1 / 41

Autori: Anicãi Ovidiu Drãghici Dan

Jupiter ºi sateliti lui. Autori: Anicãi Ovidiu Drãghici Dan Profesor îndrumãtor: MAGA CRISTIAN. Jupiter a 5-a planetã de la Soare. Date generale.

kiefer
Download Presentation

Autori: Anicãi Ovidiu Drãghici Dan

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Jupiter ºi sateliti lui • Autori: Anicãi Ovidiu Drãghici Dan • Profesor îndrumãtor: MAGA CRISTIAN

  2. Jupiter a 5-a planetã de la Soare

  3. Date generale • Profilul planetei Masa(kg).....................…….....1.90x10`27 Diametru(km)...................……….142,800 Densitatea medie(kg/m3)........……...1314 Viteza de evadare(m/s).........……....59500 Distanþa faþã de soare(UA)......……..5.203 Perioada de rotaþie(durata unei zile în ore pãmânteºti……………………………)9.8 Perioada de revoluþie(durata unui an în ani pãmânteºti)…………………………11.86 Oblicitatea(faþã de axa în grade)…….3.08 Înclinaþia orbitei(grade).......…………..1.3 Denivelarea faþã de forma circularã..0.048 Temperatura medie la suprafaþã(K).....120 Componentele atmosferei....… ……………………...90% hidrogen …………………..….10% heliu ……………………0,07% metan(CH4) U.A.= unitati astronomice reprezentând distanþa de la Soare la Pãmânt

  4. Jupiter este un "gigant de gaz"; toþi giganþi gaz sunt asemãnãtori cu el în compoziþie. Diametrul lui este de 11 ori diametrul Pãmîntului ºi cu 20% mai mare decât a lui Saturn. Face parte din cele mai mari planete ale sistemului Solar, giganþi de gaz sunt altfel foarte mari in compraþie cu planetele terestre. Descoperirea lui Jupiter este atribuitã lui Aristotel, iar prima observare de la o apropiere de 135 000 metri a relizat-o Pioneer 10 În imagi Galileo F

  5. Voyager Galileo

  6. Voyager • Dupã Pioneer 10, urmãtoarea sondã care a survolat Jupiterul a fost sonda Voyager 1 în 1973 , iar mai apoi în 1974 Voyager 2. În imagine sonsa spaþialã Voyager 2 , care dupã survolarea lui Venus ,Mercur ºI Marte a ajuns la cea mai mare planetã din sistemul nostru solar-Jupiter

  7. Galileo • Galileo a fost unul din sondele spaþiale care au survolat Jupiterul În imaginea de mai jos este descrisã traiectoria sondei , o imagine cu sonda însãºi ºi câteva poze pe care aceastã sondã le-a luat . Pioneer 10 a survolat planeta Jupiter la 135000 m altitudine în februarie 1973.El a observat Pata Roºie , a stabilit compoziþia planetei ºi faptul cã planeta nu are crustã solidã. A determinat masa satelilor Io, Europa ºi Calisto. A observat calota polarã a lui Calisto. A descoperit norii denºi care acoperã planeta. A fost descoperitã iono- sfera între 300 ºi 900 km. A înregistrat câmpul magnetic ºi a descoperit inelele .

  8. Orbita • Orbita lui jupiter(linia roºie) este de….. 32.691 U.A. Distaþa faþã de soare(UA)...……….......5.203 Inclinaþia orbitei(grade)....……………......1.3 Perioada de revoluþie(durata Unum an în Annie pimentoºit)...11.86 Denivelarea faþã de forma circularã……………….….….0.048

  9. Colorata patã este o regiune în care nori au o micºare foarte complaxã în valuri succesive. Poza din stânga sus a fost luatã in 25 Februarie 1979 când Voyager1 se afla la 9.2 milioane km distanþã de Jupiter. Un sistem atmosferic mai mare decât Terra si cu 300 de ani mai vechi. Marea Patã Roºie rãmâne un mister. În dreapta petei se învart furtuni asociate cu vânt. Evoluþia Unei pete roºii: Marea Patã Roºie

  10. Norii albi Acest mozaic al Marei Petei Rosii a fost luat de catre Voyager 2. El arata cã aceasta s-a chimbat semnificativ decand regiune Voyager 1 a imtalnit-o 4 luni mai tarziu. In jurul limitei nordice a norilor albi se observa o extindere estica a regiuni. Prezenta acestor nori impiedica micii nori vertices din rotatia petei in maniera vazuta de Voyager 1.

