slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
TEHNOLOGII PowerPoint Presentation
Download Presentation
TEHNOLOGII

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 26

TEHNOLOGII - PowerPoint PPT Presentation


  • 224 Views
  • Uploaded on

TEHNOLOGII . ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ . PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE . . FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA ŞI CALITATEA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'TEHNOLOGII' - jenny


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

TEHNOLOGII

ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ

PLANTE MEDICINALE

ŞI AROMATICE

slide2

. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA ŞI CALITATEA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE

Productivitatea plantelor medicinale şi aromatice cultivate şi calitatea producţiei acestora este condiţionată de factori biologici (valoarea biologică şi culturală a materialului de semănat), de factorii ecologici (climatici, edafici, orografici) şi zonarea ecologică a plantelor, precum şi de factorii tehnologici (rotaţie, fertilizare, lucrările solului, semănatul sau plantatul, lucrările de îngrijire, recoltarea şi condiţionarea producţiei) (E. Păun şi colab. 1986, L. S. Muntean, 1996 etc.)

slide3

1.1. Factorii biologici

Productivitatea plantelor medicinale şi aromatice cultivate şi calitatea producţiei acestora este condiţionată de factorul biologic, cuprinzând însuşirile ereditare de producţie şi calitate a cultivarului (soiul sau pupulaţia), precum şi de valoarea culturală a materialului de semănat (puritate, germinaţie, masa a o mie de boabe).

1.2. Factorii ecologici.

Având condiţii foarte variate de climă şi sol, ţara noastră are o floră diversificată şi bogată. Din zona de stepă şi până în cea montană, se întâlnesc felurite specii ierboase şi lemnoase, plante care cresc spontan şi un număr însemnat de plante cultivate.

slide4

1.3. Factorii tehnologici.

Asolamentul (rotaţia). Plantele medicinale pot reveni pe acelaşi teren în general după 3-4 ani, uneori chiar după 7-9 ani pentru a întrerupe ciclul biologic şi răspândirea dăunătorilor şi bolilor

1.4. Condiţionarea materiei prime.

Condiţionarea primară, uscarea, controlul preliminar, ambalarea, precum şi modul de păstrare influenţează puternic calitatea materiei prime vegetale.

slide5

1.4.2. Sortarea pe calităţi şi realizarea indicilor de calitate a materiei prime vegetale se face pe baza stadardelor în vigoare şi a celor prevăzute în Farmacopeea Română. Determinarea calităţii se face pe loturi (luându-se 5% din numărul ambalajelor, dar nu mai puţin de 5 ambalaje, etc.), examinându-se la probele ridicate (organoleptic şi în laborator), dimensiunea, culoarea, mirosul, corpuri străine, umiditatea şi conţinutul în principii active.

1.4.3. Ambalarea materiei prime vegetale se face diferenţiat, în funcţie de specie şi organul folosit, folosindu-se în acest scop, saci de pânză sau de polietilenă, lăzi, cutii de tablă etc. (în funcţie şi de solicitările

Păstrarea materiei prime vegetale până la livrare se face în încăperi uscate şi aerisite, ferite de lumina soarelui şi de mirosuri străine. Produsele toxice se păstrează în încăperi separate, indicându-se acest fapt prin marcaje şi inscripţii.

slide6

2. LEGISLAŢIE ŞI NORMATIVE ÎN AGRICULTUIA ECOLOGICĂ

 Agricultura biodinamică

Sistemul a fost creat în Germania sub inspiraţia lui Rudolf Steiner şi pus în aplicare către E. Pfeiffer. El se bazează pe teoria elaborată în 1913-antroposofia, şi ia în calcul influenţa fazelor lunii şi a aştrilor asupra culturilor agricole.

Agricultura organică

Acest tip de agricultură s-a născut în Anglia după cel de al doilea război mondial şi a pus accentul pe echilibrul biologic din sol şi pe fertilitatea naturală a solului, sistem în care aportul de materii organice compostate este esenţial.

