1 / 34

OLTENI Ţ A

OLTENI Ţ A. Organizarea spa ţ iului geografic. A ş ezare .

lamond
Download Presentation

OLTENI Ţ A

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. OLTENIŢA Organizarea spaţiului geografic

  2. Aşezare • Municipiul Oltenita, este asezat in Lunca  Dunarii, in dreptul km 430, in aval de  confluenta  Dunarii cu raul Arges. Localitatea apartine din  punct de vedere administrativ judetului Calarasi, fiind a doua localitate ca numar de locuitori, activitate economico - sociala si culturala, dupamunicipiul Calarasi.

  3. Aşezare în cadrul judeţului

  4. Elemente de favorabilitate • Zona Oltenitei ca asezare geografica S-a impus dinainte de Hristos ca vad favorabil de trecere din Bulgaria la noi datorita ingustimii Dunarii (750m). Alexandru Macedon a trecut cu o armata de 7000  - 8000  de osteni Dunarea, ajutat de pescari (nu se stie precis prin ce loc). Accesul în localitate se face : • rutier : - dinspre Bucureşti, pe DN 4 – 62 km - dinspre Giurgiu, pe DN 41 – 75 km - dinspre Călăraşi, pe DN 31 – 69 km • feroviar, dinspre Bucureşti - 59 km.

  5. DUNĂREA • Dunarea izvoraste din localitatea Donaueschingen (Germania), strabate 1076 km pe teritoriul tarii noastre si 430 km pana la Oltenita. Are o diferenta de nivel de 64 m fata de Marea Neagra si 10,01 m la Oltenita, ce  o face sa curga de aici cu 8 km pe ora. Se varsa in mare. • Denumita pe rand: Istru, Donaris, Danubiu a fost considerata Gangele sfant al stramosilor nostri geto-daci.  Anfidius sec. II d.Hr. afirma ca juramantuI solemn al dacilor era pe apa Dunarii, ceremonial savarsit in cadru solemn. Virgiliu (70-19 i.Hr.) scrie ca apa Istrului ca si a lui Anasis (Gangele) erau curatatoare de pacate.

  6. ARGEŞUL • Argesul - (Ordesos) lung de 340 km izvoraste din Fagaras (Carpatii Meridionali) strabate peste 220 localitati si este sursa lacului Vidraru cu 500 milioane mc apa. • Afluentii: Neajlov, Calnita, Glavacioc si Dambovita. • Pe o portiune de 50 km albia i-a fost excavata pentru canalul Oltenita - Bucuresti. Dupa ingrosarea Vadului la Budesti si cu Dimbovita, Argesul intra in Dunare cu un debit de 60 mc/s.

  7. ACTIVITATEA ECONOMICĂ • Funcţiunea de bază a localităţii a fost cea de port la Dunăre, la care s-a adăugat în timp şi cea industrială (construcţii şi reparaţii de motonave, vase fluviale pentru călători, remorchere, şlepuri ş.a., turnătorie, fabrică de mobilă, elemente  prefabricate pentru construcţii, industrie alimentară şi uşoară). Datorită restructurării economice din ultimii ani, cea mai mare parte a unităţilor industriale şi-au închis porţile. • În aceste condiţii, forţa de muncă neocupată reprezintă un potenţial care trebuie redirecţionat, prin reconversie socială, spre alte domenii de activitate care să utilizeze resursele locale. În acest context, dezvoltarea turismului reprezintă o alternativă viabilă pentru relansarea economică a zonei.

  8. TURISMUL IN OLTENIŢA • Importanţa ofertei turistice a cursului Dunării în ansamblu şi a amenajării porturilor dunărene reprezintă o prioritate pentru autoritatea centrală din domeniul turismului prin reluarea programului « Croaziere pe Dunăre », prin care sosesc în România, prin porturile dunărene, cca. 20.000 de turişti străini, municipiul Olteniţa fiind din acest punct de vedere prioritar având în vedere accesul rapid şi facil cu Bucureştiul. • Până în prezent au fost doar încercări timide de amenajare şi valorificare a potenţialului turistic al Dunării, toate în subsidiarul altor obiective economice realizate în zonele porturilor dunărene (a se vedea Orşova, Turnu Severin, parţial Giurgiu).

