mi carea legionar n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Mi şcarea Legionară PowerPoint Presentation
Download Presentation
Mi şcarea Legionară

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 24

Mi şcarea Legionară - PowerPoint PPT Presentation


  • 87 Views
  • Uploaded on

Mi şcarea Legionară. Pe înţelesul inimilor legionare înnăscute. Iisus în celulă. “1) „ Fenomenul legionar a fost şi este cel mai intens supus denaturării ”( 1 .)

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Mi şcarea Legionară' - jiro


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
mi carea legionar

Mişcarea Legionară

Pe înţelesul inimilorlegionareînnăscute

slide5

“1) „Fenomenullegionar a fostşiestecelmaiintenssupusdenaturării”(1.)

  • 2) „MişcareaLegionară nu a avutniciodatăşansaunuiprocesfair play, cu dreptul de a-şiprezentapunctul de vedereşi a se apăra”(2.)
  • 3) Aproape „toateopiniile cîte s-au exprimat pînăastăzidespreMişcareaLegionară, cu excepţiaacelora ale legionarilorînşişi, au la bazăînexclusivitateinformaţiidintr-o singurăsursă, cea a adversarilorei, fie căaceştiasuntdemocraţii de dinainteaultimuluiRăzboimondial, fie căeisunt de-a dreptulcomunişti, situaţi – deci – într-oposturăpoliticădiametraladversă”(3.)
  • 4) „Întrefeluriteleregimurişiguvernări care s-au succedatînRomâniaînultimii 60 de ani(4.) (iauîncalculşi(;) ani[i] postrevoluţionari(;)) există un element de continuitate, un punctcomunîncomportamentullor politic: antilegionarismul(5.)”(6.)
  • 5) „Ne-a fostimpusă cu consecvenţă o adevăratădogmăideologică, fundamentatăpemitul propagandistic al «sălbăticiei» legionare(;)... Legionarismul a devenitastfelimaginea public a tuturorrelelor de ierişi de azi”(7.) „Atît de mult au fostrepetateacestelucruri, atîtacernealăs-a vărsatşi atîtapatimă a fostinvestităînaceastădenigrareconcertată, încît pentruanumiteminţicomodeproblemanici nu maimeritădiscutată.(8.)”(9.)
  • 6) „Istoriaconstă din a puneîntrebăritrecutului, astfel ca răspunsurilesă fie învăţămintecălăuzindprezentulşi(;) pregăti[nd] viitorul”(10.)
  • 7) „Naţiunilesuntindependenteşisuveraneînmăsuraîn care au şipractică gîndirea critic concluzivă”(11.)
slide6

(1.) Gheorghe Buzatu, Desprelegionarişilegionarism, prefaţă la monografiaCorneliuZelea-Codreanuşiepocasa, EdituraCriterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., 2001, pag. 7

  • (2.) Ion Varlam, PseudoRomânia. Conspirareadeconspirării, EdituraVOG, Bucureşti, 2004, pag.332
  • (3.) Ion Papuc, Cu faţaspretrecut. Portreteşiideologii, EdituraVergiliu, Bucureşti, 2005, pag. 367
  • (4.) Pentrupertinentaactualizare a numărului de ani, accentuezcătextulestepublicatîn 2001.
  • (5.) „Legionarii au fostloviţi din toatedirecţiile. Au făcutanigrei de puşcăriedupă 23 august 1944, darşiînainte de venirea la putere a comuniştilor!” (Ion Coja, Legionariinoştri, EdituraUMC, Bucureşti, 2001, pg. 9)
  • „Înainte de 1944, regimul de detenţie a fost evident maidurpentrulegionaridecît pentrucomunişti! Şi tot aşamaideparte, după 1944, regimul de detenţie a fostmaidurpentrulegionaridecît pentruceilalţi! Culmea, o serie de legionarideţinuţipoliticiînainte de 1944, condamnaţi politic de(;) burghezo-moşierimeanoastră, au rămasîntemniţăşidupă «Eliberarea din august 1944». Uniidintreaceştia au fosteliberaţiabiaîn 1964!” (ibidem, pag. 9) … „Nu ştiucealtetrăsăturicomunevorfiavînd Armand CălinescuşiPetre Roman, darunaestesigură: antilegionarismul, care peprimul l-a împins la crimă, pecelălalt la minciună. (Printrealtele, minciuna cu legionariiimplicaţiînevenimentele de la TîrguMureş, înmartie 1990!)”, ibidem
  • (6.) ibidem
  • (7.) Răzvan Codrescu, ÎncăutareaLegiuniipierdute, EdituraVremea, Bucureşti, 2001, pag. 9, 10
  • (8.) „Cînd se rosteştenumele(;) MişcăriiLegionare, multorali se pare căştiutotuldinainte…”, ibidem, pag. 10
  • (9.) ibidem
  • (10.) ŞerbanMilcoveanu, Tacticaşistrategiaînîntrebări cu saufărărăspuns, TipografiaTCM
  • Print, Bucureşti, 2001, pag. 61
  • (11.) ibidem, pag. 15
slide7

