Efectele poluĂrii apelor cu nitraȚi asupra sĂnĂtĂȚii populaȚiei din judEȚUL Cluj

1. Efectele poluĂrii apelor cu nitraȚi asupra sĂnĂtĂȚii populaȚiei din judEȚUL Cluj DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ

2. Surse de nitraţi • Nitraţii sunt compuşi anorganici care se caracterizează printr-o solubilitate crescută în apă. • Sursele majore de nitraţi în apa potabilă sunt reprezentate de: • fertilizanţi • deversareaapeloruzate– lipsa sistemelor de canalizare • îngrăşământul animal • În mod natural se găsesc în depozitele minerale, sol, apa de mare, sistemele de apă dulce şi în atmosferă. • Sunt utilizaţi în mod obişnuit ca şi conservanţi şi intensificatori de culoare pentru carnea procesată.

3. Valorinormale Valori de referinţăpentrunitraţiîn apa potabilă reglementate de diferiteorganisme / autorităţi

4. Efecte asupra sănătăţii • Nitraţii reprezintă un pericol pentru sănătate datorită conversiei lor în nitriţi. • Ingeraţi, conversia nitraţilor în nitriţi are loc în salivă la grupurile populaţionale de toate vârstele şi la nivelul tractului gastro-intestinal în cazul sugarilor. • Sugarii convertesc aproximativ dublu - 10% din cantitatea de nitraţi ingerată esteconvertită la nitriţi, comparativ cu o conversie în procent de 5% la copii mai mari şi la adulţi.

5. Efecte pe termen scurt (acute) • Methemoglobinemiaacutăinfantilă, afecţiunecunoscutăşi sub denumirea de intoxicaţieacută cu nitraţisauboalaalbastră a nou-născutului, reprezintă prima consecinţă a consumului de apăpoluată cu substanţeazotoase de cătrecopii 0-1 an, apăfolosită la prepararealapteluipraf. • La cazurile severe, netratate pot apare leziuni cerebrale şi chiar deces prin sufocare datorită lipsei oxigenului (moarte albastră prin asfixie). • Simptomele methemoglobinemiei includ iritabilitatea, lipsa energiei, cefalee, ameţeli, vărsături, diaree, dispnee şi o coloraţie albastru-gri sau violet deschis mai ales la nivelul feței (jurul buzelor, nasului), apoi a extremităților (unghii, vârful degetelor) și a mucoaselor.

6. Grupuri la risc • Sugarii până la 6 luni reprezintă grupul populaţional cu susceptibilitatea cea mai mare. • Adulţii sănătoşi nu dezvoltă methemoglobinemie la nivele ale nitraţilor în apa potabilă care plasează sugarii la risc. • Femeile însărcinate sunt mai susceptibile la efectele nitraţilor datorită creşterii în mod natural a nivelelor de methemoglobină pe parcursul ultimelor săptămâni de sarcină, începând cu săptămâna 30. • Fierberea apei care are nivele crescute de nitraţi, trebuie evitată deoarece fierberea nu face decât să crescă concentraţia de nitraţi pe măsură ce apa se evaporă.

7. Efecte pe termen lung (cronice) • Intoxicația cronică cu nitrați. • Formarea de nitrosamine cancerigene.

8. 1. Intoxicația cronică cu nitrați • Intoxicația cronică cu nitrați se întâlnește atât la copii (care au trecut printr-o intoxicație acută) cât și la adulți. • La copii, intoxicația cronică se manifestă prin: • anemie • retard în dezvoltarea fizică (mai ales cea ponderală) și intelectuală • scăderea rezistenței organismului la agresiuni, mai ales biologice (receptivitate dublă față de bolile infecțioase respiratorii sau digestive) • La adulți se manifestă periodic ca ˮBoala apeiˮ, manifestată prin cefalee, greață și diaree.

9. 2. Alte efecte ale nitraților • După ce nitraţii sunt convertiţi la nitriţi în organism, nitriţii pot reacţiona cu anumite substanţe care conţin amine care se găsesc în alimente şi formează nitrosamine, care sunt cunoscute ca substanţe potenţial cancerigene. • Nitrosaminele determină afectarea ficatului, leziuni hemoragice pulmonare, convulsii şi comă la şobolani şi efecte teratogene la diferite animale experimentale. • Deşi este dificil de extrapolat datele de carcinogenitate de la animal la om, se poate susţine cu certitudine că aceşti compuşi sunt carcinogeni şi pentru om. • Carcinogenitatea acestor substanţe a fost descoperită în ultimii 40 de ani în Anglia, unul din primele studii asupra alterărilor ADN-ului de către carcinogeni fiind efectuate pe nitrosamine.

