1 / 70

HIPERBILIRUBINEMI A NEONATAL Ă

HIPERBILIRUBINEMI A NEONATAL Ă. CAUZE 1. Hiperproductie Incompatibilitate fetomaternă (Rh, ABO) Sferocitoza ereditară Hemoliza acuta dobandită – vit . K; nitrofurantoin Sange extravascular: - hematoame - h cerebrală ocultă, pulmonară

janelle
Download Presentation

HIPERBILIRUBINEMI A NEONATAL Ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. HIPERBILIRUBINEMIA NEONATALĂ

  2. CAUZE 1. Hiperproductie Incompatibilitate fetomaternă (Rh, ABO) • Sferocitoza ereditară • Hemoliza acuta dobandită – vit. K; nitrofurantoin • Sange extravascular: - hematoame - h cerebrală ocultă, pulmonară • Policitemie: - Transf fetomaternă si fetofetală - Pensare tardivă a CO

  3. 2.Cresterea circulatiei enterohepatice • Stenoza pilorică • Atrezie intestinală • Stenoza duodenală • Boala Hirschsprung • Ileus meconial • Ileus paralitic

  4. 3. Conditii metabolice si endocrine: • Galactozemie • Sindrom Crigler-Najjar (icter familial nehemolitic) • Boala Gilbert • Hipotiroidism • Medicamente si hormoni – Lucey-Driscoll - novobiocina • Copii din mame diabetice • Prematuritate • Hipopituitarism si anencefalie

  5. 4.Cauze obstructive • Atrezie biliară • Sindrom Dubin-Johnson • Sindrom Rotor • Chist coledoc • Fibroza chistică • Deficit de 1-antitripsină • Alimentatie parenterală (emulsie lipide)

  6. 5. Mixtă • Sepsis • Infectii transmise vertical: - Toxoplasmoza - Rubeola - BIC - Herpes simplex - Hepatita - Sifilis congenital • Sindromul detresei respiratorii • Asfixie • Copii din mame diabetice

  7. HIPERBILIRUBINEMIA NECONJUGATĂ

  8. BOALA HEMOLITICĂ A NOU-NĂSCUTULUI (ERITROBLASTOZA FETALĂ)

  9. Boala hemolitică apare în cadrul unei sarcini heterospecifice, în care mama Rh-negativăproduce anticorpi împotriva propriului făt Rh-pozitiv. • Stimularea antigenică este produsă de hematiile fetale, care ajung în circulaţia maternă prin intermediul placentei; • Pasajul hematiilor este mai intens în timpul chiuretajelor, naşterii şi manevrelor obstetricale.

  10. Evidenţierea şi evaluarea cantitativă a hematiilor fetale în circulaţia maternă se face cu ajutorul metodei Kleihamer şi Betkecare constă în: • prelevarea unui frotiu de sânge de la mamă; • tratare cu o soluţie acidă, apoi colorare; • citire la microscopul optic.

  11. Determinarea sistemului Rh are la bază prezenţa Ag la suprafaţa hematiilor şi se fac cu ajutorul serotestelor. • În sistemul Rh ca şi în cel ABO nu există anticorpi naturali (anti-D, anti-A, anti-B). • Fenomenele patologice ale unei sarcini heterospecifice apar o dată cu apariţia anticorpilor anti-Rh (anti-D), în urma stimulării antigenice. • Anticorpii care iau naştere fac parte din clasele IgG şi IgM.

  12. Pentru boala hemolitică a nou-născutului, au importanţă doar anticorpii din clasa IgG, singurii care trec bariera placentară; • în circulaţia fetală aceştia pot atinge nivelul de la mamă numai la 35 de săptămâni de gestaţie.

  13. Diagnosticul prenatal • Anamneza gravidei - antecedente obstetricale patologice (transfuzii de sânge Rh-pozitiv, avorturi, născuţi morţi sau vii cu anasarcă feto-placentară, ictere grave sau anemie hemolitică); • Rh-ul mamei şi soţului; • Titrul de anticorpi în dinamică; • Spectrofotometria LA extras prin amniocenteză; - se apreciază gradul de afectare a fătului prin determinarea bilirubinei în LA; - corelarea indicelui optic a spectrofotometriei LA cu suferinţa fetală se face cel mai bine între 30-34 săptămâni de gestaţie cu ajutorul diagramei Liley.