 Agricultura biologică

În Elveţia, în anii “40”, Hans Peter Rush şi H. Muller au pus accent pe autarhia producătorilor şi interesul unor circuite scurte de piaţă.

slide7

La nivel instituţional în România există următoarele organisme în domeniu:

Autoritatea Naţională pentru Produse Ecologice/ANPE (în cadrul Ministerului Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului)

 Comisia de Agricultură Ecologică (MAAP, FNAE, învăţămănt, cercetare);

 Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (FNAE/grupul naţional de producători);

 R.E.N.A.R. (structură de acreditare a structurilor de certificare);

slide8

3.1.2.Chimionul (Carum carvi L.)

.1.2.Chimionul (Carum carvi L.)

a

a

3.1.2.Chimionul (Carum carvi L

3. PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE CULTIVATE.

3.1. Fam. Apiaceae (Umbelliferae)

3.1.1.Coriandrul (Coriandrum sativum L.)

Materia primă şi utilizări. Materia primă o constituie fructele (Coriandri fructus), care conţin ulei volatil (0,5 - 1,5%), în componenţa căruia intră mai multe substanţe aromate, separabile într-o gamă largă de esenţe de parfum: cu miros de lăcrămioare (linaloolul), trandafir (geraniolul), vio­lete (metilionină şi ionină), lămâie (citralul) etc. Fructele conţin şi ulei gras, proteină, săruri minerale etc

b

b

Materia primă şi utilizări. Chimionul (chimenul) se cultivă pentru fructe (Carvi fructus), uneori pentru “herba”proaspătă (Carvi herba). Fructele conţin ulei volatil (3 - 7%), principalul component fiind carvona (50

Materia primă şi utilizări. Chimionul (chimenul) se cultivă pentru fructe (Carvi fructus), uneori pentru “herba”proaspătă (Carvi herba). Fructele conţin ulei volatil (3 - 7%), principalul component fiind carvona (50 - 60%), apoi limonenul (circa 40%) etc.

Materia primă şi utilizări.

slide9

3.1.3. Feniculul (Foeniculum vulgare Mill.)

Materia primă şi utilizări. Feniculul (molura, anason dulce) se cultivă pentru fructe (Foeniculi fructus) sau pentru întreaga parte aeriană a plan­tei (Foeniculi herba). Fructele conţin ulei volatil (2 - 7%) al cărui component principal este anetolul (circa 60%). Pentru, extragerea uleiului volatil, în ultimul timp se foloseşte şi Foeniculi herba.

3.1.4. Anasonul (Pimpinella anisum L.)

Materia primă şi utilizări. Anasonul (anisonul) se cultivă pentru fructe (Anisi fructus, Anisi vulgaris - fructus­). Fructele conţin ulei volatil (2 - 6%), principalul component fiind anetolul (80 - 90%), precum şi grăsimi, proteine etc.

3.1.5. Angelica (Angelica archangelica, L.)

Materia primă şi utilizări. Angelica (anghelică, angelină) se cultivă pentru rădăcini şi rizomi în anul întâi de vegetaţie (Angelicae radix), uneori şi pentru organele aeriene în anul II de vegetaţie. Rizomul şi rădăcinile conţin ulei volatil în proporţie de 0,10 - 0,37% în produsul proaspăt şi 0,28 – 1,0% în produsul uscat. Fructele sunt mai bogate decât rădăcinile în ulei volatil (0,31 - 0,53% în fructele proaspete şi 0,32 - 2% în cele uscate).

slide10

3.2. FAMILIA LAMIACEAE (LABIATAE)

3.2.1. Menta (Mentha piperita L) şi Menta creaţă (Mentha crispa L)

Materia primă şi utilizări. Materia primă o constituie frunzele sau planta întreagă de la mentă (Menthae folium sau Menthae piperitae, res­pectiv Menthae herba) şi de la menta creaţă (Menthae crispae - folium, respectiv Menthae crispae - herba), care conţin ulei volatil (0,5 - 3,50% din substanţa uscată), cu largi utilizări în industria medico-farmaceu­tică, alimentară şi cosmetică etc. Menta intră în componenţa diferitelor ceaiuri medicinale. Uleiul volatil de mentă are drept component prin­cipal mentolul iar cel de mentă creaţă carvona. După extragerea ule­iului volatil, deşeurile constituie un furaj valoros (pentru oi etc.), sau se pot utiliza ca îngrăşământ organic (după compostare).

