leziuni ale extremit ilor n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
LEZIUNI ALE EXTREMIT ĂŢ ILOR PowerPoint Presentation
Download Presentation
LEZIUNI ALE EXTREMIT ĂŢ ILOR

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 91

LEZIUNI ALE EXTREMIT ĂŢ ILOR - PowerPoint PPT Presentation


  • 173 Views
  • Uploaded on

LEZIUNI ALE EXTREMIT ĂŢ ILOR. Jim Holliman, M.D., F.A.C.E.P. Profesor Asociat de Chirurgie şi Medicină de Urgenţă Director al Centrului Internaţional de Medicină de Urgenţă M.S. Hershey Medical Center Penn State University Hershey, Pennsylvania, USA. LEZIUNI ALE EXTREMITÃ Ţ ILOR OBIECTIVE.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'LEZIUNI ALE EXTREMIT ĂŢ ILOR' - lucia


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
leziuni ale extremit ilor

LEZIUNI ALE EXTREMITĂŢILOR

Jim Holliman, M.D., F.A.C.E.P.

Profesor Asociat de Chirurgie şi Medicină de Urgenţă

Director al Centrului Internaţional de Medicină de Urgenţă

M.S. Hershey Medical Center

Penn State University

Hershey, Pennsylvania, USA

leziuni ale extremit ilor obiective
LEZIUNI ALE EXTREMITÃŢILOROBIECTIVE
  • Identificarea leziunilor care pun în pericol viaţa sau extremităţile pacientului
  • Prioritatea tratamentului leziunilor extremităţilor faţă de alte leziuni
  • Stabilirea necesităţii tratamentului chirurgical de urgenţă pentru leziunile extremităţilor
  • Tratamentul luxaţiilor, fracturilor simpleşi leziunilorţesuturilor moi
leziuni poten ial periculoase pentru via a pacientului
LEZIUNI POTENŢIAL PERICULOASE PENTRU VIAŢA PACIENTULUI
  • Hemoragie activã dintr-un vas sanguin major
  • Leziune severă prin strivire
  • Fracturã deschisã severă
  • Amputaţie proximalã
  • Fracturi multiple proximale ale extremitãţii
leziuni peric uloase pentru extremit i
LEZIUNI PERICULOASE PENTRU EXTREMITĂŢI
  • Leziune sau obstrucţie arterialã
  • Sindromul de compartiment
  • Fractura deschisã
  • Strivire limitatã
  • Luxaţia
traumatismele extremit ilor schem general de management
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORSCHEMĂ GENERALĂ DE MANAGEMENT
  • În cadrul evaluãrii primare se opresc hemoragiile prin pansament compresiv
  • În cadrul evaluãrii secundare:
    • se evalueazã statusul neurovascular al fiecãrei extremitãţi
    • se identificã posibilele fracturi/luxaţii
    • se aplicã atelele – în special pentru leziunile potenţial instabile
    • se stabilescradiografiile necesare
  • În cadrul tratamentului definitiv se reduc fracturile sau luxaţiile şi se tratează plãgile
traumatismele extremit ilor elemente de anamnez
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORELEMENTE DE ANAMNEZÃ
  • Momentul producerii leziunii
  • Mecanismul leziunii
  • Dacã au fost deja reduse eventualele luxaţii
  • Leziuni ale extremitãţilor în antecedente
  • Cantitatea aproximativă de sânge pierdut la locul incidentului
  • Alergii / medicaţie curentă
  • Statusul imunizãrii antitetanice
traumatismele extremit ilor examenul clinic
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILOREXAMENUL CLINIC
  • Trebuie sã includã:
    • inspecţia pentru deformări, tumefieri, echimoze, plãgi
    • se palpeazã extremitãţile pentru depistarea zonelor sensibile,crepitaţiilor
    • se verificã pulsurile distale, reumplerea capilarã, sensibilitatea, activitatea motorie, mobilitatea activã şi pasivã a articulaţiilor
    • se evalueazã funcţia şi integritatea tendoanelor
traumatismele extremit ilor semne poten iale d e leziun e arterial
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORSEMNE POTENŢIALEDE LEZIUNE ARTERIALĂ
  • Notă:pulsul palpabil nu exclude leziunea vascularã majorã
  • Se suspicioneazã leziune vascularã când apar:
    • dureri intense disproporţionale cu gravitatea leziunilor
    • slãbirea pulsului
    • reumplere capilarã mai mare de 3 secunde
    • parestezii
    • paloare
    • deteriorarea funcţiei motorii
traumatismele extremit ilor sindromul de compartiment
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORSINDROMUL DE COMPARTIMENT
  • Se suspicioneazã în cazul leziunilor prin strivire, fracturilor, plãgilor împuşcate, leziunilor sau obstrucţiilor arteriale
  • Reprezintã creşterea tensiunii în ţesutul muscular putând duce la scãderea perfuziei şi la moarte celularã
  • Semne:
    • tumefiere, durere
    • slãbiciune, paralizie, sensibilitate la palpare, scãderea pulsului, scãderea reumplerii capilare
traumatismele extremit ilor diagnosticul sindromului de compartiment
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDIAGNOSTICUL SINDROMULUI DE COMPARTIMENT
  • Cea mai bunã metodã este mãsurarea tensiunii în ţesutul muscular, direct, cu un ac sau un cateter cuplat la un aparat