10. Situaţia intoxicaţiei cu nitraţi în România • La noiînţară, methemoglobinemia a fostrecunoscută ca problemă de sănătatepublicăînzoneleruraleîncepând cu anul 1955. • Din anul 1984 s-au raportatcătre I.N.S.P.cazurile de boalăînregistrate. • Întreanii 1985 şi 1996 s-au înregistrat 2.913 cazuri de methemoglobinemieinfantilă (grupa de vârstă 0 – 1 an), din care 102 au fosturmate de deces.Cazurile au fostraportate din 26 de judeţeşi din zona limitrofă a municipiuluiBucureşti. • Înperioada 1997-2005 se înregistrau la nivelnaţional 3.314 cazuri de methemoglobinemie la copii sub 1 an, cu o ratămedieanuală de 368 de cazuri. Înanul 2006 s-au înregistrat 228 de cazuri de boală, în 26 de judeţe, din care 3 s-au soldat cu deces. • Atât ca număr absolut cât şi ca nivel al incidenţei, după o perioadă de creşteri anuale a cazurilor, continuă pentru ultimii ani tendinţa de scădere, mai lentă sau mai abruptă ca urmare a măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie,a celor din D.S.P. şi a autorităţilor publice locale, pentru educarea populaţiei din zonele cu risc.

11. Intoxicaţia cu nitraţi – judeţul Cluj • În cadrul Programului Naţional de Monitorizare a Factorilor de Risc din Mediul de Viaţă şi Muncă, la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică se desfăşoară activitatea „Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa de fântână” . • Investigarea se desfășoară sub forma unei anchete epidemiologice, datele fiind colectate la nivel județean, pemodel unitar de înregistrarea acazului. • Datele colectate se referă la morbiditatea spitalizată prin methemoglobinemie acută în unitățile spitalicești județene • Sursele de informaţii sunt Foile de observaţii ale spitalelor, luându-se în considerare cazul de boală cu diagnostic principal la externare de ʺIntoxicaţie acută cu nitraţiʺ. • Pe baza acestora şi a investigării/expertizării condiţiilor igienico-sanitare a sursei de apă/calităţii apei de fântână, se completează datele privind efectul şi datele privind expunerea. • La prelucrarea datelor se evaluază frecvenţa, distribuţia şi tendinţa cazurilor.

13. Rezultate • În perioada 2012 – 2018, la nivelul judeţului Cluj s-au diagnosticat şi tratat 3 cazuri de intoxicaţie acută cu nitraţi la pacienţi din mediul rural. • Cazurile au fostînregistrate la grupa de vârstă 0 – 1 an. • Alimentaţia copiilor a fost preponderent artificială sau mixtă. • Statusul la externare a fost favorabil. Nu s-au înregistrat decese. • La expertiza igienico-sanitară a surselor de apă incriminate în producerea bolii, în 100% din cazuri, nitraţii au avut valori ˃ 300 mg/l. • Îngrăşămintele naturale s-au remarcat ca principală sursă de poluare a solului din jurul fântânilor utilizate în scop potabil.

16. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru prevenirea poluării apei de suprafaţă cu nitraţi, se recomandă o serie de măsuri ce se dirijează pe mai multe planuri: • reglementarea utilizării şi depozitării îngrăşămintelor naturale şi sintetice; • supravegherea îndepărtării reziduurilor solide şi lichide; • luarea de măsuri pentru protejarea surselor de apă, asigurarea unei tratări corespunzătoare şi asigurarea unei distribuţii fără posibilităţi de contaminare; • monitorizarea sursele individuale de apă de folosinţă publică (fântânile şi izvoarele), conform legislaţiei în vigoare, cel puţin o dată pe an pentru verificarea conformării la parametrii ce atestă calitatea microbiologică a apei, dar şi calitatea chimică – inclusiv nitraţi; • educaţia gravidei şi/sau a tinerei mame care trebuie să ştie în primul rând că alimentul ideal pentru nou-născut şi sugar este laptele de mamă! În situaţiile în care alimentaţia naturală nu este posibilă, se recomandă mamelor din zonele cu risc să folosească pentru prepararea laptelui praf, apă plată/apă de masă necarbogazoasă; • îmbunătăţirea comunicării între autorităţi şi populaţie: educarea publicului în domeniul cauzelor poluării şi al reducerii surselor de poluare.

17. Vă mulţumesc