Aşadar, consider, împreună cu Răzvan Codrescu, că„niciuncugetdreptşinicioinimăcurată nu poateocolianumiteîntrebăridemistificatoare”(12). Cu-atît maimult cu cît, înmarasmul de astăzi, care se agraveazăzidupăzi, Neamuluinostruîilipsesc, „într-o proporţieîngrijorătoare, orizontul spiritual, cultural şi politic necesarmarilorprimeniriistorice”(13). Cu-atît maimult cu cît, deşi„istoriaromâneascămaiveche nu fuseselipsită de mariconştiinţemisionare, înfrunte cu Eminescu(14), (;)niciodatăduhulmisionar nu maipătrunsese atît de adîncîn gîndul, simţireaşifaptauneiîntregigeneraţii. Căci «miracolulinterbelic» românesc– înmăsuraîn care a existatunul – stămai cu seamăînacest flux creator, pornitdinspre elite şirăspîndit pînă-n rîndurilelargi ale poporului. N-au existatînaceastăgeneraţienumaimaripersonalităţicreatoare, aglomerate ca-n nicioaltăepocăînistoriaromânilor, cişi un larg front «popular» de luptăşicreaţienaţională, catalizatîndeosebi de tinerimealegionară”(15). Iaristoriografia din România, „încătributară(;) cenzuriiideologice, n-a ajuns pînăacum, din nefericire, săanalizezeşisăevaluezefărăprejudecăţicomplexulfenomenlegionar, unic nu doarpe plan românesc, ci, înanumiteprivinţe, chiarpe plan European(16)”(17).

  • Însă, voiescsăfimbineînţeleşi, încă de la început: fireascaşi, maimultpoatedecît oricînd, necesarapunere a întrebărilordemistificatoare nu trebuienicidecumsăînsemnecădereaînextremacealaltă, înhiperbolizarealegionarismului, înnegarea pînăşi a putinţei de-a aveaşi el, ca oriceesteomenesc, imperfecţiuni. Aşadar, un demersinvestigativîntreprins cu onestitateşicuviincioşie, fărănicicelmaimicresentimentsauideepreconcepută. Şi tot esenţial, aplecareaasupraoricăreiopiniisausurseîntîlnite, indiferent de gradul de concordanţă al acesteia cu versiunea «politic corectă» asuprafenomenuluişi a tot ceesteconexlui; bachiar cu cealegionară, cîndexistă.
slide8

(12) ibidem, pag. 15

  • (13) Răzvan Codrescu, ÎncăutareaLegiuniipierdute, pag. 107
  • (14) ibidem, pag. 163
  • (15) „părinteleideologieinaţionalemoderneînevoluţianoastră” (Octavian Goga, Mustul care fierbe, EdituraScripta, Bucureşti, 1992, pag. 53) şi „celmaiechilibratcreier politic al Românieiîncreştere”., ibidem
  • (16) Răzvan Codrescu, ÎncăutareaLegiuniipierdute, pag. 107”(0)
  • (0) RADU MIHAI CRIŞAN, SECRETUL SABIEI DE FOC SAU CUM E CU PUTINŢĂ FENOMENUL LEGIONAR
corneliu z elea codreanu
Corneliu Zelea-Codreanu
  • “Înainte de Corneliu Codreanu România era o Sahară populată. Cei aflaţi între cer şi pămînt n-aveau niciun conţinut, decît aşteptarea. Cineva trebuia să vină.
  • (…)Biataţară era o pauză vastă între un început fără măreţie şi un posibil vag.
  • În noi gemea viitorul. În unul clocotea. Şi el a rupt tăcerea blîndă a existenţei noastre şi ne-a obligat SĂ FIM. Virtuţile unui neam s-au întruchipat în el. România, din putinţă, se îndrepta spre putere.
  • Cu Corneliu Codreanu am avut doar cîteva convorbiri. Am priceput din prima clipă că stau de vorbă cu un om într-o ţară de fleacuri umane. Prezenţa lui era tulburătoare şi n-am plecat niciodată de la el fără să simt acel suflu iremediabil, de răscruce care însoţeşte existenţele marcate de fatalitate. De ce n-aş mărturisi că o teamă ciudată mă cuprindea şi un fel de entuziasm plin de presimţiri îmi învăluia toată fiinţa?
  • Lumea cărţilor mi se părea inutilă, categoriile inoperante, prestigiile inteligenţei, şterse, iar subterfugiile, zadarnice.
  • Căpitanul nu suferea de viciul fundamental al aşa-zisului intelectual român. Căpitanul nu era <<deştept>>.
  • Căpitanul era profund..
slide11

Dezastrul spiritual al ţării derivă din inteligenţa fără conţinut, din deşteptăciune.Lipsa de miez a duhuluipreschimbă problemeleîn elemente de joc abstract şi răpeştespirituluilaturadestinului. Deşteptăciunea degradează pînă şi suferinţa în flecăreală.