3.2.2. Lavanda (Lavandula angustifolia Mill.)şi lavandinul (Lavandula hibrida R.)

Materia primă şi utilizări.Lavanda se cultivă pentru inflorescenţe (Lavandulae flos, Lavandulae angustifoliae-flos) utilizate în stare proaspătă sau uscată. În cultură mai există şi lavandinul de la care se utilizează inflorescenţele proaspete (Lavandulae hibridae flos).

slide11

3.2.3. Roiniţa (Melissa officinalis L.)

Fig. 3.8. Melissa officinalis L.

Materia primă şi utilizări. Roiniţa (melisa, busuiocul stupului) se cultivă pen­tru frunze (Melissae folium) sau toată planta (partea aeriană) (Melissae herba), care conţin ulei volatil (0,05 - 0,15% în planta proaspătă şi 0,10 - 0,45% în planta uscată), în care componentul principal este citralul (ce imprimă mirosul şi gustul de lămâie).

3.2.3. Roiniţa (Melissa officinalis L

Materia primă şi utilizări. Roiniţa (melisa, busuiocul stupului) se cultivă pen­tru frunze (Melissae folium) sau toată planta (partea aeriană) (Melissae herba), care conţin ulei volatil (0,05 - 0,15% în planta proaspătă şi 0,10 - 0,45% în planta uscată), în care componentul principal este citralul (ce imprimă mirosul şi gustul de lămâie).

3.2.4. Jaleşul (Salvia officinalis L.)

Materia primă şi utilizări. Jaleşul (salvie, jaleş de grădină) se cultivă pentru frunze (Salviae folium) sau plantă (partea aeriană - Salviae herba), care conţin ulei volatil.

3.2.5. Şerlaiul (Salvia sclarea L.)

Materia primă şi utilizări. Şerlaiul (“herba” Sfântului Ion) se cultivă pentru inflorescenţe (Salvie sclareae-­flos, Salvie sclareae-sumitates), care conţin ulei vo­latil (0,015 - 0,27% în flori proaspete şi 0,3 - 0,54% în flori uscate), în care componentul principal este acetatul de linalil (50 - 75%): frunzele şi tul­pinile au un conţinut mai scăzut de ulei volatil.

slide12

3.2.6. Mătăciunea (Dracocephalum moldavica L.)

Materia primă şi utilizări. Mătăciunea (mătăcină, busuiocul stupilor, busuiocul mănăstiresc) se cultivă pentru partea aeriană (Dracocephali herba), care conţine ulei volatil (0,2 - 0,7%), bogat în citral (până la 80%). Uleiul volatil din mătăciune este antiseptic şi carminativ, fiind utilizat similar cu cel de roiniţă.

3.2.7. Isopul (Hyssopus officinalis L.)

Materia primă şi utilizări. Isopul se cultivă pentru partea aeriană (Hyssopi herba) în stare uscată sau proaspătă, care conţine ulei volatil (0,07­ - 0,29% în herba proaspătă şi 0,20 - 1,5% în cea uscată), principalul component fiind pinocamfona (24 - 50%), apoi marubiina, taninuri şi alţi compuşi.

3.2.8. Măghiranul (Majorana hortensis Mnch.)

Materia primă şi utilizări. Măghiranul (maghiranul, măgheranul) se cultivă pentru partea aeriană (Majoranae herba) în stare proaspătă sau uscată, care conţine ulei volatil (0,3 - 0,4% în herba proaspătă şi 0,7 - 3,5% în cea uscată) şi alţi compuşi.

slide13

3.2.9. Cimbrul de cultură (cimbrul de câmp) (Thymus vulgaris L.)

Materia primă şi utilizări. Cimbrul de cultură (cimbrul de câmp, lămâioară, cimbrul adevărat) este o plantă de la care se utilizează partea aeriană – Thymi herba – în formă verde sau uscată, care conţine ulei volatil (0,2 – 0,9% în produsul proaspăt şi 0,5 – 2,6% în cel uscat), în care predomină timolul (20 – 40%) şi alţi componenţi.

3.2..10. Cimbrul de grădină (Satureja hortensis L.)