  • Presiunea peste 30 mmHg necesitã fasciotomie de urgenţã
  • Presiunea sub 30 mmHg nu necesită fasciotomie dar evaluarea trebuie repetată la 2-4 ore
traumatismele extremit ilor leziunile prin strivire
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE PRIN STRIVIRE
  • Pericolul este rabdomioliza şi insuficienţa renalã apãrutã datoritã hemoglobinei şi mioglobinei eliminate în circulaţie care se filtrează la nivel renal
  • Tratament
    • fasciotomie de urgenţã dacã este cazul
    • fluide i.v. pentru a menţine o diureză de peste 50 ml/orã (2 ml/kgc/orã la copii)
    • NaHCO3 i.v. (50 mEq) sau manitol (1 g/kgc) pot contribui la reluarea diurezei
    • se monitorizeazã ureea şi creatinina pentru IRA
traumatismele extremit ilor evaluarea radio logic
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILOREVALUAREA RADIOLOGICĂ
  • Se efectuează în caz de:
    • edemaţiere sau echimozã
    • deformare
    • durere
    • status vascular alterat
    • crepitaţii
    • alterarea funcţiei motorii
    • suspiciunea prezenţei de corpi strãini
  • Examenul clinic nu poate preciza totdeauna,cu acurateţe, prezenţa sau absenţa unei fracturi
  • Radiografiile trebuie sã includã de obicei zona afectatã şi articulaţiile proximale şi distale
traumatismele extremit ilor fracturi deschise
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORFRACTURI DESCHISE
  • Reprezintã o comunicare între soluţia de continuitate de la nivelul pielii şi fractura osoasă
  • Existã risculinfecţiei ţesutului moale şi a dezvoltării osteomielitei
  • Se suspicioneazã în cazul oricãrei plãgi care se aflã în vecinãtatea fracturii
  • Majoritatea necesitã intervenţie chirurgicalã
  • Trebuie tratate cu antibiotice i.v. cu spectru anti-stafilococic
traumatismele extremit ilor leziuni frecvent asociate
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNI FRECVENT ASOCIATE
  • Fractura unui os lung pereche asociată culuxaţiaperechii acestuia
  • Fractura de femur cu luxaţiaşoldului ipsilateral
  • Fracturã calcaneanã cu tasare de vertebrã lombarã
  • Fracturã de gleznã cu fracturã fibularã înaltã
traumatismele extremit ilor leziuni vasculare majore
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNI VASCULARE MAJORE
  • În cazul leziunilor vasculare majore sau sindromului de compartiment factorul cel mai important este timpul
  • Moartea ţesuturilor extremităţilor se instalează în cazul leziunilor vasculare sau a sindromului de compartiment instalate în urmă cu 4 – 6 ore
  • Ambele situaţii trebuie depistateşi tratate cât mai urgent
  • Este obligatorie efectuarea angiografiei de urgenţã sau a explorãrii chirurgicale
traumatismele extremit ilor luxa iile asociate cu leziuni vasculare majore
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLUXAŢIILE ASOCIATE CU LEZIUNI VASCULARE MAJORE
  • Cele mai frecvente luxaţii care se asociazã cu leziuni vasculare majore sunt localizate la:
    • genunchi - artera poplitee
    • cot - artera brahialã
    • gleznã - arterele dorsalispedis +/- tibiala posterioară
    • fracturi cu luxaţii ale oaselor lungi cu leziuni de vase adiacente
    • uneori este necesarã reducerea în urgenţã a acestor leziuni pentru restabilirea circulaţiei distale
traumatismele extremit ilor managementul amputa iei distale
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORMANAGEMENTUL AMPUTAŢIEI DISTALE
  • Se efectuează hemostaza cu pansament compresiv
  • Se pãstreazã partea amputatã - se pune în ser fiziologic rãcit (se evitã congelarea)
  • Posibilitatea reimplantãrii este decisă dechirurg - nu promiteţi pacientului reimplantarea
  • Antibiotice, ATPA, analgezie
traumatismele extremit ilor contraindica ii pentru reimplantare
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORCONTRAINDICAŢII PENTRU REIMPLANTARE
  • Antecedente medicale care contraindicã anestezia generală de lungã duratã
  • Amputaţie de falangă distalã
  • Timp de ischemie caldã mai mare de 4 ore
  • Plăgi strivite, zdrenţuite (pentru o reimplantare reuşită este necesarăo plagă dreaptã, linearã)
traumatismele extremit ilor descrierea i clasificarea fracturilor
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDESCRIEREA ŞI CLASIFICAREA FRACTURILOR
  • Simple sau cominutive
  • Deschise sau închise
  • Localizare
  • Orientare
  • Dislocare
  • Scurtare
  • Angulare
  • Fracturile Salter – Harris la copii
traumatismele extremit ilor descrierea fracturilor cont
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDESCRIEREA FRACTURILOR (cont.)
  • Cominutive: mai mult de un fragment
  • Localizare (de-a lungul osului)
    • proximalã
    • distalã
    • medialã
    • intraarticularã
fracturi simple
Fracturi simple

