de bunuri

  • Transportul se face:
  • fie de către X,
  • fie de către altă persoană în contul lui X
  • NON-TRANSFER (NTR)

Art. 128(12) C. fisc.

-tranzactii in care locul este in Franţa

-unele operaţiuni: utilizare temporara, prestari servicii, fostele regimuri suspensive etc - cu conditia ca bunul sa se intoarca in Romania

slide183
NON-TRANSFER (NTR)

Romania  Franta

  • Exemplu: S.C. Gravi S.A. transportă în Franţa 3 aspiratoare, produse de aceasta, ce urmează a fi prezentate ca şi exponate în cadrul unei expoziţii de tehnologie. După încheierea expoziţiei exponatele vor fi readuse în România. Această operaţiuune este un non-transfer şi nu intră în sfera de aplicare a TVA.

Franta  Romania

  • Exemplu: Compania Le Constructeur din Franţa transportă în România o macara ce va fi utilizată la construcţia unei case, ulterior macaraua urmând a fi readusă în Franţa, la încheierea lucrărilor. Această operaţiuune este un non-transfer şi nu intră în sfera de aplicare a TVA.
slide184
NON-Comunitate

ROMÂNIA

Import

Export

  • IMPORT/EXPORT

Art. 131 C. fisc.

slide186
- Accize armonizate:

a) berea;

b) vinurile;

c) băuturile fermentate, altele decât berea şi vinurile;

d) produsele intermediare;

e) alcoolul etilic;

f) tutunul prelucrat;

g) produsele energetice;

h) energia electrică.

- Accize nearmonizate

determinarea accizei n cazul berii
Determinarea accizei în cazul berii

A = C x K x R x Q

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • C = numărul de grade Plato;
  • K = acciza unitară prevăzută, în funcţie de capacitatea de producţie anuală (exprimată în euro/hectolitru grad Plato);
  • R = cursul de schimb leu/euro;
  • Q = cantitatea (în hl)
slide188
Determinati acciza în cazul berii, dacă se cunosc următoarele date:
  • eliberarea în consum: luna februarie 2009;
  • cantitatea 500 sticle a 0,5 litri;
  • numărul de grade Plato 9;
  • acciza unitară: 0,748 euro/hectolitru grad Plato;
  • cursul de schimb comunicat de BNR la 1 octombrie 2008: 1 euro = 3,7348 lei;
determinarea accizei n cazul vinului
Determinarea accizei în cazul vinului

A = K x R x Q

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • K = acciza unitară;
  • R = cursul de schimb leu/euro;
  • Q = cantitatea (în hl).
slide190
Determinarea accizei în cazul vinului, dacă se cunosc următoarele date:
  • eliberarea în consum: luna februarie 2009;
  • cantitatea 10.000 sticle a 0,7 litri;
  • concentraţia alcoolică 13 grade;
  • acciza unitară: 34,05 euro/hectolitru de produs;
  • cursul de schimb comunicat de BNR la 1 octombrie 2008: 1 euro = 3,7348 lei.
slide191
Determinarea accizei în cazul băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul şi în cazul produselor intermediare

A = K x R x Q

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • K = acciza unitară;
  • R = cursul de schimb leu/euro;
  • Q = cantitatea (în hl).
determinaea accizei n cazul alcoolului etilic
Determinaea accizei în cazul alcoolului etilic

A = (C/100) x K x R x Q

unde:

  • C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum;
  • K = nivelul accizei specifice;
  • R = cursul de schimb leu/euro;
  • Q = cantitatea (în hl).
slide193
Determinarea accizei în cazul alcoolului etilic, dacă se cunosc următoarele date:
  • eliberarea în consum: luna februarie 2009;
  • cantitatea 20.000 sticle a 0,5 litri;
  • concentraţia alcoolică 78%;
  • acciza unitară: 750 euro/hectolitru grad alcoolic;
  • cursul de schimb comunicat de BNR la 1 octombrie 2008: 1 euro = 3,7348 lei.
determinarea accizelor n cazul produselor din tutun
Determinarea accizelor în cazul produselor din tutun

Ţigarete

A = A(1) + A(2)

A(1) = K(1) x R x Q(1)

A(2) = K(2) x PA x Q(2)

unde:

  • K(1) = acciza specifică;
  • K(2) = acciza ad valorem;
  • R = cursul de schimb leu/euro;
  • PA = preţul maxim de vânzare cu amănuntul;
  • Q(1) = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigarete;
  • Q(2) = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q(1);
slide195
Un producãtor de ţigarete româneşti livreazã pachetul de ţigarete cu 6,4 lei, în condiţiile în care preţul maxim de vânzare cu amãnuntul este de 6,5 lei. În luna aprilie a anului 2009 produce şi liverează 40.000 pachete ţigarete. Să se determine valoarea accizei
slide196
A (1) = 35,06 x 3,7348 x (40.000 x 20 / 1000) = 104.754 lei

A (2) = 23% x 6,5 x 40.000 = 59.800 lei

Acciza totalã = 104.754 + 59.800 = 164.554 lei

Acciza minimă = 193,81 lei / 1.000 ţigarete x 40.000 x 20 = 155.048 lei lei.

