Dezastre naturale de-a lungul istoriei

1. Dezastrenaturale de-a lungulistoriei De Borş Bogdan

2. Top 10 10. Inundaţiile din Banqjao, China. 7 august 1975 a fost o dată nefastă pentru locuitorii provinciei Henan din China. A plouat într-o singură zi mai mult decât ar fi trebuit să plouă într-un an întreg, iar asta a  cauzat ruperea barajelor din zonă. Primul care s-a rupt a fost barajul Shimantan, iar apoi Banqjao, fapt care a dus la crearea unui val cu o lungime de 10 kilometri şi înalt de 8 metri. Din păcate, multe dintre localităţile din zonă nu fuseseră evacuate din cauza faptului că cele mai multe căi de comunicaţie căzureră chiar din cauza condiţiilor climatice. Rezultatul: între 90.000 şi 230.000 de oameni au murit.

3. Top 10 • 09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26 decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter. Estimările ulterioare ar sugera chiar o forţă de 8.5.Zeci de sate şi oraşe au fost îngropate cu tot cu locuitorii din ele. Nici supravieţuitorii nu au fost mai norocoşi pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puţin de 3 ani. Bilanţul: 240.000 de persoane şi-au pierdut viaţa.

4. Top 10 • 08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja că acţiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe 28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineaţa şi a avut o intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai devastator cutremur al secolului XX. Iniţial autorităţile au anunţat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a scăzut la 242.000. Mulţi dintre aceştia au murit în replica de 7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul iniţial.

5. Top 10 • 07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai 526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au văzut turcii. Cel puţin 250.000 de persoane şi-au pierdut viaţa atunci. Nu se ştie câte grade a avut cutremurul, dar a fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălţat cu 0,8 metri deasupranivelui mării pe care îl avea anterior dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de proporţii care a pus la pământ toate clădirile rămase în picioare.

6. Top 10 • 06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a produs vânturi şi curenţi extrem de violenţi, plus ploi abundente şi creşteri ale nivelului apelor. Dar haideţi să spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut. Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni şi-au pierdut viaţa atunci.

7. Haiti După Cutremur

8. Continuăm cu Top 10! • 05. Toată lumea şi-a petrecut a doua zi de Crăciun din 2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 şi 9,3 pe Richter care are cea mai lungă durată înregistrată vreodată: între 8,3 şi 10 minute. Practic, toată planeta s-a mişcat atunci, iar unda de şoc a produs cutremure mai mici chiar şi în Alaska. Valul format a atins cu violenţă coastele a 14 ţări, printre care Indonezia, India, Sri Lanka şi Tailanda. 230.000 de persoane au murit, iar alte 45.000 au fost date dipărute şi asta doar în zonele în care cineva a numărat.

9. Top 10 • 04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit Bangladeshul şi India cu o forţă ucigătoare. Într-o singură zi 500.000 de mii de oameni şi-au pierdut viaţa în cea mai mare parte din cauza creşterii nivelului mării care a inundat zone vaste de coastă şi, în principal, delta Gange-lui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect pentru că cei mai mulţi locuiau fără acte în zonă. Ciclonul Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti, iar autorităţile locale au fost aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni dezastrul.

10. Top 10 • 03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi, China este considerat cel mai mortal fenomen de acest fel din toate timpurile. 830.000 de oameni au pierit după ce 840 de kilometri pătraţi au fost complet distruşi. În China, la vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar în zona în care s-a produs calamitatea, cei mai mulţi oameni locuiau într-un fel de peşteri de suprafaţă făcute de-a lungul timpului de vânt. Intensitatea şi pagubele nu pot fi calculate, dar ceea ce poate fi spus cu certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei au murit.

11. Top 10 • 02. Fluviul Galben sau Huan He este, parcă, făcut să inunde din cauza faptului că între terenurile care se află de-a lungul apei nu exista nicio diferenţă de nivel.În 1887, cantităţile mari de precipitaţii căzute într-un timp foarte scurt au făcut ca fluviul să se reverse şi să inunde cam 70.000 de hectare. Estimările vremii spun că între 900.000 şi 2.000.000 de oameni şi-au pierdut atunci viaţa. După inundaţii 2.000.000 de oameni au rămas fără case, iar lipsa de apă potabilă şi răspăndirea rapidă a epidemiilor au dublat, practic, numărul victimelor.

12. *Top 10* • 01. Cele mai grave inundaţii şi ăn acelaşi timp cea mai gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie, anul 1931. Inundaţiile s-au produs pe seama precipitaţiilor abundente care au căzut după doi ani de secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit destul de târziu, ridicând şi mai mult nivelul apelor. În luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un adevărat dezastru. Între 3,7 şi 4 milioane de oameni au murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben, Yangtze şi Huai au ieşit în acelaşi timp din matcă.