Spirală

Oblică

Transversală

traumatismele extremit ilor descrierea fracturilor cont1
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDESCRIEREA FRACTURILOR (cont.)
  • Orientarea:
    • transversã
    • oblicã
    • spiralã
    • în lemn verde (ruperea corticalei doar într-o parte)
    • segmentarã (2 fracturi paralele ale aceluiaşi os)
traumatismele extremit ilor descrierea fracturilor cont2
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDESCRIEREA FRACTURILOR (cont.)
  • Deplasarea - se aprecizeazã localizarea, mãrimea în mm sau %
  • Scurtarea - suprapunerea capetelor osoase, se exprimã în mm sau cm
  • Impactul - întrepãtrunderea capetelor osoase, se verificã pe radiografie dacã acestea se ating în realitate sau sunt doar suprapuse pe o singurã incidenţã
traumatismele extremit ilor descrierea fracturilor cont3
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDESCRIEREA FRACTURILOR (cont.)
  • Angularea:
    • se exprimã direcţia şi unghiul
    • dacã este la mijlocul osului se apreciazã direcţia apexurilor
    • dacã este în apropierea capetelor osoase se apreciazã fragmentul terminal (dorsal, ventral, ulnar, radial, etc.)
traumatismele extremit ilor descrierea fracturilor cont4
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORDESCRIEREA FRACTURILOR (cont.)
  • Clasificarea Salter-Harris a fracturilor pediatrice:
      • tip I – linie de fractură de-a lungul platoului epifizei
      • tip II – linie de fractură de-alungul întregii epifize cuprinzând şi o parte din metafizã
      • tip III – linii de fracturăepifizară verticalăşi transversală
      • tip IV– linii de fractură care intersecteazã epifiza şi metafiza
      • tip V - zdrobirea platoului epifizei
  • Şansele de afectare a creşterii osului cresc o dată cu creşterea cifrei corespunzătoare tipului fracturii
tehnica de gipsare
TEHNICA DE GIPSARE
  • Se face cu apã cãlduţã - apa fierbinteîntãreşte mai repede gipsul
  • Se alege lãţimea faşei gipsate
  • Se folosesc mãnuşi
tehnica de gipsare cont
TEHNICA DE GIPSARE (cont.)
  • Se folosesc câmpuri protectoare care se aşeazã pe zona de gipsa; proeminenţele osoase necesitã câmpuri suplimentare de protecţie
  • Se scufundă feşile gipsate în apă cãlduţã şi se ţin pânã când nu mai ies bule de aer; se agitã puţin faşa în apã
  • Se stoarce faşa
  • Se începe aplicarea faşei
tehnica de gipsare cont1
TEHNICA DE GIPSARE (cont.)
  • Straturile se aplicã astfel încât sã se lipeascã de straturile subiacente
  • Marginile câmpurilor protectoare se îndoaie deasupra primului strat de gips
  • De obicei sunt necesare cel puţin 6-8 straturi
tehnica de gipsare cont2
TEHNICA DE GIPSARE (cont.)
  • După aplicarea primelor straturi de faşă gipsată se aşteaptă întărirea lor după care se verifică duritatea prin compresie digitală. Dacă faşa se deprimă se vor mai aplica alte straturi de faşă gipsată
  • Trebuie lãsate afarã degetele şi paturile unghiale pentru a putea urmãri reumplerea capilarã
  • Pacientul nu trebuie sã aplice presiune pe aparatul gipsat cel puţin 1-2 ore (preferabil 12) pentru a evita ruperea prematurã a gipsului
tehnica de gipsare cont3
TEHNICA DE GIPSARE (cont.)
  • Opţiuni pentru imobilizarea extremitãţilor
    • faşã gipsatã cu strat de protecţie - se taie doar la lungimea necesarã şi se aplicã
    • feşi gipsate care necesitã câmpuri protectoare
traumatismele extremit ilor imobilizarea fracturilor
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORIMOBILIZAREA FRACTURILOR
  • Trebuie efectuată în cadrul evaluãrii secundare
  • Trebuie efectuată înaintea mobilizãrii pacientului (pentru radiografii, etc.)
  • Este important pentru reducerea durerii
  • Poate reduce chiar sângerarea - în cazul fracturilor de femur la care se aplicã aparat de tracţiune
traumatismele extremit ilor imobilizarea fracturilor1
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORIMOBILIZAREA FRACTURILOR
  • Trebuie reevaluat pulsul distal dupã aplicarea atelei
  • Se scoate şi se reaplicã dacã pacientul se plânge de intensificarea durerii, parestezii, sau dacă apar semne de alterare a circulaţiei