  14. Amnioscopia, după săptămâna a 30-cea de gestaţie; LA transparent=făt indemn; LA verzui sau galben=suf. fetală certă; LA roz= făt muribund.

  15. Diagnostic postnatal • Forme clinice 1.15-20 din copiii - se nasc sănătoşi. 2. Anemia hemolitică. -Starea la naştere - bună, - Icter moderat în primele 1-2 zile, care dispare în următoarele 4-5 zile, lăsând o paloare a tegumentelor şi mucoaselor ce persistă 1-2 luni. - Anemia însoţită de reticulocitoză (regenerare medulară bună) are un prognostic bun, -Hepatosplenomegalie ±

  16. Icterul grav neonatal. Debut - în primele ore după naştere (rar prezent de la naştere), • se intensifică progresiv pentru ca după 3-4 zile să se poată instala icterul nuclear (encefalopatia hiperbilirubinemică). • Icterul nuclear - semnele neurologice: somnolenţa sau hiperestezie, mioclonii ale feţei, nistagmus, redoarea cefei, convulsii, privire în "apus de soare", tendinţă de deflectare a capului.

  17. Alte semne care însoţesc icterul grav : • paloarea tegumentelor; • hepatosplenomegalia; • edemele loc. la MI sau generalizate • erupţie purpurică şi insuficienţă cardio-respiratorie.

  18. 4.Anasarca feto-placentară • stare generală extrem de gravă; • edeme generalizate; • paloare extremă; • abdomen mărit în volum; • insuficienţă cardiacă accentuată.

  19. Această formă clinică mai poate apare în: • infecţii congenitale (lues, toxoplasmoză, citomegalie, hepatită congenitală); • sindroame anemice (talasemie forma hemozigotă, deficid de G-6PD cu ingestie de medicamente de către mamă); • cardiopatii congenitale grave; • boli renale grave, diabet matern,

  20. Hidrops fetal

  21. Datele de laborator • ↓ nr. de hematii şi a Hb pe o perioadă de 2 luni; • ↑ eritroblaştilor - apoi sc până la dispariţia • reticulocitoza; • trombocitopenie; • scăderea activităţii factorilor consumabili ai coagulării; • BI din cordon > 3mg • prezenţa urobilinogenului în urină • hipoglicemie dat. hiperplaziei celulelor beta-insulare; • test Coombs pozitiv şi titrul Ac crescut la mamă; • test Coombs direct şi ind. şi Rh-pozitiv la copil.

  22. Tratament profilactic • Profilaxia izoimunizării : • Evitarea administrării de sânge Rh-pozitiv, tuturor femeilor Rh-negative din perioada cea mai precoce a vieţii; • Femeile Rh-negative vor primi o doză de imunoglobulină G anti-D, de 200-300g, între prima şi a treia zi după un avort sau naşterea unui produs de concepţie Rh-pozitiv • Când lehuza are anticorpi anti-D, - NU administrarea Ig • Când la incompatibilitatea Rh se asociază şi una de grup ABO, administrarea de Ig nu mai este necesară.

  23. Tratament profilactic • Inducerea naşterii naturale sau prin cezariană, în timp optim, în funcţie de gradul de maturitate, dar şi de gradul de afectare a fătului, în colaborare cu antecedentele obstetricale ale mamei; • Imaturitatea fătului - accentuată şi indicele optic al LA  0,2 - transfuzia iu de sânge, cu cele mai bune rezultate între 28-32 săptămâni de gestaţie; • = 50-80ml de sânge grup O (I), Rh-negativ în cavitatea peritoneală a fătului; se poate repeta după două săptămâni;

  24. Tratament Atitudinea în sala de naşteri • Instalarea respiraţiei şi stabilizarea temperaturii; • Resuscitarea copilului cu hidrops, la nevoie ventilaţie asistată + E.S.T parţială cu 20-40 ml masă eritrocitară Rh negativ. • Monitorizarea de laborator: • Ht; Bilirubina serică totală : la 4-6 ore până va fi în declin

  25. EST • când nou-născutul prezintă: paloare accentuată sau icter tegumentar, edeme, hepatosplenomegalie, stare generală alterată; • Hb la nn la termen este sub 11g şi la prematuri sub 14g, sau când bilirubinemia din cordon este peste 4mg; • când starea clinică este bună, bilirubinemia atinge 18-20mg la nou-născutul la termen, 15-18mg la prematur de gradul I şi II, 15mg la prematurul de gradul III 10mg la prem. de gradul IV;