  11. Turbulenþele Petei Roºii • Turbulenþele care înconjoarã Marea Pata Roºie este arãtatã aici în culori intesificate care tinde spre un roºu ºi albastru accentuat pe întinderea verde.Lângã partea de jos a imaginii se poate vedea unul dintre cele 3 sisteme de nori ovali care s-au format cu aproape 40 de ani în urmã. Distanþa de sus pânã jos a imagini este de 24,000 km (15,000 mile).

  12. Estul Petei Roºii • Regiunea apoape esticã a Petei Roºii este vãzutã aici în culori foarte exagerate. Culorile nu reprezintã adevãta culuare vãzuta în Atmosfera Jovianã dar au fost create de un computer special care a intensificatsubtil variaþia ambelor culori,umbrindule. Aceastã fotografie a unei limite dintre benzile latitudinale de norii aratã interacþiunea dintre benzi.F

  13. Marele Oval Maro • Acest oval maro poate fi o deschizãturã în partea de sus a norilor unde nivelul de nori calzi poate exista. Trãsãturile acestui gen nu sunt puþine ºi au o medie de viaþã de unu sau doi ani.Mai presus de trãsãturi, existã o limitã portocalie a Zonei Nord Temperatã,mãrginitã la sud de viteze foarte mari ale curenþilor nordici cu vânturi de 120m/s (260 mi) . Distanþa faþã de Jupiter,pe 2 Martie 1979 cãnd a fost luatã fotografia,era de 4.0 milioane km (2.5 milioane mi)

  14. Inelele lui Jupiter Multã vreme s-a considerat cã singura planetã împodobitã cu inele este Saturn dar sondele spaþiale Voyager au modificat aceastã pãrere. Pe fotografiile obþinute s-a putut vedea o dârã diafanã de praf ºi mici bucaþi de rocã înconjurându-l pe Jupiter, la 58 000 km desupra norilor sãi multicolori. Este un inel foarte subþire, nu mai grus de 1 km, alcãtuit din particule fine care strãlucesc palid, ca firele de praf în bãtaia unei raze de soare . El este cu mult prea slab luminat pentru a putea fi observat cu instrumentele optice de pe Pãmânt, dar Voyager le-a fotografiat atât de aproape încât nu le-a omis.

  15. De unde vin particulele care intrã în compoziþia inelului Jovian? Originele lor pot fi multiple: resturi de comete ºi meteoriþi, material expulzat de pe unii sateliþi în urma cicnirilor cu meteoriþii ori ejectaþi de vulcanii de pe satelitul Io. La margina exterioarã a inelului a fost descoperit un satelit (al 14-lea), a cãrui plasare este cu totul deosebitã: el este de fapt "pãstorul-pasnic" al inelului, cel care prin efecte gravitaþionale îi menþine conturul exterior, aducând înapoi particulele care se "aventureazã" prea departe.

  16. Asemenea situaþii le vom întâlni ºi la Inelele planetei Saturn. Ceva mai târziu, analizându-se cu ajutorul calculatorului imaginile obþinute de sonda spaþialã, a fost descoperit un al 2-lea inel, ceva mai slab luminat întinzându-se cam în dreptul orbitei satelitului Amalthea.

  17. Ca ºi în cazul primului, inel particulele care îl compun sunt foarte mici ºi probabil au aceeaºi origine.

  18. Sateliti lui Jupiter • Io Europa Ganimede Callisto Almathea Adrastea Thebe Leda Himalia Lysithea Elara Ananke Carme Pasiphae Sinope

  19. Io • Date generale: orbita :422,000 km de la Jupiter diametrul:3630 km masa :8.93^22 k Io este al 3-lea satelit ca mãrime al lui Jupiter si al 5-lea ca distanþã faþã de el(442 000 km).

  20. Fotografia pe care i-a fãcut-o sonda Voyager a det naºtere la o nouã surprizã: cu un diametru de numai 3630 km, el este departe de a fi liniºtit.Deºi este cu puþin mai mare decât liniºtita noastrã lunã, care a "murit” din punct de vedere vulcanic cu 3 miliarde de ani în urmã,nu mai puþin de 10 vulcani au erupt pe Io, în timp ce Voyager îl survola. Lava era aruncatã la aproape 300 km înãlþimeDescoperirea vulcanilor pe Io a dus la o serie de întrebãri: De ce este vulcanic? De ce este interiorul sãu atât de fierbinte? Io este un corp mic apropiat de dimensiunile Lunii, iar sateliþi ºi planetele mici pierd rapid cãldura lur internã. În imagini niºte erupþii de pe Io. F F

  21. Focul Lunii s-a stins acum 3 miliarde de ani ºi, de asemenea, focul lui Io trebuia sã se stingã în jurul acelei perioade. De ce mai este încã viu? Rãspunsul pare sã fie legat de gravitaþia puternicã a lui Jupiter. Rotindu-se aproape de Jupiter ºi aflându-se totodatã sub influenþa coroboratã a celorlalþi sateliþi, suprafaþa lui Io suferã efecte mareice considerabile. Ca rezultat el se umflã ºi se turteºte periodic, ca o minge apãsatã între mâini.

