managementul organi za iilor neguvernamentale nonpr ofit l.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonpr ofit PowerPoint Presentation
Download Presentation
Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonpr ofit

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 16

Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonpr ofit - PowerPoint PPT Presentation


  • 132 Views
  • Uploaded on

Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonpr ofit. Cooperare intrasectoria lă. Tipuri de parteneriate. Parteneriatele pot fi clasificate astfel ,: a) în funcţie de caracterul juridic : - parteneriate formal; - parteneriate informal; b) în funcţie de obiectivul urmărit :

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonpr ofit' - isaiah


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
tipuri de parteneriate
Tipuri de parteneriate
  • Parteneriatele pot fi clasificate astfel,:
  • a) în funcţie de caracterul juridic:
  • - parteneriate formal;
  • - parteneriate informal;
  • b) în funcţie de obiectivul urmărit:
  • - parteneriate de reprezentare;
  • - parteneriate operaţionale, care la rândul lor pot fi:
  • - parteneriate pe termen lung;
  • - parteneriate pe termen scurt; respectiv,
  • - parteneriate cu finanţare;
  • - parteneriate fără finanţare.
  • Agenţia pentru Informarea şi Dezvoltarea Organizaţiilor Neguvernamentale, Organizaţii neguvernamentale. Ghid practic, Seria Biblioteca ONG, Timişoara, 2002, pag. 42-43
cooperare intrasectorial
Cooperare intrasectorială
  • Formele de cooperare în interiorul sectorului pot fi clasificate în funcţie de scopul, durata şi gradul de formalizare a acestor relaţii. Analiza relaţiilor din interiorul sectorului scot în evidenţă lipsa unei strategii viabile, parteneriate care s-au realizat în timp au avut la bază iniţiative ale unor lideri ai unor organizaţii.
forme de colaborare
Forme de colaborare
  • Schimbul de informaţii şi participarea reciprocă la diferite evenimente
  • Evenimente de dezvoltare sectorială
  • Coaliţiile ad-hoc
  • Folosirea în comun a resurselor
  • Complementaritatea serviciilor prin transfer
  • Reţelele
  • Organizaţiile umbrelă
  • Participarea comună în programe şi proiecte
probleme ce afecteaz colaborarea
Probleme ce afectează colaborarea
  • Lipsa transparenţei în diseminarea informaţiei,
  • Probleme ce ţin de cultura organizaţională
  • Probleme la nivel executiv – experienţe anterioare,
  • Interes scăzut pentru impact
  • Lipsa resurselor.
rela ia dintre ap i ong
Relaţia dintre AP şi ONG
  • Relaţia dintre APL şi ONG diferă de la ţară la ţară şi poate fi influenţat de mărimea sectorului.
  • O tipologie a relaţiei sector asociativ – administraţie este propusă de John Clark în studiul său „The Relationship Between the State and the Voluntary Sector”. Astfel, avem trei tipuri de relaţii: o relaţie de dependenţă a O.N.G.-urilor faţă de stat (în care acestea pur şi simplu implementează programele Guvernului şi sunt dependente financiar de el);în al doilea rănd, vorbim despre o relaţie antagonistă (în care nici una dintre părţi nu doreşte reconcilierea sau colaborarea);în ultimul rând avem relaţia caracteristică democraţiilor liberale care presupune o colaborare şi un parteneriat la care fiecare parte este liberă să adere sau nu.
rela ia dintre ap i ong7
Relaţia dintre AP şi ONG
  • Cea mai utilizată formă de colaborare este furnizarea de servicii publice: SUA; Germania, Olanda, Franţa şi în foarte multe ţări aflate în dezvoltare,
  • Motivaţia acestor relaţii se datorează încrederii de care se bucură organizaţiile în ţările respective sau a principiului subsidiarităţii.
bariere n dezvoltarea rela iilor ap ong
Bariere în dezvoltarea relaţiilor AP - ONG
  • un mediu puternic politizat,
  • preferinţa unor O.N.G.-uri pentru izolare,
  • neîncrederea funcţionarilor publici în capacitatea sectorului asociativ de a putea furniza servicii publice,
  • fonduri limitate,
  • grupul de beneficiar: la O.N.G. – uri foarte bine definit la AP. general,
  • incapacitatea de rezolva unele probleme ce se manifestă în ambele sensuri,
  • dorinţa factorului politic de a nu întări sectorul non-profit,
  • dependenţa unor ONG-uri de donatori străini
mbun t irea rela iei ap ong
Îmbunătăţirea relaţiei AP - ONG
  • încurajarea discuţiilor publice şi facilitarea accesului la informaţii;
  • simplificarea diverselor proceduri administrative, cum ar fi cea de constituire, de contabilitate, audit, etc.;
  • stimulente pentru O.N.G.-uri: subvenţii, scăderea impozitului pe profit;
  • colaborarea: includerea organizaţiilor neguvernamentale în implementarea unor programe sau proiecte;
  • implicarea în procesul de luare al deciziilor: participarea la diverse întâlniri, mese rotunde, seminarii, etc.;
  • cale de comunicare a informaţiilor publice: O.N.G.-urile pot fi folosite ca şi o metodă în plus pentru propagarea informaţiilor publice.
situa ia din rom nia rela ia adm central ong
Situaţia din România. Relaţia Adm. centrală - ONG
  • începând cu anul 1996 schimbare de trend,
  • apariţia la nivelul administraţiei centrale a unor structuri însărcinate cu relaţia cu sectorul asociativ,
  • Schimbările percepute ca fiind pozitive se datorează mai mult unor relaţii individuale şi mai puţin sunt abordări de tip structură
rela ia apl ong la nivelul administra iei locale
Relaţia APL – ONG la nivelul administraţiei locale

Obstacolele principale în calea dezvoltării unor relaţii consistente între autorităţile locale şi ONG-ri sunt determinate de trei factori.