  26. Fototerapia: Fototerapia: - din I-a zi de viaţă • fotoizomerizarea geometrică a BI, preluată de ficat  bilă • formarea de lumirubină  bilă • reacţii de oxidare a B.R Măsuri suplimentare: • Protejarea ochilor (injurii oculare) • Acperirea pierderilor de apă insensibilă şi digestivă • Evitarea supraîncălzirii n.n. • Efecte secundare: sindr." copilului bronzat" prin retenţie de ac. biliari • Contraindicaţii: porfiria congenit.

  27. Tratament medicamentos Fenobarbitalul: • Creşte niv. activ. Gl. transferazei la nivel hepatic • Creşte fluxul biliar nedependent de săruri biliare • Creşte concentr. hepatocitară a proteinei Y care potenţează transportul bilirubinei la reticulul endoplasmaic, unde se află bilirubin-glucuroniltransferaz • Doza medie : 5 mg/Kg/zi Albumina umană: -leagă BI • Doza: 10 ml/Kg corp/zi • Recomandare: la cei cu hipoproteinemie • ! Creşte osmolaritatea serică.

  28. Complicatii • B.M. hialine • Hipoglicemie • Trombocitopenia; • Icter obstructiv (sindr. bilă groasă); • Anemia severă la n.n. hidropic

  29. Icterul colestatic n.n.

  30. Apare prin tulburarea drenajului bilei cu creşterea B.D. peste 1,5 mg% . Mecanismul colestazei • Injurii hepatocelulare • Obstrucţia căilor biliare (hipoplazie, atrezia intrahepatică, chist coledoc ) • Supraîncărcarea cu bilirubină (Rh, ABO) • Dezordini congenitale ale excreţiei de bilirubină: Sindr. Dubin-Johnson, Sindr. Rottor

  31. Cauzele 1. Infecţioase: • Sindr. TORCH, • hepatitele A şi B, • Echovirus, • V. Coxsakie, • infecţii bacteriene.

  32. 2.Genetice şi metabolice: • galactozemia • Intoleranţa la fructoză • Mucoviscidoza, tirosinemia • Deficienţa alfa-1-antitripsină • Hipertiroidism cong. • Hipopituitarism, • B. N.-Pick • Sindr. Byler.

  33. 3. ALTE CAUZE • B. hemolitică, • alim. parenterală T., • insuf. cardiacă, • atrezia/hipoplazia biliară, • stări postoperatorii, • droguri.

  34. Aspecte clinice În funcţie de intensitatea bolii: • tegumente icterice, • hepatosplenomegalie, • urini hipercrome, • scaune acolice •  simptomatologia bolii de bază : şoc, stări septice ( bacteriene, virale, fungice) sau desordini metabolice.

  35. Diagnostic Ivestigaţii de rutină: • Bilirub. (D.T), • Transam.fosfataze alcaline, • hemocultură, • titrul TORCH, citomegalvirus în cultură urinară, • AgHbs, Ac. IgM pt. H.V., • nivelul alfa-1-antitripsinei ( 100 mg %), • hemoleucogr., reticulocite, • grup sangv., Rh, test Coombs, • clinitest urinar (pozitiv în galactozemie, tiroxinemie, intoleranţa la fructoză), • aminoacidurie calitativă.

  36. Alte investigaţii: • nivelul T4, STH, • testul sudorii, • testul toleranţei la fructoză, • ultrasonografia hepatică şi a căilor biliare. Investigaţii invazive - etiologie incertă: P.B.H., colangiograma + portaenterostomie (pt. dg. atreziei, chist de coledoc).

  37. Tratament • Corectare tulb. electrolitice şi metabolice • Tratam. Infcţiilor • Ventilaţie asistată (hidrops şi plămân compromis) • Trat. dietetic - în colestază: Progestimil, Portagen • în galactozemie: evitarea preparatelor care conţin lactoză • intoleranţa la fructoză: evitarea preparatelor care conţin sucroză

  38. Tratament mediccamentos Suportiv: • 1. Înlocuirea sângelui pierdut; • 2. Ventilaţie asistată, pentru cei cu ascită şi plămân compromis; • 3. Tratamentul infecţiei şi peritonitei; • 4. Atenţie la administrarea terapiei cu fluide, la terapia diuretică pentru ascită şi edeme; • 5. Corectarea tulburărilor electrolitice; • 6. Monitorizare metabolică atentă.