Cum acciza determinată după formula de calcul a accizei este mai mare decât acciza minimă, acciza datorată va fi 164.554 lei..

slide197
ţigări şi ţigărilor din foi

A = Q x K x R

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigări;
  • K = acciza unitară;
  • R = cursul de schimb leu/euro
slide198
tutun destinat fumatului

A = Q x K x R

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • Q = cantitatea în kg;
  • K = acciza unitară;
  • R = cursul de schimb leu/euro.
determinarea accizei n cazul uleiurilor minerale
Determinarea accizei în cazul uleiurilor minerale

A = Q x K x R

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • Q = cantitatea;
  • K = acciza unitară;
  • R = cursul de schimb leu/euro.
slide200
Să se determine acciza pentru 2 tone de motorină, în condiţiile în care acciza unitară este 336 euro, iar cursul de schimb luat în calculul accizei este 1 euro = 3,7348lei
determinarea accizei n cazul electricit ii
Determinarea accizei în cazul electricităţii

A = Q x K x R

unde:

  • A = cuantumul accizei;
  • Q = cantitatea, exprimată în Mwh;
  • K = acciza unitară;
  • R = cursul de schimb leu/euro.
slide204
Determinarea impozitului în cazul persoanelor fiziceEtape:1. stabilirea cotei de impozitare – 0,1%

2. stabilirea valorii impozabile – presupune parcurgerea următoarelor etape:a) stabilirea suprafeţei construit-desfăşurată a clădirii b) stabilirea valorii impozabile unitare a clădiriic) stabilirea coeficientului de corecţie a valorii impozabile unitared) stabilirea reducerii valorii impozabile unitare în funcţie de anul terminării clădirii;e) determinarea majorării valorii impozabile unitare în cazul clădirilor utilizate ca locuinţe ce au o suprafaţă construită desfăşurată mai mare de 150 mp

slide205
3. stabilirea eventualelor majorări de impozit datorate- majorarea impozitului în funcţie de numărul clădirilor deţinute în proprietate4. stabilirea impozitului datorat (pentru întregul an sau pentru fracţiuni de an, precum şi în cazul în care apar modificări la clădire)- impozitul se datorează doar pe perioada deţinerii clădirii (calculată în număr de luni)5. stabilirea eventualelor reduceri de impozit- reduceri acordate pentru plata cu anticipaţie a impozitului;- alte reduceri
slide206
Determinarea impozitului în cazul persoanelor juridiceEtape:1. stabilirea cotei de impozitareCota de impozitare poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,5% în cazul clădirilor, cu excepţia celor care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani an­teriori anului fiscal în care se calculează impozitul, dacă nu sunt amortizate integral (în acest caz cota de impozit fiind stabilită de consiliile locale între 5% şi 10%).2. stabilirea valorii impozabile – valoarea de inventar a clădirii
slide207
3. stabilirea impozitului datorat (pentru întregul an sau pentru fracţiuni de an, precum şi în cazul în care apar modificări la clădire)- impozitul se datorează doar pe perioada deţinerii clădirii (calculată în număr de luni)4. stabilirea eventualelor reduceri de impozit- reduceri acordate pentru plata cu anticipaţie a impozitului;- alte reduceri
slide208
Plata impozitului pe clădiri - plată semestrialăObligaţii declarative – obligaţii în cazul dobândirii, construirii, înstrăinării etc.
slide211
Determinarea impozitului pe teren în cazul terenurilor amplasate în intravilan şi încadrate în categoria de folosinţă terenuri cu construcţiiEtape:1. stabilirea suprafeţei supusă impozitării2. stabilirea impozitului unitar 3. stabilirea impozitului datorat (pentru întregul an sau pentru fracţiuni de an)4. stabilirea eventualelor reduceri de impozit
slide212
Determinarea impozitului pe teren în cazul terenurilor amplasate în intravilan şi încadrate în categoria de folosinţă alta decât terenuri cu construcţiiEtape:1. stabilirea suprafeţei supusă impozitării2. stabilirea impozitului unitar 3. stabilirea coeficientului de corecţie a impozitului4. stabilirea impozitului datorat (pentru întregul an sau pentru fracţiuni de an)5. stabilirea eventualelor reduceri de impozit
slide213
Determinarea impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în extravilanEtape:1. stabilirea suprafeţei supusă impozitării2. stabilirea impozitului unitar 3. stabilirea coeficientului de corecţie a impozitului4. stabilirea impozitului datorat (pentru întregul an sau pentru fracţiuni de an)5. stabilirea eventualelor reduceri de impozit
slide214
Plata impozitului pe teren - plată semestrialăObligaţii declarative – obligaţii în cazul dobândirii, înstrăinării etc.
ad