Materia primă şi utilizări. Cimbrul de grădină se cultivă pentru partea aeriană (Saturejae herba), care conţine ulei volatil (0,5 - 2%), tanin şi alţi produşi. Uleiul volatil conţine carvacrol şi cimol. Are un miros aro­matic şi gust iute.

3.2.11. Busuiocul (Ocimum basilicum L.)

Materia primă şi utilizări. Busuiocul este cultivat pentru partea aeriană (Basilici herba) în stare us­cată sau proaspătă, care conţine ulei volatil (0,2 - 1,0%) format din diverşi compuşi: eugenol, citral, linalol, camfor etc. De asemenea, busuiocul are şi valoare simbolică şi folclorică.

slide14

3.3. FAMILIA ASTERACEAE (COMPOSITAE)

3.3.1. Muşeţelul (Matricaria chamomilla L.)

Materia primă şi utilizări. Muşeţelul (romaniţa) se cultivă pentru flori (Chamomillae flos), care conţin 0,5 - ­1,5% ulei volatil (bogat în azulene) şi alţi compuşi valoroşi (flavonoide, cumarine etc.). Pentru extragerea uleiului volatil, uneori, se foloseşte partea aeriană în faza de înflorire (Chamomillae herba). Chamomillae flos are acţiune antispastică, anestezică, carminativă, dezinfectantă, antiinflamatoare etc. Acţiunea antispastică şi antiflogistică a uleiu­lui volatil se datorează chamazulenei, precum şi bisabiolului. Flavonoidele şi cumarinele conferă inflorescenţelor acţiunea spasmolitică.

3.3.2.Coada şoricelului (Achillea millefolium L

3.3.3. Piretrul (Chrysanthemum cirnerariifolium Trev] Vis.)

Materia primă şi utilizări. Piretrul (piretrul de Dalmaţia, floarea-raiului) se cul­tivă pentru flori (Pyrethri flos), care conţin piretrine (0,5 - 1%, ra­portat la substanţa uscată).

slide15

3.3.4. Pelinul (Artemisia absinthium L.)

Materia primă şi utilizări. Pelinul (pelinul alb, pelinul bun) se cultivă pentru partea aeriană (Absinthii herba), care conţine ulei volatil (0,2 - 0,5% în produsul proaspăt şi 0,4 - 1,4% în cel uscat), în componenţa căruia intră tuiona, azulene etc. Gustul amar este imprimat de diferite lactone sesquiterpenice (dimerii guaianolidici etc.) şi alţi compuşi.

3.3.5. Lemnul-domnului (Artemisia abrotanum

3.3.6. Tarhonul (Artemisia dracunculus L.)

Tarhonul (Artemisia dracunculus L. fig. 3.22, după E. Coiciu şi G. Rácz, 1962) este o plantă perenă care se cultivă pentru artea aeriană (Dracunculi herba) care conţine ulei volatil (0,4 - 1%) bogat (60 - 75%) în estragol (metilchavicol) şi alţi compuşi; herba se foloseşte în mod empiric ca stimulent al secreţiilor gastrice, în afecţiuni hepatice şi renale

slide16

3.3.8. Schinelul (Cnicus benedictus L.)

Materia primă şi utilizări. Schinelul este cultivat pentru ­partea aeriană a plantei (Cnici herba, Cardui benedicti herba), care conţine substanţe amare (cnicina, benedictina), ulei volatil (circa 0,3%), tanin (circa 8%), mucilag­ii, fitosterine, flavonoizi etc.

3.3.8. Anghinarea (Cynara scolymus L.)

Materia primă şi utilizări. Anghinarea (anghinavul) se cultivă pentru frunze (Cynarae folium), care conţin: 0,2 - 0,3% cinarină (acid 1-4 dicafeilchinic), acid clorogenic (acid 3-cafeilchinic), polifenoli, flavonozide (cinarozidă şi scolimozidă), un principiu amar (cineropicrină), glicozidele A şi B, pectine, taninuri etc. Au gust amar.