  9. POTENŢIAL TURISTIC NATURAL Potenţialul turistic al localităţii se concentrează în special pe cursul fluviului Dunărea, reprezentative pentru turism fiind: - oglinda de apă pentru croaziere, plimbări cu şalupa, concursuri sportive -  domeniu pentru pescuit sportiv; -  zona de plajă - zona Dunărica -fondul forestier adiacent cursului, pentru odihnă - recreere sau vânătoare -  insula Albina – pentru agrement (pescuit, picnic), La acestea se adaugă zonele din preajma oraşului, propice activităţilor de agrement, pescuitului sportiv şi sportului în general, respectiv: - portul turistic; - balta Valea Mare; - malul râului Argeş;

  10. RESURSE TURISTICE ANTROPICE • Sunt concentrate în special în oraş şi anume: - rezervaţia arheologică Gumelniţa (I, II), aflată la marginea oraşului, la jumătatea distanţei dintre acesta şi balta Valea Mare; - Muzeul de arheologie şi istorie; - Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în anul 1855; - Turnul de apă ; - Biserica de lemn (construcţie nouă în parcul oraşului); - Parcul central al oraşului.

  11. ZONA PORTUL TURISTIC • Zona se află amplasată pe malul Dunării, în dreptul bornei indicatoare „km 430”, la circa 1,5 km de oraş, unde se află amplasate cele două pontoane plutitoare de ancorare a navelor de pasageri(inclusiv a navelor de croaziere). Se întinde pe o distanţă de circa 500 m, între clădirea în care actualmente îşi are sediul Poliţia de Frontieră până la platformele de beton de acostare pentru mici ambarcaţiuni. Lăţimea zonei este de circa 60 m, între malul Dunării şi drumul ce face legătura între şantierul naval - portul comercial şi zona portului ce urma să se construiască pe malul canalului Bucureşti Dunăre. • Suprafaţa propusa pentru amenajare:3 ha • Coeficient maxim de ocupare a terenului : 20 % • Suprafaţă luciu de apă pentru agrement nautic : 50 ha

  12. AVANTAJELE LOCAŢIEI -    se află pe un promontoniu (o zonă mai înaltă) care oferă o imagine panoramică a cursului Dunării, pe o distanţă de peste 5 km; -    este situată vis-a-vis de oraşul bulgăresc Turtucaia; -   este utilizată ca punct de oprire al navelor de pasageri, fiind de altfel singura locaţie propice pentru această activitate ; -    are ancorate în prezent două pontoane pentru acostarea navelor de pasageri, inclusiv a celor de croazieră; -   are drum modernizat de acces din oraş, precum şi celelalte utilităţi, apă, energie electrică, canalizare; -    terenul permite realizarea unor construcţii şi alte de amenajări turistice şi de agrement.

  13. DEZAVANTAJE -   cele două clădiri existente se află, una în patrimoniul Direcţiei generale a vămilor, iar cealaltă în administrarea Poliţiei de Frontieră. Această din urmă clădire a fost în cea mai mare perioadă în administrarea Consiliului local; -   restul suprafeţei de teren, fost în administrarea Consiliului local, a fost transferat în administrarea Administraţiei Porturilor Dunărene. • Cerinţe urgente privind implementarea proiectului: - transferul clădirii Poliţiei de Frontieră în patrimoniul Consiliului local Olteniţa; - transferul terenului liber, în administrarea  Consiliului local Olteniţa.

  14.  Obiective investiţionale  -  Zona Portului Turistic -  construirea unui minihotel; - construirea de spaţii comerciale pentru vânzarea produselor cu specific românesc; - construirea unui ponton pentru nave maritime de călători şi a unei platforme de lansare pentru ambarcaţiuni de agrement (bărci cu motor, şalupe, windsurfuri, Yole etc.); - construirea unui hangar pentru ambarcaţiuni nautice; - amenajarea aleii de promenadă de pe faleză; - amenajare unui loc de joacă pentru copii; - construirea unor grătare pentru cei sosiţi la agrement şi picnic; - montarea de mobilier urban; - realizarea lucrărilor de infrastructură generală; - ecologizarea şi ambientarea zonei