  22. Solul sãu urcã ºi coboarã cu peste 100 m, ceea ce duce la mari frecãri interne, generatoare de cãldurã care alimenteazã activitatea vulcanicã a satelitului. Dar Io mai perzintã ºi alte surprize:efectul de încãlzire mareic a topit gheþurile prinse iniþial în masa sa . Apa, ajunsã la suprafaþã s-a evaporat lãsând pe sol minerale, în special sulf ºi clorurã de sodiu, care îi dau aspectul unei ... plãcinte cu stafide: o suprafaþa roºu-oranj, presãrate cu pete mici întunecate ºi câteva albe. Dacã am putea sãpa câþiva kilometri prin crusta sa am gãsi un oceande sulf lichid pe care îl aruncã din când în când vulcani, pre- sãrândsuprafaþa lui Io cu zãpadã din dioxid de sulf.

  23. Divcolo de Io se aflã 3 sateliþi mari ºi 8 sateliþi de dimensiuni mai mici. Cei 3 sateliþi mari, în ordinea creºterii distanþelor de la planetã, sunt Europa, Ganimede ºi Callisto; ei, de asemenea sunt cunoscuþi ca sateliþi acoperiþi cu gheþã, deoarece par sã aibã cantitãþi substanþiale de apã ºi gheaþã.

  24. Europa Europa orbit :670,900 km from Jupiter diameter:3138 km mass :4.80e22 kg Satelitul Europa, aflat la 670 000 kilometri de planetã, este unul dintre cele mai netede corpuri cereºti, întrucât întreaga sa sferã cu diametru de 3 130 kilometri, este o crustã de gheaþã brãzdatã de milioane de crãpãturi care se întretaie într-un desen fantastic.

  25. Aspectul sãu este cel al unei bile de biliard albe crãpate. Efectul de maree este aici mult mai redus, dar probabil cã el reþine un ocean lichid sub crusta de gheaþã, ruptã în nenumãrate plãci "tectonice", iar materia întunecatã din interior urcã la suprafaþã prin crãpãturi, generând reþeaua de linii. O mare parte din gheaþa de pe Europa se afla pe suprafaþa sa, fapt arãtat de fotografiile obþinute de Voyager care a dat splendide imagini are plãcilor de gheaþã pline de spãrturi.Spãrturile care separã plãcile de gheaþã sugereazã posibilitatea unei activitãþi vulcanice actuale sau cel puþin al unei activitãþi trecute.

  26. O excursie pe Europa ar fi lafel ca una pe Oceanul Arctic .Orizontul ne-ar apãra monoton ,iar la trecerea peste liniile întunecate singura deosebire ar fi schimbarea de culoare a gheþii.În unele locuri ochiuri de apã pe care ar pluti bucãþi de ghiaþã.

  27. Ajungând la þãrmul vreunui continent îngheþat am constata cã gheaþa capãtã o culoare maronie, putând gâsi ºi câteva cratere care încã nu s-au scufundat în sol pentru a dispãrea fãrã urmã. Am putea da ºi peste gheþari curaþi întinzându-se sute de kilometri peste terenul noroios -crãpãturi ale scoarþei prin care gheaþa din interior iese la suprafaþã. Se presupune cã Europa are sub gheaþa de la suprafaþã un strat gros de apã lichidã.

  28. Ganimede Ganimede orbit :1,070,000 km fde la Jupiter diameter:5262 km mass :1.48e23 kg

  29. Suprafþa sa are 2 tipuri de teren: cel întunecat ºi vechi -compus din gheaþã înegritã de timp, presãrat cu cratere, acoperând o uriaºã zonã circularã- ºi terenul luminos mult mai recent, aflat în razele strãlucitoare ce pornesc de la cratere.De aceea Ganimede seamãnã foarte mult cu Luna.Dar Ganimede a avut un trecut geologic mult mai activ: ca dovadã stau o sumedenie de canale parelele, ºerpuind unele peste altele, ca ºi cum un uriaº le-ar fi greblat suprafaþa în toare direcþiile .Cercetãtorii care încearcã sã determone vârsta suprafeþei satelitului au constatat cã zonele cu multe cratere nu au canale, pe când cele brãzdate de canale au foarte puþin ecratere.