  • Mai întâi, trebuie remarcat că rolul ONG-lor nu este cunoscut de aleşii locali.
  • În al doilea rând din cauza procesului lent de descentralizare autorităţile locale au puteri şi fonduri limitate.
  • În al treilea rând se constată un nivel scăzut de dezvoltare a abilităţilor personalului de la nivelul administraţiei locale care este expus într-o măsură mai mică la noi modalităţi de gîndire şi organizare a muncii comparativ cu cel al ONG-lor.
rela ia dintre ong uri i mediul de afaceri
Relaţia dintre ONG-uri şi mediul de afaceri
  • principala formă de manifestare este relaţia de finanţare. S-a mers mult mai încet în ceea ce priveşte stabilirea sau menţinerea unui dialog cu mediul de afaceri sau cu autorităţile locale asupra chestiunilor de interes pentru dezvoltarea locală,
  • Dezvoltarea culturii si practicilor de donatii corporatiste (corporate giving) are o dimensiune strategicã atât pentru sectorul nonguvernamnetal cât si pentru sectorul de afaceri din România.
rela ia dintre ong uri i mediul de afaceri13
Relaţia dintre ONG-uri şi mediul de afaceri

Construirea relatiilor de parteneriat coerente si de duratã reprezintã o provocare atât pentru organizatiile neguvernamentale cât si pentru sectorul de afaceri. Organizatiile neguvernamentale trebuie sã înteleagã ce anume determinã corporatiile sã le ofere suport:

  • Relatiile cu comunitatea – Unul din rationamentele cele mai clare ale sectorului de afaceri în dezvoltarea de parteneriate durabile cu organizatiile societãtii civile rezidã în dorinta acestuia de a sprijini si a se implica în comunitatea în cadrul cãreia îsi desfasoarã afacerile.
  • Marketing – Corporatiile adesea sponsorizeazã evenimente cu profil vizibil realizate de cãtre ONG-ri (concerte, evenimente sportive, expozitii etc.). O companie va oferi o donatie importantã în schimbul unei prezentãri proeminente a logo-ului ei în cadrul evenimentului.
  • Fundatii corporatiste – În general aceste fundatii corporatiste apar în cadrul corporatiilor care au o strategie si programe de duratã destinate sustinerii dezvoltãrii comunitãtii. Companiile îsi stabilesc propriile fundatii care au ca scop sã ofere granturi unor programe de dezvoltare comunitare care se încadreazã într-o logicã si strategie specificã.
  • Programe de donatie discretionare – uneori companiile dispun de un buget pentru donatii, fãrã a utiliza o strategie anume. Avem de-a face, în general, cu mici donatii destinate unor evenimente sau activitãti de sprijin pentru comunitate si gestionate uneori prin ONGuri.
  • Membership corporatist – Unele ONG-ri pot dezvolta o relatie intersantã cu companiile prin oferirea de permise de liber acces la unele evenimente organizate de ele în schimbul unei taxe de membership. Multe organizatii culturale practicã acest tip de relatie ONG-companie în beneficiu mutual.
motiva ia companiilor pentru a dezvoltare rela ii de partneriat
Motivaţia companiilor pentru a dezvoltare relaţii de partneriat

Companiile trebuie sã tinã pasul cu scopurile, problemele si schimbãrile exprimate ca si nevoi comunitare din urmãtoarele motive:

  • motivul central este legat de interesul propriu si conservarea proprie. De exemplu: companiile au o prezentã semnificativã în comunitate si vor sã-si protejeze investitiile. Problemele de interes pentru ele sunt reglementãrile regionale, amenintarea deteriorãrii zonei, taxele pe care trebuie sã le plãteascã, posibilitatea de a avea o fortã de muncã calificatã în mod adecvat.
  • anumite probleme si rezolvãrile lor implicã beneficii directe sau indirecte pentru companii. De exemplu: serviciile de sãnãtate, serviciile sociale, mediul înconjurãtor etc.
  • reputatia companiei si imaginea ei în comunitate.
responsabilitatea social corporatist
Responsabilitatea Socială Corporatistă
  • Keith Davis si Robert Blomstrom definesc conceptul de responsabilitate socialã corporatistã astfel: “Responsabilitatea socialã reprezintã obligatia factorilor de decizie de a actiona în vederea protejãrii si îmbunãtãtirii stãrii de bine a societãtii ca întreg, alãturi de necesitatea de a-si proteja propriile interese.”
  • Joseph McGuire: “Ideea de responsabilitate socialã corporatistã presupune faptul cã o corporatie nu are numai obligatii economice si legale, ci si anume responsabilitãti fatã de comunitatea în care activeazã”.
responsabilitatea social corporatist16
Responsabilitatea Socială Corporatistă
  • Apariţia în România a conceptului de Responsabilitate Socială Corporatistăşi a practicilor asociate acestuia are cel puţin două cauze: în primul rând, dezvoltarea economică şi apariţia pe piaţă a companiilor multinaţionale au determinat un tip de presiune în sensul identificării unor modalități adecvate de consolidare a imaginii corporatiste şi a reputaţiei. În al doilea rând, retragerea de pe piaţă a marilor donatori şi diminuarea resurselor financiare provenite de la organisme internaţionale determină un alt tip de presiune, în sens invers, din partea organizaţiilor non-profit care îşi diversifică strategiile de atragere a finanţărilor din surse indigene: sector public, sector de afaceri sau cetăţeni.
  • Trei forme de manifestarea a Responsabilităţii Corporatiste Sociale: programe de donaţii şi campanii sociale susţinute de companii, programe de voluntariat corporatist şi fundaţii corporatiste.