  • Dar vorbele Căpitanului, grele şi rare, răsăreau din Soartă. Ele se plămădeau undeva departe. De aici impresia de univers al inimii, de univers al ochilor şi al gîndurilor.
  • (…)Fiecarecredea a-l înţelege. El, totuşi, scăpa fiecăruia. Depăşise limitele României. Însăşi Mişcării i-apropus un mod de viaţă care întrece rezistenţa românească. A fost prea mare. Înclini uneori a crede că el n-a căzut din conflictul mărimii lui cu micimea noastră. Nu este totuşi mai puţin adevărat că EPOCA DE PRIGOANĂ A SCOS LA IVEALĂ CARACTERE PE CARE CEA MAI ÎNCREZĂTOARE UTOPIE NU LE-AR FI PUTUT BĂNUI.
  • (…)În preajma Căpitanului nimeni nu rămînea călduţ. Peste ţară a trecut un fior nou. O regiune umană bîntuită de esenţial. Suferinţa devine criteriul vredniciei şi moartea, al chemării. În cîţiva ani, România a cunoscut o palpitaţie tragică a cărei intensitate ne consolează de laşitatea a o mie de ani de istorie. Credinţa unui om a dat naştere unei lumi ce lasă-nurmă tragedia antică şi pe Shakespeare. Şi asta în Balcani!”
  • Emil Cioran – Conferinţă ţinută la radio în ziua de 27 noiembrie 1940. “Glasul Strămoşesc”(Sibiu, anul VI, nr. 10, din 15 decembrie 1940)
o via confiscat de securitate grigore caraza
O viaţã confiscatã de Securitate - Grigore Caraza

• GrigoreCaraza, unadintrefigurileproeminente ale rezistenţeianticomuniste din România, a fostcondamnatîn total la 47 de ani de muncãsilnicã, temniţã greaşidomiciliu forţat înBãrãgan;

• dupãgratii a stat 21 de aniînpenitenciarele de la Piatra-Neamţ, Bacãu, Galata-Iaşi, Vãcãreşti, Jilava, Tg. OcnaşiAiud ;

• printrecamaraziisãi de suferinţã înînchisorilecomuniste s-au aflatPetreŢutea, IstrateMicescu, NichiforCrainic, RaduGyr, Ion Petrovici, DumitruStãniloaie, JustinPîrvu, DumitruBejan, PaulinClapon precum şi mulţi alţi (Sfinţi) Români.

slide17

„Suntdouăfeluri [(atitudini)] de a priviistoria: ceaorientală, care se îndepărtează de istorie,şiceaoccidentală, care uităcămai e şi un cer. Amîndouăsuntunilaterale. Înatitudineaorientală, istoria se anemiazăsau se insignifiază, înceaoccidentală, istoria se degradează, fiindcădevinedoarloculunorabsoluturisubiective, capricioase, laice, empirice, înşelătoareorichiarsatanice, legate de instinctepuromeneşti. Înambelecazuriistoria decade.

„Istoria mare sub semnulCrucii, al transcendentului”(1.). „Absolutul(;) e de esenţăreligioasă”(2.). „Săavemîntotdeaunaînistoriecurajul, universalitateaşiabsolutulCrucii”(3.).

  • „LuptametafizicădintreArhanghelismşiLuciferic se transpune, (;)pe plan pămîntean, încrîncenulrăzboipe care legionarismulîlpoartăîmpotrivaîntunericuluişisatanicului de pretutindeni.
  • Legionarismul(;) nu e, astfel, o simplăabstracţiune, o firavăformulăpolitică, ci un fenomeneticşiistoric de mare intensitateşidurată, germinat, înesenţeleluicelemaiprofunde, de un lung fulgermetafizic”(4.).
  • „Stilullegionarestestilulromânescde A FI, estestilul de viaţă al acestuineam care are un pămînt al său, un cerşi un Dumnezeu al său, care are un destinpropriuînistorianeamurilor. El vaînvinge ca cevafiresc, înluptace se dăastăziîntreceledouălumi”(5.).
  • Ceeacetrebuie e, deci, o sinteză de cerşi de istorie, o validaremaximă a istoriei, darîntr-o ierarhizare la capătulcăreiasă fie înţelesurileşitaineleauguste ale metafizicii”(6.).
slide18