  • Degetele se lasã afarã pentru evaluarea circulaţiei
  • Se aplicã întotdeauna câmpuri protectoare sub atele mai ales la nivelul proeminenţelor osoase
traumatismele extremit ilor leziunile m inii
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE MÂINII
  • Se verificã poziţia degetelor în repausşi alinierea lor în flexie pentru evaluarea leziunilor tendinoase fine
  • Se pot reface tendoanele extensorilor în UPU, dar refacerea tendoanelor flexorilor se recomandã a se efectua în sala de operaţie
  • Plagile vârfurilor degetelor se acoperă cu pansament neaderent (dacã nu este expus osul)
  • Leziunile patului unghial - se face bloc digital, se scoate unghia, se sutureazã cu fir subţire absorbabilã
  • Hematoamele subunghiale se dreneazã cu un ac
traumatismele extremit ilor leziunile m inii cont
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE MÂINII (cont.)
  • Fracturile degetelor (falangelor) dacã este prezentă rotaţia poate necesita fixare chirurgicalã
  • Police în schior - se suspicioneazã când este redusã abducţia policelui - se aplicã pansament (spica policelui) sau se rezolvã chirurgical
  • Luxaţiile degetelor - de obicei se reduc uşor prin tracţiune dupã bloc digital, se efectueazã radiografie dupã reducere apoi pansament pentru imobilizare
traumatismele extremit ilor tehnica blocului digital
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORTEHNICA BLOCULUI DIGITAL
  • Se aplicã iod sau alcool pe ambele feţe ale degetului
  • Se injecteazã cantitãţi mici de xilinã 1% sau 2% (fãrã adrenalinã) pe feţele volare ale degetului
  • Se introduce acul pânã la atingerea falangei
  • Se retrage acul 1-2 mm (acesta este acum în imediata vecinãtate a nervului digital), apoi se injecteazã 1 ml xilinã
  • Se repetă procedura pe latura opusă a degetului
  • Se plasează un garou la baza degetului pentru a menţine pe loc xilina injectată
  • Se scoate garoul după terminarea suturii
traumatismele extremit ilor leziunile articula iei radio carpiene
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE ARTICULAŢIEI RADIO-CARPIENE
  • În fractura de scafoid - chiar în cazul radiografiei negative - se aplicã spica policelui sau atelă gipsată; se reevaluează radiologic dupã 7-10 zile pentru depistarea demineralizãrii la nivelul fracturii; dacã radiografia este tot negativã se trateazã ca luxaţie
  • În cazul lãrgirii articulaţiei scafo-lunare (semnul Terry Thomas) se imobilizeazã braţul în aparat gipsat scurt
traumatismele extremit ilor leziunile articula iei radio carpiene1
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE ARTICULAŢIEI RADIO-CARPIENE
  • În cazul fracturilor angulate, cu deplasare sau suprapuse ale încheieturii sau antebraţului trebuie avut grijã ca radiografia sã cuprindã şi cotul:
      • fr. Galeazzi- fr. radius + luxaţie ulnã
      • fr. Monteggia - fr ulnã + luxaţie radius proximal
  • Se foloseşte incidenţa lateralã pentru evaluarea radiologică aluxaţiilor lunare sau perilunare
traumatismele extremit ilor leziunile cotului
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE COTULUI
  • Se efectuează radiografie - incidenţă laterală pentru semnele ”perniţei de grăsime”
    • în cazul unei fracturiintraarticulare ţesutul grãsos anterior se va deplasa în jos ceea ce va permite vizualizarea ţesutului grăsos posterior (care nu apare de obicei); cel mai frecvent este vorba despre fractura capului radial
    • se va verifica radiologic alinierea axei radiusului cu olecranonul, iar linia humeralã anterioarã trebuie sã intersecteze olecranonul (dacã nu este o fracturã intra sau supracondilarã)
traumatismele extremit ilor leziunile cotului cont
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE COTULUI (cont.)
  • Cotul “de dădacă”
    • luxaţia capului radial la copiii sub 4 ani
    • se suspicioneazã în cazul durerilor sau limitării mişcărilorla nivelul extremitãţii respective
    • radiografie – aspect normal
    • pentru reducere se manipulează cotul exercitând în acelaşi timp presiune pe capul radial; deseori se aude o pocniturã ce corespunde reducerii dislocãrii