  30. De aceea, zonele cu ºanþuri se considerã cã au fost prezente de la început, dezvoltându-se tot timpul în care Ganimede a fost bombardat de meteoriþi. Crusta de acum a lui a lui Ganimede este foarte groasã ºi pluteºte pe un ocean de apã, încãlzitã de rocile radioactive din miezul sãu solid.Ea este fragmentatã în plãci tectonice, ceea ce permite seismologilor sã afle mai multe despre aspectele miºcãrii plãcilor decât fãcând analiza fenomenelor terestre.

  31. Callisto Masa 1.07593 × 1026 g Distanta de la Jupiter1,883,000 km Cel de-al 4-lea satelit galileean

  32. Calisto, orbiteazã la 1 880 000 de kilomatri de Jupiter, fiind unul din cele mai pline de cratere corpuri cereºti.El are o formaþiune de relief ieºitã din comun : mai mult de un sfert din suprafaþa sa eate o reþea de cercuri concentrice, ca ºi cum ar îngheþa undele pe care le produce o piatrã aruncatã în apã. Este evidentã urma unei uriaºe cocniri, al cãrei creater a fost umplut cu gheaþã, în timp ce se scufunda încet în crusta relativ moale .

  33. Cu toate cã a fost o ciocnire de o violenþã fãrã seamãn, crusta lui Callisto nu a fost spartã, ceea ce sugereazã cã ar avea o grosime mare, însã totuºi insuficient de rezistentã pentru a menþine formede relief prea înalte. De aceea ºi conturul lui Callisto are forme domoale. Se poate observa uºor ce mari diferenþe existã între sateliþi galileeni, datorate în primul rând diferenþei de distanþã. Deºi vulcanismul de pe Io stârneºte imaginaþia cãutãtorilor vieþii extraterestre, trebuie spus cã toate aceste lumi sunt ucigãtoare: radiaþiile prin care orbiteazã sunt deosebit de intense ºi numai dupã nulte precauþii va putea omul coborî pe Callisto. Aceasta nu poate opri însã trimiterea de sonde care sã le exploreze de aproape, întregindu-le tabloul mirific .

  34. Metis orbita: 128,000 km de la Jupiter diametru: 40 km masa: 9.56e16 kg Metis a fost al XVI-lea satelit descoperit a lui Jupiter. Descoperitorul a fost W.Synnott.La romani Metis a fost prima sotie a lui Jupiter

  35. Adrastea orbita: 129,000 km from Jupiter diameru: 20 km (23 x 20 x 15) masa: 1.91e16 kg Adrastea a fost al XV-leasatelit a lui Jupiter dupa data descoperiri. La romani Adrastea era fiica lui Jupiter si Ananke.

  36. Almathea orbita: 181,300 km from Jupiter diametra: 189 km (270 x 166 x 150) mass: 7.17e18 kg La romani Almathea era nimfa care l-a ingrijit pe Jupiter cand acesta era mic. Satelitul a fost descoperit de Bernard pe 9 septembrie 1892. Almathea a fost al V-lea satelit descoperit.

  37. Compozitia sa este probabil ca aceea a unui asteroid

  38. Thebe orbita:222,000km de la Jupiter diametru: 100 km (100 x 90) masa: 7.77e17 kg În imagine se pot observa 3 cratere a lui Thebe.

  39. Leda orbita:11,094,000 km de la Jupiter diametru: 16 km masa: 5.68e15 kg Leda era regina Spartei

  40. S 1999 J1 orbita:about 24,200,000km de la Jupiter. diametru: aproximativ 10 km masa: necunoscutã

  41. Ceilalþi sateliþi a lui Jupiter sunt: Lysithea orbia: 11,720,000 km de la Jupiter diametru: 36 km masa: 7.77e16 kg Himalia orbita:11,480,000km de la Jupiter diametru: 186 km masa: 9.56e18 kg Elara orbia: 11,737,000 km de la Jupiter diametru: 76 km masa: 7.77e17 kg Carme orbita:22,600,000km delaJupiter diametru: 40 km masa: 9.56e16 kg Pasiphae orbia:23,500,000km de la Jupiter diametru: 50 km masa: 1.91e17 kg Ananke orbita: 21,200,000 km de la Jupiter diametru: 30 km masa: 3.82e16 kg

More Related