3.3.9. Gălbenelele (Calendula officinalis L.)

Materia primă şi utilizări. Gălbenelele (felimică, ochisele, nocotele, călincă, ochi-galbeni, roşioară, rujulită) se cultivă pentru flori (Calen­dulae flos) cu receptacul (Calendulae flos cum receptaculis) sau flori fără receptacul (Calendulae flos sine receptaculis), care conţin sa­ponozide triterpenice, carotenoide (circa 3%), flavonoizi şi glicozizi flavonici, ulei volatil (circa 0,02%), substanţe amare etc. Uneori se solicită întreaga parte aeriană a plan­tei (Calendulae herba).

slide17

3.3.10. Armurariul (Silybum marianum [L.] Gärtn.)

Materia primă şi utilizări. Armurariul se cultivă pentru fructe (Cardui mariae-fructus), care conţin diferite principii active, între care mai importante sunt: silibina şi silimarina.

3.3.11. Crăiţele (Tagetes patula L.)

Materia primă şi utilizări. Crăiţele (ochisele, vizoage) se cultivă pentru flori fără receptacul (Tagetes flos sine receptaculis), care conţin ulei volatil (0,5 -1,50%) helenienă, flavonoizi etc. Heleniena măreşte capacitatea de adaptare a ochiului la diferite intensităţi de lumină. Pe bază de helenienă este realizat produsul farmaceutic românesc Heligal, indicat la vederea nocturnă deficitară a ochiului miop, precum şi în profesii care necesită adaptarea rapidă a ochiului la întuneric (conducători auto, mecanici de trenuri, mineri). Planta se cultivă şi în scop ornamental

slide18

3.3.12. Echinacea (Echinacea angustifolia [DC] Moench;

Echinacea pallida Nutt; Echinacea purpurea [L.] Moench)

Materia primă şi utilizări. Speciile medicinale din genul Echinacea (cu frunză îngustă şi cea purpurie) se cultivă pentru rădăcini (Echinacea angustifolia radix, Echinacea pallida radix, Echinacea purpurea radix) şi partea aeriană (Echinacea angustifolia herba, Echinacea pallida herba, Echinacea purpurea herba) care conţin, în proporţii diferite, în funcţie de specie şi organ: polizaharide, ulei volatil, fitosterine, pentozani, echinaceina, echinolona, echinacina, echinacea B etc. În mod obişnuit Echinacea pallida şi E. agustifolia se cultivă pentru rădăcini, iar Echinacea purpurea pentru partea aeriană (herba).

3.4. FAMILIA VALERIANACEAE

3.4.1.Valeriana (Valeriana officinalis L.)

Materia primă şi utilizări. Valeriana (odoleanul) se cultivă pentru partea subterană (rizom şi rădăcină: Valerianae rhizoma cum radicibus; Valerianae rhizoma et radicibus), care conţine ulei volatil (0,05 - 0,25% în produsul proaspăt şi 0,25 - 2,50% în cel uscat) al cărui component prin­cipal este izovaleriantul de bornil (care imprimă mirosul specific materiei prime), precum şi alţi compuşi (acid izovalerianic, acid valerenic, alcaloizi, tanin, antibiotice, iridoide etc.).

slide19

3.5. FAMILIA HYPERICACEAE

3.5.1. Sunătoarea (Hypericum perforatum L.)

Materia primă şi utilizări. Sunătoarea (pojarniţa) este cultivată pentru părţile terminale ale plantei (20 - 30 cm) la înflorire (Hy­perici herba), care conţin: 0,05 - 0,10% ulei volatil (florile au 0,4 - 0,5%), pigmentul (roşu-violet, aproape negru) hipericina (în flori 0,2 - 0,3%, mai redus în celelalte organe), derivaţi polifenolici, tanin etc.

3.6. FAMILIA IRIDACEAE

3.6.1. Stânjenelul albastru (Iris germanica L.)şi

Stânjenelul alb (Iris florentina L.)

Materia primă şi utilizări. Stânjenelul albastru şi cel alb se cultivă pentru rizomi (Iridis rhizoma), care conţine ulei volatil (0,2 - 0,4%) compus din circa 20% irone (substanţă cu aromă de violete), cetone aromatice, acizi alifatici, cetone alifatice, flavone, aldehide etc. Uleiul volatil are utilizări în industria cosmetică (industria parfumurilor) şi la prepararea unor lichioruri. În scop medicinal se foloseşte ca expectorant

slide20

3.7. FAMILIA ARACEAE

3.7.1.Obligeana (Acorus calamus L.)