“Corneliu Codreanu n-a pus problema României imediate, a României moderne sau contemporane. Era mult prea puţin. Nu s-ar fi potrivit nici dimensiunii viziunii sale şi nici aşteptărilor noastre. El a pus problema în termeni ultimi, în totalitatea devenirii naţionale. El n-a vrut să îndrepte mizeria aproximativă a condiţiei noastre, ci să introducă absolutul în respiraţia zilnică a României. Nu o revoluţie a momentului istoric, ci una a istoriei. Legiunea ar trebui înţeleasă astfel: NU NUMAI SĂ CREEZE ROMÂNIA, DAR SĂ-I ŞI RĂSCUMPERE TRECUTUL, SĂ INSUFLE ABSENŢA SECULARĂ, SĂ SALVEZE, PRINTR-O NEBUNIE, INSPIRATĂ ŞI UNICĂ, TIMPUL TRECUT.”(7.)

  • “Legionarismulîncurajeazăşi se întemeiazăpelibertate. Vii în legionarismpentru că eştiliber, pentru căte-ai hotărît sădepăşeşticercurile de fier ale determinismului biologic (frica de moarte, de suferinţă, etc.) şi ale determinismului economic (frica de a rămîne pedrumuri). Cel dintîigest al legionaruluieste un gest de totalălibertate: el îndrăzneşte să se rupă de toatelanţurilerobiei sale spirituale, biologiceşieconomice. Niciun determinism exterior nu-l maipoateinfluenţa. În clipa cînd s-a hotărît să fie liber, toatespaimeleşitoatecomplexele de inferioritatedispar ca prinfarmec. Cel care intrăîn Legiune, îmbracăpentrutotdeaunacămaşa morţii. Astaînseamnă: legionarul se simte atît de liber, încît nicimoartea nu-l maiînspăimîntă.
  • «Cel care ştie sămoară nu vafi rob niciodată». Şi nu e vorbanumai de robiaetnicăsau politică, ci, în primul rînd, de robia spirituală. Dacă eştigata sămori, nu temaipoaterobiniciofrică , nicioslăbiciune, niciotimiditate. Împăcîndu-te cu gîndulmorţii, atingiceamai totalălibertate care îiesteîngăduităomuluipe pămînt.”(8.)
slide19

„MişcareaLegionară(;) esteceamaiprofundărevoluţiespiritualăpe care a cunoscut-o poporulromân de la creştinarealuiîncoace.

  • Prin adîncimea, capacitatea de mulareperealităţişiperenitateaei, revoluţialuiCorneliuCodreanuestevalabilăpentrutoatenaţiunile care vorsăporneascăpecaleaîncreştinăriiefective”(9.).
  • Focşismarald.
  • CU DUMNEZEU ÎNAINTE!”(0)
  • (1) Vasile Băncilă, Arhangheli în istoria românească, articol apărut în Omul Nou, Brăila, 1938,apud site-ulFundaţieiGeorge Manu.
  • (2) ibidem
  • (3) ibidem
  • (4)Radu Gyr, O lume tînără şi un moment istoric, în volumul Radu Gyr, Femeia în eroismulspiritual moral, şi naţional, Idei desvoltate dintr-o conferinţă ţinută la 8 decembrie 1935, în aulaUniversităţii din Iaşi, sub patronajul Cercului Studenţesc Tecucean, Bucureşti, f.a., pag. 9, 10
  • (5)Ernest Bernea, [S.L.]
  • (6)ibidem. 1
  • (7) Emil Cioran – Conferinţă ţinută la radio în ziua de 27 noiembrie 1940. “Glasul Strămoşesc”(Sibiu, anul VI, nr. 10, din 15 decembrie 1940)
  • (8) MirceaEliade, Libertate, în Iconar, Cernăuţi, an III, 1937 nr. 5. Textul se regăseşteîn volumul, MirceaEliade, Textele «legionare» şidespre «românism», Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pag. 68
  • (9) Gheorghe Racoveanu, Mişcarea Legionară şi Biserica. Omenia şi frumuseţea cea dintîi, cu oprefaţă de Constantin Papanace, Editura Samizdat, Tiparul executat de Tipografia Antet XXPress, Filipeştii de Tîrg, Prahova, f.a., pag. 46
  • (0) RADU MIHAI CRIŞAN, SECRETUL SABIEI DE FOC SAU CUM E CU PUTINŢĂ FENOMENUL LEGIONAR