  • Luxaţia cotului (humero-ulnarã)
    • se evaluează existenţa unor leziuni vasculare (artera brahialã)
    • de obicei necesitã sedare prealabilã
    • se reduce prin tracţiune în ax cu humerusul urmat de flexia cotului
traumatismele extremit ilor leziunile um rului
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE UMĂRULUI
  • Leziunea capsulei rotatorilor
    • apare reducerea puterii de abducţie contra unei rezistenţe cu braţul în abducţie de aprox 20 grade
  • Luxaţia acromio-clavicularã
    • gradul I-sensibilitate, edemaţierea articulaţiei, Rx normal
    • gradul II-Rx aratã o continuitate parţialã a claviculei cu acromionul
    • gradul III-Rx aratã discontinuitatea articulaţiei (capãtul claviculei se aflã deasupra acromionului)
  • Se trateazã cu imobilizare şi analgetice
traumatismele extremit ilor leziunile um rului cont
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE UMĂRULUI (cont.)
  • Fractura de claviculã
    • dacã este închisã se trateazã cu bandaj în 8
    • reducerea chirurgicalã este rareori indicatã
  • Fractura scapularã
    • poate fi asociatã cu leziuni majore toracice
    • dacã este izolatã se trateazã cu repaus şi analgetice
    • necesitã rezolvarechirurgicalã în cazul luxării suprafeţei glenoidale
traumatismele extremit ilor luxa ia gleno humeral
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILOR LUXAŢIA GLENO-HUMERALĂ
  • Cel mai bine se pune diagnsoticul pe radiografia scapularã
  • Se reduce prin tracţiune efectuată de douã persoane; dacã tracţiunea se face gradat nu necesitã sedare
  • Dupã reducere se imobilizeazã 6 săptămâni
  • Luxaţiile posterioare pot să apară în cadrul crizelor de tip Grand Mal
  • Pseudoluxaţiile sunt reprezentate de deplasarea în jos a humerusului datoritã colecţiei sanguine intraarticulare provenită de la fractura humeralã sau glenoidã - nu necesitã reducere
  • Intervenţia chirurgicalã este indicatã doar dupã a treia luxaţia pentru prevenirea recurenţelor
traumatismele extremit ilor leziunile oldului
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE ŞOLDULUI
  • Se efectueazã întotdeauna radiografie de bazin când se suspectează o fractură de şold
  • Posibilitatea de deplasare a pacientului nu exclude fracturã de şold
  • Fracturile de şold pot fi:
    • subcapitale
    • de col femural
    • intertrohanteriene
    • subtrohanteriene
    • trohanteriene
  • De obicei necesitã reducere chirurgicalã
  • La copii durerea deşold poate fi cauzată de fracturi ale genunchiuluişi invers
traumatismele extremit ilor leziunile genunchiului
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE GENUNCHIULUI
  • Examinarea genunchiului
      • se evalueazã statusul neurovascular al extremitãţii
      • se cautã tumefiere, colecţie articularã, sensibilitate
      • se cere pacientului sã facã flexie şi extensie
      • extinderea maximã exclude: ruptura de quadriceps, fractura patelarã cu luxaţie transversalã, ruptura de ligament patelar, leziunea de menisccu blocarea articulaţiei
      • se evalueazã laxitatea ligamentului cu genunchiul în flexie de 15 grade
  • Se va palpa fosa poplitee
traumatismele extremit ilor leziunile genunchiului cont
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE GENUNCHIULUI (cont.)
  • Luxaţia patelarã
    • de obicei se poate reduce cu extensie pasivã completã cu sau fãrã presiune laterală patelarã
  • Luxaţia tibio-femuralã
    • reprezintã o realã urgenţã
    • genunchiul este de obicei instabil
    • se evalueazã statusul neurovascular al extremitãţii
    • se imobilizează precoce cu o atelã
    • necesitã de obicei angiografie de urgenţã
traumatismele extremit ilor leziunile genunchiului cont1
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE GENUNCHIULUI (cont.)
  • Colecţia articularã acutã - de obicei nu se trateazã imediat
  • Fractura platoului tibial - deseori se asociază cucolecţie articularã acutã, deseori se observã radiologic doar pe incidenţele oblice
  • Entorsa genunchiului