Materia primă şi utilizări. Obligeana (trestia mirositoare, calm) se cultivă pentru rizomi (Calami rhizoma), care conţine ulei volatil (1,5 - 4,5% în rizomii uscaţi) com­pus din azaronă, pinen etc., precum şi alţi compuşi, între care substanţa amară acorina, tanin etc

3.8. FAMILIA ROSACEAE

3.8.1. Trandafirul pentru ulei (Rosa damascena Mill.)

Materia primă şi utilizări. Trandafirul pentru ulei se cultivă pentru petale (Rosae petalum; Rosae damascenae - flos), care conţin ulei volatil (0,03 -0,073%), format din eleopten (partea volatilă, mai valoroasă, compusă din geraniol, citronelol, nerol, alcool fenil etilic etc.) şi din stearopten (amestec de hidrocarburi saturate solide, dizolvate în eleopten).

slide21

3.9. FAMILIA RANUNCULACEAE

3.9.1.Negrilica (Nigella sativa L.)

Materia primă şi utilizări. Negrilica (cernuşca) se cultivă pentru seminţe (Nigellae semen; Melanthii semen; Cuminis semen), care conţin ulei volatil (circa 1%), format din nigelonă etc.

3.9. FAMILIA RANUNCULACEAE

3.9.1.Negrilica (Nigella sativa L.)

Materia primă şi utilizări. Negrilica (cernuşca) se cultivă pentru seminţe (Nigellae semen; Melanthii semen; Cuminis semen), care conţin ulei volatil (circa 1%), format din nigelonă etc.

3.10. FAMILIA MALVACEAE

3.10.1. Nalba mare (Althaea officinalis L.)

Materia primă şi utilizări. Nalba mare se cultivă pentru frunze (Althaeae fo­lium), flori (Althaeae flos) şi rădăcini (Althaeae radix), care conţin mucilagii (10 - 35% în rădăcini, 9 -16% în frunze şi circa 6% în flori), care, prin hidroliză, pun în libertate diferiţi compuşi (galactoză, ramnoză, glucoză, acid galacturonic, arabinoză, xiloză etc.), precum şi amidon (20 -

slide22

3.11. FAMILIA FABACEAE

3.11.1. Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.)

Materia primă şi utilizări. Lemnul dulce (“herba” dulce, rădăcina dulce) se cultivă pentru rădăcini (Liquirittiae radix sin. Glycyrrhizae radix), care conţin saponine triterpenice, între care acidul glicirizinic (acid glicirizic), de 50 de ori mai dulce decât zaharoza (acidul glicirizic este o diglucuro­nidă a acidului gliciretic, fără gust dulce), aflat sub formă de sare (de Ca, K şi Mg) şi numit glicirizină (2,3 - 20,1%); de asemenea rădăcinile conţin flavonoide (1 - 1,5%) dintre care predomină liquiritina (0,45 - 0,60%) etc., ulei volatil, tanin etc.

3.12. FAMILIA CARYOPHYLLACEAE

3.12.1. Ipcărigea (Gypsophila paniculata L.)

Materia primă şi utilizări. Ipcărigea (ciuin alb; floarea-miresei) se cultivă pentru rizomi şi rădăcini (Saponariae albae-radix sau Gypsophilae paniculatae-radix). Numită şi “Rădăcină de Levant”, conţine saponine (6,5 - ­20%), conţinutul total fiind cunoscut sub numele de saponalbină sau gipsofilasaponină, precum şi alţi produşi (ulei volatil, glucide etc.).

slide23

3.13. FAMILIA POLYGONACEAE

3.13.1. Reventul (Rheum officinale Baill, Rh. palmatum L.)

Materia primă şi utilizări. Reventul se cultivă pentru rizomi şi rădăcini (Rhei rhizoma; Rhei rhizoma et radix mundatae) care conţin derivaţi antracenici (5 - 6%) sub formă oxidată (antrachinone) şi redusă (antrone, antranoli), apoi taninuri (circa 15%), mucilagii, pectine etc.

