LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE

1. LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE

2. Lagărul cu rostogolirese obţine prin înlocuirea cuzinetului din lagărul cu alunecare printr-un rulment. • De aceea, aceste lagăre se numesc şi lagăre cu rulmenţi. Celelalte elemente componente ale lagărelor cu rostogolire diferă foarte puţin de elementele lagărelor cu alunecare. Ca urmare, studiul lagăre­lor cu rostogolire se reduce la studiul rulmenţilor. • Datorită înlocuirii frecării de alunecare prin frecare de rostogolire, randamentul lagărelor cu rulmenţi este superior,  = 0,98...0,995.

3. Parti componente • Rulmenţii sunt alcătuiţi din mai multe părţi: • inelul interior şi cel exterior care formează calea de rulare; • corpurile de rostogolire sub formă de bile sau role; • colivia pentru păstrarea distanţei între corpurile de rostogolire; • diferite elemente pentru asamblare şi etanşare.

4. In figura este reprezentat un lagăr cu rulment cu bile pe care se pot urmări principalele elemente componente şi dimensiunile de bază ale rul­mentului, care sunt: d — diametrul no­minal corespunzător diametrului nominal al fusului; D — diametrul exterior al inelului exterior, cores­punzător diametrului interior al corpului lagărului; B — lăţimea rulmentului.

5. avantaje • Lagărele cu rulmenţi prezintă următoarele avantaje principale faţă de lagărele cu alunecare: • pierderi mai mici de putere prin frecare, datorită randamentului ridicat; • turaţii mari (20 000— 30 000 rot/min); • consum redus de lubrifiant în perioada de întreţinere; • eficienţă economică superioară, datorită avantajelor standardizării şi posibilităţii centralizării execuţiei lor prin întreprinderi specializate cu procese de producţie automatizate.

6. Dezavantaje • Lagărele cu rulmenţi au dimensiunea radială mai mare decît lagărele cu alunecare, necesită o precizie mare de execuţie şi montaj, sînt mai rigide şi mai puţin rezistente la şocuri

7. Materiale. • Corpurile de rostogolire şi elementele căii de rulare (inelul in­terior şi cel exterior) se execută din oţel special pentru rulmenţi, cunoscut sub denumirea de RUL l RUL 2 (STAS 1456-75). • Colivia rulmentului se execută din oţeluri obişnuite, bronzuri, duraluminiu sau materiale plastice

9. Lagăre cu rulmenţi: a — cu rulment radial; b — cu rulment axial; c — lagăr radial-axial din rulment radial combinat cu rulment axial.

10. Simbolizarea rulmenţilor • Simbolizarea rulmenţiloreste necesară: la marcarea pe fiecare rulment, la notarea pe desenele tehnice şi în listele de piese de schimb, la precizarea comenzilor şi a livrărilor, pentru catalogarea tuturor tipodimensiunilor şi identificarea interschimbabilităţii lor din cataloage.

11. Simbolizarea rulmenţilor • Simbolizarea se face prin cifre sau prin grupe de cifre care caracterizează rulmentul ca mărime — serie de lăţimi pentru acelaşi diametru interior d — tip — caracteristici speciale. • Gradul de precizie al rulmenţilor se simbolizează prin litere. • Semnificativă este grupa ultimelor două cifre caracteristice mărimii rul­mentului. Pentru diametre interioare d cuprinse între 20 şi 495 mm, ultimele două cifre indică mărimea diametrului d înmulţite cu cifra 5. • De exemplu, diametrul d al unui rulment reprezentat prin simbolul 92218 este : d = 18 x 5 = 90 mm, care este şi diametrul nominal al fusului. Corespunzător acestei mărimi, celelalte dimensiuni ale rulmentului se extrag direct din catalog sau din tabelele cuprinse în standarde.

12. Alegerea rulmenţilor • Alegerea rulmenţilor standardizaţi comportă două faze – alegerea orien­tativă şi alegerea definitivă. • Alegerea orientativă stabileşte tipul rulmentului pornind de la direcţia forţei principale (reacţiunii) din lagăr, avîndu-se în vedere carac­teristicile de bază ale diferitelor tipuri de rulmenţi. • Alegerea definitivă a seriei şi a dimensiunilor tipului de rulment ales în prima fază se face pe baza calculelor, în funcţie de mărimea sarcinii, a turaţiei, de durata de funcţionare şi de alte condiţii de funcţionare cînd acestea se impun. • Uneori, mărimea diametrului fusului d este impusă, în acest caz nu rămâne decât să se aleagă tipul rulmentului şi să se verifice durata de funcţio­nare L, exprimată în milioane de rotaţii.

13. Măsuri suplimentare pentru asigurarea bunei funcţionări a lagărelor Buna funcţionare a lagărelor este influenţată nu numai de alegerea co­rectă a tipului, de stabilirea corespunzătoare a mărimii rulmentului, ci şi de alţi factori, cum sînt: montarea corectă a rulmentului pe fus şi în lagăr, un­gerea şi proprietăţile lubrifiantului, etanşarea lagărelor etc. Asamblarea corectă a rulmenţilor în lagăre: • 1 — garnitură de etanşare; • 2, 4 — capac; 3 — inel din pâslă pentru etanşare; • 5 —arbore; • 6 — distantier.