Războaiele iugoslave

1. Războaiele iugoslave

3. Războaiele iugoslave au fost o serie de conflicte violente în teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 şi 2001. Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care au afectat toate cele şase foste republici iugoslave:Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Macedonia şi cele două provincii autonome ale Serbiei: Kosovo şi Voivodina. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte etnice între cetăţenii din fosta Iugoslavie, mai ales dintre sârbii pe de o parte şi croaţii, bosniacii şi albanezii pe de altă; de asemenea şi dintre bosniacii şi croaţii din Bosnia şi Herţegovina şi macedonenii şi albanezii din Macedonia.

5. In aniipremergatorirazboaieloriugoslave, relatiileintrerepublicilcomponenteale R.S.F. Iugoslavia au inceputsa se deterioreze. - Slovenia si Croatia si-au doritautonomiemai mare in interiorulconfederatiei - Serbia incercasasustinaautoritrateafederala. PresedentiaFederalaconsta in reprezentantiaicelor 6 republicisi ale celor 2 provincii, precumsiaiJNA (ArmataIugoslvaPopulara). Putereacomunista era divizatacatretoaterepublicilesi in intregalorstructura. Prabusireafinala a avut loc odata cu cel de-al 14 - lea Congres Al PartiduluiComunistcanddelegatiicroatisisloveni au plecatprotestandimpotrivamajoritatii pro integrarecandCongresul le-a respinsamendamentele.

7. Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăţilor economice, acestă federaţie se confrunta cu revolte naţionaliste dintre diferitele grupuri etnice. La ultima şedinţă a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum şi a reformei economice, care îndemna delegaţiile slovenă şi croată să părăsească partidul şi încetarea activităţii acestuia,un eveniment simbolic care a reprezentat sfârşitul „frăţiei şi unităţii”. Războaiele s-au încheiat cu o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă şi masive dezagregări economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost caracterizate de masive crime de războaie şi purificări etnice.Au fost primele conflicte după Al Doilea Război Mondial pentru a fi considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie participante au fost ulterior acuzate de crime de război.[3] Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a fost înfiinţat de ONU pentru a judeca acest crime.

9. In 1990, Serviciile Secrete Americane au emis o nota estimativa in care preziceaudezmembrareaIugoslaviei, razboaiecivile. • Germania a fost prima tara care a recunoscutindependentaSlovenieisiCroatiei, exercitandpresiuni, prinaceasta, siasupraaltortari. Acestlucru a condus la Razboiul de 10 Zile din Slovenia, candarmataiugoslava a patrunspeteritoriulacesteia, la sfarsitulluiiunie 1991. DupaRazboi, ComunitateaEuropeana a recunoscutindependentaSloveniei, pe 15 ianuarie 1992, Natiunile Unite pe 22 mai, iar Slovenia adera la UniuneaEuropeana in 2004. • In 1991 izbucneste un conflict intreIugoslaviasi Croatia, candsiaceastaisideclaraindependenta. Incetareafocului s-a infaptuit in 1992. Cu toateacestea, Croatia a continuatoperatiunimilitare de mica amploarepana in 1995, participandactivsi la razboiul din Bosnia. In 1995, Croatia interprindeOperatiuneaFurtuna, cu scopul de a cuceriregiuneaKrajina. Un general croat a fostacuzat de catreTribunalul din Hagapentru crime de razboi, in timpcebatalia a fostesentialapentru “cimentareaindependenteicroate”. Statele Unite au sprijinitOperatiunea, iar CIA a oferitinformatiimilitarecroatilor, care au “scapat” de aproape 200.000 de sarbi, mai ales prin crime, jefuiri, incendiereasatelor, intr-un cuvant, pringenocid. Armatacroata a fostsprijinita de americani, iargeneralulcroatjudecat la Haga a fostsprijint de CIA in mod personal.

11. Cauzele destrămării Iugoslaviei: - se regăsesc şi în cazurile republicilor separatiste din arealul fostei URSS (Cecenia, Abkhazia, Oseţia de Nord şi de Sud, Karabah). - au rădăcinile seculare într-un anume tip de experienţă negativă a trecutului, - legate de matricea identitară diferită a etniilor componente, asimilarea forţată, discriminarea naţională şi religioasă, asuprirea coloniala. B).Alta viziune. In 2000, Departamentul deStat American, in colaborare cu American Enterprise Institute (AEI) au tinuto conferinta in Slovacia pe tema integrarii euro-atlantice. Printre participanti, lideri ai multor state si diverse oficialitati de prim rang. O nota de corespondenta dintre un politician german si cancelarul german a dezvaluit adevaratul motiv al campaniei NATO din Kosovo. Nu a fost pentru impiedicare niciunui genocid, nici pentru emanciparea vreunei minoritati oprimate, ci pentru largirea NATO ca opozitie fata de Rusia, precum si motivul incontestabil al prezentei trupelor NATO in regiune,prezenta justificata de ei prin “instabilitatea” zonei. Asadar motiv de natura imperialista, concretizat prin activitati criminale.