3.14. FAMILIA GENTIANACEAE

3.14.1. Ghinţura (Gentiana lutea L.)

Materia primă şi utilizări. Ghinţura (entura) se cultivă pentru rădăcini şi rizomi - Gentianae radix - care conţin heterozide (glicozide) armare (gentiopicrozidul sau gentiopicrina circa 1 - 3%, gentiomarina, amarogenţiana - de 5.000 de ori mai amară decât gentiopicrozidul etc.), alcaloidul gentianina, glucide (gentianoza, gentiobioza), substanţe colorante (gen­tizino sau dimetoxiantona), tanoizi, steroli etc.

slide24

3.15. FAMILIA PLANTAGINACEAE

3.15.1. Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata L

3.16. FAMILIA BRASSICACEAE (CRUCIFERAE)

3.16.1 Muştarul alb (Sinapis albaL.)şi Muştarul negru (Brassica nigra (L.)Koch.)

Materia primă şi utilizări. Muştarul se cultivă pentru seminţe (Sinapis albae samen - mugtarul alb; Sinapis nigrae semen - muştarul negru), care conţin ulei gras (circa 30 %), substanţe proteice (circa 25 %), mucilagii (circa 20%), substanţe minerale etc., precum şi heterozide (glicozide) specifice (circa 2%), care dau gustul picant. Hoterozidul (glicozida) din seiminţele de muştar alb este sinalbozidul (sinalbină), iar în seminţele de muştar negru este sinigrozidul (sinigrină). Aceste substante în prezenţa enzimei mirozinază (mirozină), în mediu apos, se dedublează: glucoză, sulfat acid şi izotiocianat de p-hidro-xibenzil (nevolatil) la muştarul alb; izotiocianatul de alil (volatil) la muştarul negru.

slide25

3.17. FAMILIA SCROPHULARIACEAE

3.17.1. Degeţelul lânos (Digitalis lanata Ehrh.)

Materia primă şi utilizări. Degeţelul lânos se cultivă pentru frunze (Digitalis lanatae-folium), care conţin glicozizi cardiotonici de tip cardenolidic (A, B, C, D), în proporţie de 0,5 - 1,7% (din substanţa uscată), cu acţiune cardiotonică. Principalul glicozid din complexul cardenolidic este Lanatozida C (80 - 240 mg %), urmată de alte lanatozide, în cantităţi diferite.

3.18. FAMILIA PAPAVERACEAE

3.18.1. Macul (Papaver somniferum L.)

Materia primă şi utilizări. Macul (macul de grădină) se cultivă pentru capsule (Papaveris fructus sau Papaveris capita), care conţin circa 40 de alcaloizi, localizaţi în latexul din canalele laticifere, dintre care, în proporţie mai mare, sunt: morfina (0,10 - 1,0% în capsule şi 3 - 25% în opiu), codeina (0,027 - 0,043% în capsule şi 0,5 - 3% în opiu), papaverina (0,008 - 0,04% în capsule şi 0,5 - 0,27% în opiu), narcotina, tebaina etc. Opiul este latexul obţinut prin incizia capsulelor verzi.

slide26

4. RESURSE MEDICINALE DE LA PLANTE CULTIVATE

ÎN ALTE SCOPURI

(materia primă vegetală şi condiţiile tehnice de recepţie) (după L. S. Muntean, 1990)

5. PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE RECOLTATE DIN PAJIŞTI ŞI ZONA FORESTIERĂ

Principalele plante medicinale şi aromatice care se recoltează din pajişti şi zona forestieră

6. PRINCIPALELE PRODUSE FITOTERAPEUTICE ROMÂNEŞTI

În prezent prin produse fitoterapeutice se înţeleg acele preparate obţinute direct din produsele vegetale medicinale ca de ex. Ceaiurile medicinale obţinute prin extracţie cu apă (infuzii, decoct, macerat) extracte hidroalcoolice ca tincturi, extracte fluide, moi şi uscate, sau totalul principiilor active izolate din plante. Acestea se pot condiţiona sub formă de unguente, supozitoare, comprimate, siropuri medicinale şi altele. Dar dintre produsele fitoterapeutice nu fac substanţele pure, indivizii chimici, deşi ele sunt substanţe naturale, fiind încadrate la produse chimioterapeutice (ex. atropina, chinina şi chinidina,reserpina, lanatozida, digoxina ş. a.).