- nu se observã fracturi pe radiografie, se trateazã prin imobilizare de 3-28 zile

traumatismele extremit ilor leziunile gleznei
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORLEZIUNILE GLEZNEI
  • La copiii sub 12 ani durerea şi sensibilitatea la nivelul maleolei laterale poate reprezenta o fracturã Salter I a epifizei fibulare distale
    • radiografia poate fi normalã
    • se aplicã aparat gipsatde mers 3-4 săptămâni
  • Entorsa gleznei

- se trateazã cu pansament adeziv,

- cel elastic de obicei nu este suficient

- imobilizarea pentru 2-3 zile poate fi utilã

traumatismele extremit ilor tratamentul leziunilor esuturilor moi
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORTRATAMENTUL LEZIUNILOR ŢESUTURILOR MOI
  • Leziunile care trebuie lãsate deschise dupã toaletã, irigare şi debridare sunt:
    • plăgile cu impact energetic înalt
    • plăgilestrivite
    • plãgile contaminate
    • plãgile care au venit în contact cu apa de mare
    • plăgile vechi de peste 6 ore
    • plăgile muşcate, de om sau animal
traumatismele extremit ilor rezumat
TRAUMATISMELE EXTREMITĂŢILORREZUMAT
  • Se opreşte hemoragia în cursul evaluãrii primare
  • Leziunile extremitãţilor se evalueazã în cursul examinării secundare
  • Se fac radiografiile zonelor suspectate de a prezenta fracturi
  • Se imobilizeazã fracturile
  • Se evalueazã rapid şi se trateazã leziunile vasculare sau sindroamele de compartiment
  • Se face angiografie de urgenţã dacã se impune
  • Se administrează antibiotice, ATPA, analgetice
  • Se va decide dacă tratamentul definitiv se va efectua în UPU, în sala de operaţie sau dacă este necesar transferul într-un centru de traumă