  15. ZONA PARC –ARGEŞ • Este o zonă situată în continuarea parcului central al oraşului, pe malul râului Argeş (în amonte de podul care traversează râul). Cuprinde atât o zonă liberă, propice unor amenajări pentru sport şi agrement, cât şi un lac propice pentru agrement şi pescuit. • Suprafeţe propuse pentru amenajare: • Suprafaţă liberă - 55.000 mp • Coeficient de ocupare a terenului: 20 % • Suprafaţă lac : 20.000 mp • Lungime lac: 1000 ml

  16. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE • Avantaje: -  suprafaţa foarte mare; -  accesul foarte facil din oraş, atât pe jos, cât şi auto; - apropiere de oraş, în continuarea parcului, putând forma cu acesta o zonă de maximă atracţie pentru sport, turism şi agrement; - existenţa în cadrul zonei a lacului ce poate fi amenajat atât pentru sport, cât şi pentru agrement; - statutul juridic cert, în patrimoniul Consiliului local; - investiţii reduse pentru asigurarea infrastructurii generale. • Dezavantaje: - apropierea de cursul râului Argeş, intens poluat.

  17. Obiective investiţionale  -  Zona Parc – Argeş - construirea infrastructurii de acces şi de utilitate publică; - construirea unei teatru în aer liber; - construirea unui restaurant cu specific ; - construirea şi dotarea unui parc de distracţii pentru copii şi adulţi; - construirea unei săli polivalente; - drenarea lacului şi construirea de standuri de pescuit; - amenajarea unei expoziţii floristice; - construirea a două debarcadere; - amenajarea unui loc de joacă pentru copii; - montarea de mobilier urban; - amenajarea unei platforme pentru desfăşurarea săptămânală a târgului comercial de cereale, animale şi alte produse agricole - ecologizarea şi ambientarea zonei.

  18. ZONA BALTA VALEA MARE • Balta(lacul) Valea Mare este situată în partea de nord-est a oraşului, aceasta fiind formată pe un vechi curs de apă. Este orientată N-S şi are aproximativ 1,4 km lungime şi o lăţime medie de 100 m. În prezent este în cea mai mare parte colmatată şi acoperită de vegetaţie (stuf). • Accesul din oraş către zonă se poate face, fie pe DN 4 către Bucureşti (3 km), iar de aici pe un drum nemodernizat (1-2 km), fie de pe DN 31 spre Călăraşi (2km), iar de aici pe un drum nemodernizat (2km). • Suprafeţe propuse pentru amenajare: -    suprafaţă lac: cca. 11,0 ha -    lungime maluri lac: 3.000 m -    suprafaţă teren liber : 15 ha -    coeficient maxim de ocupare a terenului: 20 %

  19. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE • Avantaje: -   suprafaţa foarte mare a lacului şi a zonei adiacente acestuia; -   posibilităţi multiple de valorificare pentru activităţi turistice şi de agrement; -   statutul juridic cert, în patrimoniul Consiliului local Olteniţa; -   interesul manifestat până în prezent de diverşi investitori pentru amenajarea acestuia. -   Interesul autorităţilor locale de valorificare a potenţialului acestuia. • Dezavantaje: -    lipsa infrastructurii generale (de acces, alimentare cu apă, canalizare); -    efortul investiţional foarte mare pentru decolmatare; -    efortul investiţional foarte mare pentru ecologizarea zonei

  20. Obiective investiţionale  -  Zona Valea Mare - amenajarea drumului de acces din DN4 către lac şi către rezervaţia arheologică Gumelniţa; - realizarea reţelelor de utilităţi generale (energie electrică, apă, canalizare); - drenarea lacului şi construirea de standuri de pescuit; - construirea unei unităţi de alimentaţie publică cu specific românesc; - construirea unui popas turistic (20 căsuţe) - la baza lacului - construirea unui club de agrement nautic (debarcader, loc de campare, bar, discotecă, teren de sport), în partea de nord a lacului - plantarea de arbori pentru protecţia lacului şi ambientarea zonei; - ecologizarea zonei.

