ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI Ş TIIN Ţ E P OLITICE

1. ACADEMIA DE ŞTIINŢEA MOLDOVEI INSTITUTULINTEGRAREEUROPEANĂȘIŞTIINŢE POLITICE MASAROTUNDĂ STRATIFICAREASOCIALĂÎNCONDIȚIILETRANSFORMĂRII SOCIETĂȚIIMOLDOVENEȘTI Chișinău, 22 noiembrie 2011

2. Victor Mocanu, doctor in sociologie Aspecte ale autoidentificării sociale în condiţiile transformării societăţii moldoveneşti Chișinău, 22 noiembrie 2011

3. Metodologia de cercetare Titlul proiectului:Evoluţia stratificării sociale în condiţiile transformării societăţii şi integrării europene Ne propunem să studiem: • Profilulstructuriisociale în Basarabia în perioada sec. IX - încep. sec XX (1812- 1918) • Structurarea socială a populației din Basarabiaîn perioada interbelică (1918-1940) • Destructurarea structurii sociale în perioada comunistăîn Republica Sovietică SocialistăMoldovenească (1944- 1991) • Evoluţia structurii și stratificării sociale în Republica Moldova în perioada postsovietică Obiectivele proiectului: • reliefareaabordărilor teoretico-metodologice ale structurii şi stratificării sociale şi stabilirea criteriilor de determinare a acesteia; • elaborarea setului de indicatori (cantitativi şi calitativi, obiectivi şi subiectivi) în baza căruia să fie determinată stratificarea socială a populaţiei din Republica Moldova, inclusiv ponderea clasei mijlocii în structura socială (criterii specifice de clasificare, ca de exemplu, cele de putere, venituri, ocupaţii, prestigiu social, nivel de instruire etc); • studierea rolului statului în distribuirea resurselor şi reglementarea stratificării sociale a populaţiei în contextul transformărilor social-economice, identificarea problemelor şi oportunităţilor privind dezvoltarea clasei de mijloc în R. Moldova; • Investigarea fluctuației și tendințele evoluării straturilor (grupurilor) sociale stabilite în rezultatul cercetării. • relevarea ponderii populaţiei care se autoidentifică cu clasa de mijloc; • investigarea procesului de formare şi dezvoltare a diferitor grupuri sociale de populaţie (fermieri, antreprenori, tineret etc.); • elaborarea şi prezentarea unor recomandări pentru îmbunătăţirea politicilor sociale şi social-economice; • efectuarea unui studiuanalize comparative a structurii şi stratificării sociale a populaţiei cu alte state din regiune.

4. Metode de cercetare: Din metodele cunoscute de investigare ale stratificării (structural-funcţională, socio-psihologică, de autoidentificare) noi am utilizat metodele structural-funcţională și de autoidentificare. De asemenea vor fi utilizate metodele: • Analiza datelor statistice • Observaţia sociologică • Ancheta pe bază de chestionar • Metoda calitativă (focus grupuri) • Studiu de caz • Content-analiza presei • Analiza documentelor Am determinat formelede stratificare (economică, politică, socio-culturalăetc.) care urmează a fi puse în lucru, la desemnarea setului de grupuri/straturi sociale care ar reflecta adecvat starea lucrurilor vizavi de stratificare şi la elaborarea criteriilor/indicilor obiectivi şi subiectivi ai stratificării. Pe parcursul anului 2011 am desfășurat următoarele cercetări de teren: 1) Investigația experților – 300 de experți 2) Investigație cantitativă pilot – 1600 respondenți, reprezentativă pentru populația adultă a Republicii Moldova. Perioada 1-15 septembrie 2011. 72 localităţi. Marja de eroare nu depășește 3%. 3) Investigații calitative – 6 focus grupuri în regiunile de Nord, Centru și Sud ale Moldovei

5. Relevanţa rezultatelor ştiinţifice obţinute • În 2011 în cadrul proiectului instituţional ”Evoluţia stratificării sociale în condiţiile transformării societăţii şi integrării europene” au fost analizate diverse puncte de vedere teoretice asupra structurii şi stratificării sociale şi a fost elaborată o nouă metodologie de cercetare, determinate criteriile şi indicatorii de măsurare a structurii şi stratificării sociale a populaţiei din Republica. Moldova, care vor fi utilizaţi ulterior atât în plan teoretic, cât şi în plan practic. • Definirea conceptului de clasă socială implică conectarea la o serie de alte concepte privind grupuri ierarhizate de populaţie: clase, categorii, straturi sociale. Ierarhizările se constituie ca urmare a interacţiunilor sociale între oameni, în funcţie de anumite criterii, cum ar fi: educaţia, ocupaţia, venitul, puterea, proprietatea, prestigiul social etc. • Cercetareaa confirmatformarea a noi grupuri/straturi sociale, noi structuri profesionale ce au modificat structura societăţii în ansamblu. Noile grupuri/straturi sociale au apărut nu în baza principiilor clasice de stratificare, ci au avut la temelie particularităţi legate de procesele de privatizare, de formarea economiei şi relaţiilor de piaţă specifice naţionale, de factori geopolitici. Rezultatele studiului confirmă încă o dată faptul că, în lipsa unei clase de mijloc consistente, societatea moldovenească rămâne a fi una instabilă. În Republica Moldova nu există o corelaţie între educaţie, ocupaţie, venituri, proprietate, mod şi stil de viaţă etc., care facilitează identificarea claselor sociale.

6. Raportarea la indicatori precum veniturile, averea, restrânge semnificativ limitele şi conţinutul clasei mijlocii. Modul de consum este principalul reper care ghidează poziţia subiecţilor în ierarhia socială. Anume modul de consum reprezintă factorul determinat in autoidentificarea stratificării sociale prin cercetările cantitative. • Constatăm că, în ultimii 2-3 ani în Republica Moldova se observă următoarea tendinţă: Persoanele care au prosperat în business şi au făcut averi mari tot mai des se implică în politică, producându-se oligarhizarea puterii de stat. Sociologii studiază motivele acestui fenomen, deoarece persoanele care au făcut o carieră strălucită în politică şi nu dispun de averi considerabile fac parte în stratificarea socială din clasa de sus, fiind decidenți politici de rând cu milionarii şi miliardarii. • Considerăm că rezultatele studiului desfăşurat de echipa Secţiei Sociologie vor contribui la determinarea impactului reformelor în societatea noastră, vor servi la raţionalizarea progresivă a proceselor socio-economice, la redirecţionarea acţiunilor de reformare socială, astfel devenind parte a schimbărilor sociale în Republica Moldova. • Beneficiarii rezultatelor cercetării vor fi ministerul economiei naţionale, ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei , ministerul educaţiei, administraţiile publice locale şi centrală, agenţii eco

9. În societate există grupuri/straturi cu statut social diferit. Dvs. din care grup social faceţi parte?

19. Vă mulțumesc pentru atenție!!!