B u b u r u z a D e r M a r i e n k ä f e r

1. BuburuzaDerMarienkäfer Stanca Patricia

2. Pentru început… …Sigur ati văzut prin spatiile verzi, sau rătăcită chiar şi pe unde nu prea este verdeaţă un gândăcel micuţ, colorat şi cu buline. Să facem cunoştinţă… Sunt Riţa Gărgăriţa şi în continuare vă voi prezenta câte ceva despre mine…

3. Unde trăiesc? Sunt una dintre cele mai familiare şi mai iubite insecte; trăiesc peste tot în lume în afară de locurile în care este prea frig; îmi plac livezile, câmpurile şi grădinile. In multe locuri în care nu trăiam de obicei, cum ar fi Statele Unite, am fost adusă tocmai din Japonia.

4. Cum arăt eu? Fac parte din familia cărăbuşilor, sunt mică, ovală, am 2 aripi care, atunci când nu zbor, sunt acoperite de altă pereche de aripi modificate, frumos colorate şi strălucitoare, am 2 antene, ochi, gură şi 6 picioare cu mai multe articulaţii: 2 în faţă, 2 lateral şi 2 în spate. In stadiul de larvă, semăn mai mult ca formă cu un aligator cu 6 picioare.

5. Ce culoare am? Am aripi roşii, portocalii sau galbene cu pete mici negre, sau sunt neagră cu pete roşii, portocalii sau galbene. Picioarele şi antenele sunt de culoare neagră. Când sunt larvă, sunt de culoare neagră, galbenă sau albă cu pete mici portocalii.

6. Cât de mare sunt? De obicei nu sunt mai mare de 4-8 mm. • Cât de mult cântaresc? Sunt atât de uşoară, că nici nu mă simţi dacă mă ţii pe palma.

7. Cum este familia mea? Ca adulţi hibernăm în număr foarte mare în locuri foarte curate şi dacă se poate, apărate de vânt. Depunem 200 – 1000 de ouă galbene din care ies puii în 3-4 zile. La început, puii sunt doar nişte larve care în aproape 3 luni se transformă în "pupă", adica larvele işi construiesc în jurul lor un nou “ou” în care se dezvolta înca o săptămână până ajung să arate ca adulţii (au acelaşi mod de naştere a puilor ca şi fluturii). Cele mai multe specii se înmulţesc cu cel mult doua generatii pe an. Larvele se hrănesc cu mici insecte de pe plante.

8. Ce mănânc? Sunt foarte utilă în grădini pentru că mă hrănesc cu mici insecte de grădină, ouă de insecte, polen şi nectar.

9. Cum mă apăr de duşmanii mei? Multe dintre noi eliminăm din picioare o substanţă uleioasă urât mirositoare care ne apără de prădători. Culoarea roşie cu pete negre avertizeaza păsările care ar dori să mă manance că nu sunt o masă prea plăcută; de asemenea mă folosesc de un truc ca să mă apăr: mă prefac moartă. Nici o pasăre nu va mânca o insectă care nu se mişcă!

10. Ce este aşa de interesant despre mine? Tipul de gărgăriţă se identifică după numărul de pete negre de pe aripi; cu cât gărgăriţele înaintează în vârstă, petele negre de pe aripi dispar. In lume sunt peste 5.000 de tipuri de Specii diferite de gărgăriţe. O gărgăriţă adultă mănâncă 75 de afide (păduchi-de –frunze) pe zi, iar o larvă poate mânca peste 350 de afide în tot timpul stadiului de larva.

11. Denumirea mea în cele mai multe limbi este legată de creştinism, de Fecioara Maria pentru că in evul mediu, Fecioara Maria apare purtand o pelerina roşie. In suedeza mă numesc “cheile raiului” iar indo-americanii îmi spun “marea femeie iubită”. Francezii îmi spun “creaturile Domnului” iar nemţii îmi spun “cărăbuşul Fecioarei Maria”.

12. Der Marienkafer Der Siebenpunkt-Marienkäfer gehört ist zu den bekanntesten Käfern unserer Heimat. Jedes Kind hat wohl schon Marienkäfer auf der Hand krabbeln gehabt. Er besitzt ein hohes Ansehen als Glücksbringer, da die Zahl 7 in vielen Kulturen als Glückszahl gilt. Er kommt in ganz Europa und der nördlichen Hemisphäre vor, insbesondere in der Nähe von Blattlauskolonien. In Europa kommen etwa 100 verschiedene Marienkäferarten vor, weltweit sind hingegen mehr als 4.000 Marienkäferarten beschrieben. Er ist ein sehr häufig auftretender Käfer, welcher nicht gefährdet ist. Er ist in Wälder, Wiesen und Gebäuden verbreitet.

13. Der Siebenpunkt-Marienkäfer ernährt sich im Wesentlichen entomophag (Insekten fressend) zB von Blattläusen oder Schildläusen bzw. deren fetten Larven. Als energischer Blattlausvernichter ist der Siebenpunkt-Marienkäfer ein Freund jeden Gärtners. Viele hundert Blattläuse können von einer einzigen Marienkäfer-Larve gefressen werden. Siebenpunkt-Marienkäfer werden daher auch als biologische Schädlingsbekämpfungsmittel gezüchtet. Bei Massenauftreten neigen die Marienkäfer auch zum Kannibalismus.

14. Die Weibchen legen ca. 800 gelbliche  Eier ab. Nach etwa einer Woche schlüpfen rot gefleckte, gut bewegliche Larven, welche bereits Blattläuse fressen. Sie durchlaufen 4 Stadien. Die Larven verpuppen sich nach 3 bis 6 Wochen. Bis dahin haben sie bereits mehr als 500 bis 2.000 Blattläuse vertilgt. Die Puppen sitzen an den Blättern und hängen mit dem Kopf nach unten unter dem Blatt. Nach ca. 2 Wochen schlüpfen dann die jungen Marienkäfer. Die typische Färbung entsteht erst einige Stunden nach dem Schlupf. Pro Jahr gibt es zwei Generationen Marienkäfer.

15. Die jungen Marienkäfer überwintern dann als Vollinsekten unter Baumrinde, Blättern, Moos oder Steinen. In den ersten schönen Tagen im Frühjahr kommen sie dann hervor. Seine Flugzeit liegt in den Monaten März bis Oktober. Der Marienkäfer und seine Larven leben ungeschützt auf den Pflanzen in der meist niedrigen Krautschicht. Die natürlichen Feinde des Marienkäfers sind Parasiten, welche oftmals große Teile der Bestände befallen. Auch von Ameisen werden die Marienkäfer angegriffen, da diese ihre Blattlauskolonien schützen wollen. Zudem werden sie trotz ihres bitteren Geschmacks und ihrer roten Warnfarbe auch von Vögeln, Fröschen und Reptilien gefressen.