  21. ZONA DUNARICĂ • Este o zonă situată pe malul Dunării, în amonte de vărsarea Argeşului în Dunăre şi la punctul de confluenţă cu fluviul vechiului braţ, Dunărica, în dreptul bornei indicatoare „km 433”. • Cuprinde o plajă de circa 6.000 m2 pe malul stâng al fluviului şi pădurea de luncă adiacentă, lată de aproximativ 400 m.    • Zona este folosită în prezent, pentru plajă, în mod neorganizat, de către locuitorii oraşului.

  22. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE • Avantajele locaţiei: -   suprafaţa mare de plajă, cu nisip fin propice plajei, fiind singura locaţie din zona municipiului Olteniţa care oferă astfel de condiţii. • Dezavantaje: -   distanţa mare de oraş; -   accesul foarte dificil, pe un drum desfundat situat lângă digul de protecţie al râului Argeş sau pe drumul care traversează terenul agricol al fostului IAS Chirnogi; -   lipsa utilităţilor, energie, apă, canalizare; -   pericolul inundării zonei în perioade abundente în ploi

  23. PROIECTUL DEZVOLTARII TURISTICE • Obiectivele proiectului Obiectivul general al proiectuluieste acela al relansării activităţilor economice şi sociale ale municipiului Olteniţa prin dezvoltarea activităţilor turistice. • Obiectivele specifice ale proiectului sunt reprezentate de : - valorificarea potenţialului turistic al zonei; - realizarea infrastructurii necesare unor servicii turistice şi de utilitate publică; - dezvoltarea activităţilor economice din oraş şi localităţile învecinate; - crearea de locuri de muncă ; - creşterea veniturilor populaţiei; - creşterea veniturilor administraţiei locale; - dezvoltarea serviciilor sociale şi culturale din municipiul Olteniţa şi din zona învecinată; - dezvoltarea durabilă a zonei;

  24. Rezultatele aşteptate în urma implementării proiectului: -  valorificarea superioară a potenţialului turistic reprezentat de fluviul Dunărea, fondul forestier adiacent cursului, domeniile pentru pescuit sportiv, zonele pentru odihnă, recreere sau vânătoare sportivă, la care se adaugă resursele turistice antropice (Rezervaţia arheologică Gumelniţa, Parcul oraşului Olteniţa, Muzeul de arheologie şi istorie, Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în anul 1855, Biserica de lemn etc.); -   creşterea numărului de turişti români şi străini sosiţi în zonă prin oferirea de posibilităţi pentru practicare diferitelor forme de turism, precum: turismul de croazieră, turismul de tranzit, turismul de week-end, turismul pentru vânătoare şi pescuit sportiv, turismul de odihnă şi recreere, etc.; -   sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism din zonă prin alocarea judicioasă a teritoriului şi valorificarea eficientă a resurselor materiale, financiare şi umane; -   păstrarea şi conservarea mediului înconjurător şi a obiectivelor turistice.

  25. Activităţi implicate pentru atingerea obiectivelor proiectului -   identificarea resurselor turistice care să constituie oportunităţi pentru dezvoltarea unui turism eficient la nivelul municipiului Olteniţa; -   identificarea unor locaţii optime din punct de vedere natural, juridic şi al posibilităţilor de dezvoltare a unor amenajări turistice eficiente, din municipiu; -   identificarea activităţilor turistice cu posibilităţi reale de dezvoltare, specifice fiecărei locaţii în parte; -   evaluarea impactului social şi de mediu al activităţilor turistice viitoare; -   stabilirea segmentelor de clienţi pentru activităţile viitoare propuse; -   estimarea costurilor pentru implementarea obiectivelor investiţionale (turistice şi cele de utilitate publică) care să susţină activităţile turistice propuse; -   evaluarea efectelor economico – financiare ale implementării obiectivelor investiţionale; -   diseminarea modelului de dezvoltare turistică a municipiului Olteniţa.

  26. TURNUL DE APĂ

  27. TRIBUNALUL

  28. MUZEUL DE ARHEOLOGIE

  29. GARA OLTENITA

  30. MONUMENTUL EROILOR

  31. HOTEL

  32. PARCUL PRIMARIEI

  33. BISERICA SF NICOLAE

  34. RESTAURANT PE DUNARE

More Related