13. Dezastre naturale recente

14. Cutremurul din Japonia(JURNAL) • NUMĂRUL VICTIMELOR – În total, s-a confirmat moartea a 8.649 de persoane şi dispariţia a încă 13.262. • NUMĂRUL PERSOANELOR EVACUATE – Au fost evacuate 349.349 de persoane, care au fost adăpostite în tabere improvizate, a indicat Agenţia naţională de poliţie. Guvernul a extins zona de evacuare în jurul centralei nucleare de la Fukushima, mărind raza suprafeţei de la 10 kilometri la 20 de kilometri. • De asemenea, autorităţile le-au recomandat persoanelor aflate pe o rază de 30 de kilometri, în jurul complexului nuclear Fukushima Daiichi, să nu-şi părăsească locuinţele • ÎNTRERUPEREA CURENTULUI ELECTRIC – În total, 242.927 de persoane din nordul Japoniei au rămas fără curent electric de duminică seara, a anunţat operatorul Tohuku Electric Power Co. • ÎNTRERUPEREA APROVIZIONĂRII CU APĂ – Cel puţin 1,04 milioane de persoane din 11 prefecturi au rămas fără apă începând de sâmbătă, conform Ministerului Sănătăţii.

16. NUMĂRUL CLĂDIRILOR AVARIATE – Au fost complet distruse cel puţin 14.637 de locuinţe, conform Agenţiei naţionale de poliţie. • IMPACT ASUPRA ECONOMIEI – Conform unor estimări neoficiale ale Băncii Mondiale, pagubele provocate Japoniei de recentul cutremur urmat de tsunami s-ar putea cifra între 122 de miliarde de dolari şi 235 de miliarde de dolari, reprezentând 2,4-4 la sută din Produsul Intern Brut al ţării, şi ar putea afecta semnificativ nivelul PIB în acest an ($1=81.66 yeni). • Citigroup apreciază la 5-10 mii de miliarde de yeni pagubele produse de recenta catastrofă naturală construcţiilor şi infrastructurii Japoniei, iar Barclays Capital estimează pierderile la 15 mii de miliarde de yeni /183,7 miliarde dolari/, respectiv 3% din PIB-ul ţării. Goldman Sachs se aşteaptă la pierderi totale de 16 mii de miliarde de yeni şi la o diminuare cu 0,5-2 procente a PIB-ului Japoniei în trimestrul doi al acestui an. • AJUTOARE – Conform Ministerului de Externe nipon, până duminică oferiseră ajutor Japoniei 128 de ţări şi 33 de organizaţii internaţionale.

17. CutremuruldinRomânia Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter și a făcut în timp de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1424 conform altor surse) numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Cutremurul a afectat de asemenea si Bulgaria. În orasul Sviștov, trei blocuri de locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși. Epicentrulcutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

18. Erupţia vulcanului Vezuviu La 24 august 79, după secole în care s-a aflat în stare latentă, vulcanul Vezuviu erupe în sudul Italiei de astăzi, devastând prosperele oraşe romane Pompeiişi herculaneum şi ucigând mii de persoane. Oraşele, acoperite de un strat gros de material vulcanic şi noroi, nu au fost reconstruite niciodată și au fost uitate în cursul istoriei. În secolul XVIII, Pompeii şi Herculaneum au fost redescoperite și excavate, aducând probe arheologice fără precedent despre viața de zi cu zi a civilizației antice. Orasele antice Pompeii şi Herculaneum se găseau în apropiere de poalele Muntelui Vezuviu, în Golful Neapole.

19. În vremea Imperiului Roman timpuriu, în Pompeii trăiau 20.000 de oameni, printre care negustori, meşteşugari și fermieri care exploatau solul bogat al regiunii, cultivând viţă de vie şi pomi fructiferi. Nimeni nu bănuia că fertilul pământ negru reprezentă de fapt rămăşiţe ale erupţiilor anterioare ale Vezuviului. Herculaneum a fost un oraş în care au locuit 5.000 de oameni. A fost şi o destinaţie de vacanţă preferată a romanilor bogați. Denumit după eroul mitologic Hercule, Herculaneum găzduia vile opulente şi băi romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea jocurilor de noroc descoperite la Herculaneum şi un bordel descoperit la Pompeii atestă natura decadentă a celor două oraşe. În apropiere se găseau şi comunităţi mai mici, cum ar fi liniştitul orăşel Stabiae. La prânz, în ziua de 24 august, anul 79, această prosperitate a luat sfârşit, atunci când vârful Vezuviului a explodat, propulsând în stratosferă un nor de cenuşă în formă de ciupercă. În următoarele 12 ore, cenușa vulcanică şi pucioasa au invadat oraşul, obligându-i pe locuitori să fugă speriaţi. Aproximativ 2.000 de oameni au rămas la Pompeii, ascunşi în pivniţe sau în structuri din piatră, aşteptând sfârşitul erupţiei.

20. Sfârşit