13. Războaiele iugoslave pot fi împărţite în două grupuri din diferite conflicte distincte: • Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia: • 1. Războiul din Slovenia (1991) • 2. Războiul Croat de Independenţă (1991-1995) • 3. Războiul Bosniac (1992-1995) • Bombardarea NATO în Bosnia şi Herţegovina (1995) • Războaiele din zonele populate de albanezi: • 1. Războiul din Kosovo (1998[5] - 1999) • Bombardarea NATO în R.F. Iugoslavia (1999) • 2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001) • 3. Conflictul din Macedonia (2001)

15. Terminologie • Alternativ, războaiele au fost numite: • „Războiul din Balcani”: un termen destul de incorect, din moment ce războiul a afectat numai Balcanii de Vest • „Războiul din fosta Iugoslavie” • „Războaiele de secesiune/succesiune iugoslave” • „Al treilea război balcanic”: un termen de scurtă durată inventat de jurnalistul britanic Misha Glenny făcând aluzie la cele două Războaie balcanice anterioare 1912–1913[6] • „Războiul de Zece Ani”: un termen inventat de cărturarul italian Alessandro Marzo Magno pentru a înconjura toată perioada din 1991-2001.

17. Războiul de Zece Zile • Războiul de Zece Zile (slovenă: Desetdnevna vojna), uneori numit şi Războiul Sloven de Independenţă (slovenă: Slovenska osamosvojitvena vojna) a fost un conflict militar de scurtă durată dintre Slovenia şi Armata Populară Iugoslavă (JNA) în 1991, imediat după declaraţia de independenţă a Sloveniei. Războiul Croat de Independență • Războiul Croat de Independenţă a fost un război desfăşurat în Croaţia din 1991 până în 1995 dintre guvernul croat şi forţele sârbe. Sârbii au înfiinţat Republica Sârbă Krajina, o entitate politică (nerecunoscută) şi şi-a declarat secesiunea faţă de restul Croaţiei. Războiul Bosniac • Războiul Bosniac, cunoscut şi ca Războiul din Bosnia şi Herţegovina a fost un conflict armat internaţional care s-a desfăşurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război, s-au implicat mai multe trupe.

19. Războiul din Kosovo • Termenul de Războiul din Kosovo (sau Conflictul din Kosovo) este folosit pentru a descrie două conflicte militare paralele din Kosovo: • 1996[6]–1999: Conflict între forţele sârbe şi iugoslave, şi armata de eliberare din Kosovo, o grupare paramilitară de gherilă a etnicilor albanezi, susţinută de NATO. • 1999: Războiul dintre Republica federală Iugoslavia şi NATO, în perioada 24 martie - 10 iunie 1999[13] cu scopul de atac asupra civililor şi armatei Iugoslaviei, rebelii albanezi continuând războiul cu forţele iugoslave, printre care o deplasare masivă a populaţiei în Kosovo. * The photo is part of The Washington Post’s Pulitzer Prize-winning entry (2000) showing how a Kosovar refugee AgimShala, 2, is passed through a barbed wire fence into the hands of grandparents at a camp run by United Arab Emirates in Kukes, Albania. The members of the Shala family were reunited here after fleeing the conflict in Kosovo.

21. Dupaajutorulumanitarsiactivitatea de refacere a zonelor (constructiiinfrastructura, deminare, servicii de baza etc.), zonafosteiIugoslavii a intratacum in fazatrei a reconstructiei. Aceasta include asistentatehnicasiorganizatorica, in special pentrutineri, in agricultura, sanatate, educatiesi in domeniulintreprinderilormicisimijlocii, ca si in cel al transferului de tehnologiiavansate. Revigorareaindustrieipetroluluiarputeafi un mijloc al iesiriiYugoslavieidin crizaeconomica. Ceizeceani de tranzitie din Europa de Est au izolatfostaIugoslavie – cu exceptiaSloveniei - in timpcecelalaltrazboi care a facutravagii in statelefosteiIugoslavii a adusnivelul PIB inapoi la cotele din 1989. Rãzboiuldin Iugoslavia a produsprinefectele sale, nu numaipierderi de vieþiomenesti, uneledintreelefiindcatalogatepagubecolaterale, darsio iminentãcatastrofãecologicãîntoateþãrileriveranezonei de conflict, darmai ales înRomânia, datoritãpoziþieiei, de aceastãdatãnestrategicã, generatã de conditiile care favorizeazãpoluareatransfrontalierã.

23. Filme care surprindsituatiacritica a Iugoslaviei : • - No man’s land 2001 • -The avoidable war 1999 • Otacnasluzbenomputu (Candtata era plecat cu afaceri) 1985 Proiectrealizat de CalotaOanaAlina clasa a XI-a B Colegiul National “Ion Maiorescu”