  39. Terapia nutriţională - aport adecvat pt creştere, într-o formă adecvtă pentru absorbţie. Se poate utiliza următorul ghid, care trebuie să fie individualizat: • 1. Formulele de preparate utilizate la copil cu colestază sunt: Progestimil, Portagen. • 2. Formulele de preparate care trebuie evitate în bolile metabolice: a). Galactozemia: se va evita laptele matern şi toate formulele care conţin lactoză. b). Intoleranţa la fructoză: se vor evita formulele care conţin sucroza

  40. ENTEROCOLITA ULCERO-NECROTICĂ

  41. DEF: sindromul de necroză intestinală acută de cauza necunoscută • Epidem. – incidenta -0,3 – 2,4 ‰ naşteri • mortalitatea – 45% Gn < 1500g

  42. Patogenia 1.Prematuritatea si GN < 1 500 g -EUN 80%-la VLBW. 2. Imaturitatea mec. de apărare ale tractului GI • sistem local de aparare = deficitar - cantitate redusă de IgAs, nr. scazut de limfocite B si T • colonizarea bac. a intestinului fav. -agresiunea bact. şi toxinelor. • hipoclorhidria gastrică, caract. ac. varste - colonizarea enterică. • actiunea proteolitică scazută a ferm. pancreatici, • motilitatea intestinala redusă,  cresterea fl. de colonizare n. a tractului GI in primele zile - intestinul - mai permeabil pentru bacterii si endotoxine,

  43. 3. Rolul bacteriilor si toxinelor • Clostridium – inf. preferential ţ. ischemice. • Clostridium perfringens = fl. int. normală a nn • Stafilococul coagulazo-negativ  • Stafilococul auriu  delta-toxine –citolitice • Klebsiella, • E coli si Salmonella

  44. 4.Rolul mediatorilor inflamaţiei: TNFa (factor de necroză tumorală )PAF (factor de activare plachetar rolul acestor mediatori = crucial in patogenia EUN 5. Rolul radicalilor de oxigen şi al injuriei ischemie-reperfuzie: • hipoxia si ischemia tractului GI - scad fl. sanguin mezenteric, • → necroza si ulceraţiile intestinale.

  45. 6. Alimentatia enterală • precoce cu volume mari (cresteri zilnice de peste 35-60 ml/kg/zi), • compozitia hiperosmolară a unor formule • proteinele laptelui de vacă

  46. Tabloul clinic diagnosticul precoce - dificil ● semne sistemice : • instabilitatea termică, • iritabilitatea, • crizele de apnee, • hipotensiunea, • acidoza, • oliguria, • sângerările.

  47. ● semnele gastrointestinale : • rezidu gastric intre mese (sesizat cu ocazia gavajului intermitent), • vărsaturi, • distensie abdominală (ileus paralitic cu disparitia zgomotelor intestinale la auscultatie), • scaune sanguinolente sau melenă, • schimbarea culorii si consistentei peretelui abdominal ●semnele clinice de septicemie se suprapun TC descris

  48. Diagnosticul clinic • sangerarile rectale, • trombocitopenia • acidoza metabolică • hiponatremie refractară Radiografia abdominală • distensia gazoasă a anselor intestinale • eventual pneumoperitoneu in caz de perforatie intestinală • Radiografii - in incidence laterale,în ortostatism pe gol

  49. Stadiile evolutive BELL • Stadiul I - Suspiciune clnică. • Stadiul II - Semne clinice definite si modificări • radiologice sugestive. • Stadiul III - Perforaţie intestinală demonstrabilă clinic si radiologic (survine in 20-30% din cazuri)

  50. Tratament ● sustinerea f. aparatului cardiovascular -şoc, hipotensiune- cu linie venoasa continuă ● umplerea patului vasc. - pl proaspată (10 ml/kg) - sursă de factor de coagulare, ● dopamină (3-5 ug/kg/ min)- ameliorează irigaţia mezenterică ● acidoza – sol. de bicarbonat - 2 mEq/kg, la fiecare 6-8 ore - normalizarea pH-ului seric.

More Related