Strategii pentru schimbare Promovarea alimentaţiei vegetariene Simpozionul de nutriţie vegetariană September 10 – 13, 20

1. Strategii pentru schimbarePromovarea alimentaţiei vegetarieneSimpozionul de nutriţie vegetarianăSeptember 10 – 13, 2008 E. Haddad, DrPH, Rd Departamentul de nutriţie al Universităţii Loma Linda

2. Obiectivele participantului • Să înţeleagă complexitatea factorilor ce influenţează alimentaţia şi stilul de viaţă. • Să identifice barierele cu care se confruntă profesioniştii în domeniul sănătăţii când încearcă promovarea schimbărilor în alimentaţie şi stil de viaţă şi strategiile de care este nevoie pentru a depăşi aceste bariere. • Să explice rolul screening-ului nutriţional, evaluarea, diagnosticarea şi consilierea în influenţarea schimbărilor în dietă. • Să explice cum strategiile comportamentale şi intervievarea motivaţională sunt aplicate intervenţiei în stilul de viaţă.

3. Schimbările de dietă şi stil de viaţă au vreun rol în provocările cu care se confruntă România în domeniul sănătăţii? • Rata mortalităţii, în general • Bolile cardiovasculare • Cancer • Obezitate • Fumat • Alcool şi consumul de droguri Încetarea fumatului Dieta sanatoasă Activitate fizică

4. Recomandările alimentare pentru reducerea riscului scot în evidenţă vegetalele WCRF/AICR, 2007.

5. Perspectiva social-ecologică From McLeroy KR et al, 1988.

6. Abordări ale schimbării • Accentul pe • Schimbarea comportamentului individual • Rolul stilului de viaţă şi a comportamentului individual în determinarea statutului de sănătate • Schimbarea mediului social şi fizic • Cauzalitatea socială a bolilor

7. Perspectiva social-ecologicăSfere de influenţă • Individual • Caracteristicile individuale care influenţează comportamentul cum ar fi cunoaşterea, atitudinile,conceptul de sine,deprinderile. • Interpersonal (grupurile primare) • familie, semeni, reţele sociale, prieteniile şi asocierile care oferă identitatea socială şi o definire a rolului. • Instituţional (organizational) • reguli, regulamente, politici, structurile informale care se aplică locurilor de muncă, şcoli, grupuri religioase. • Comunitate • Reţele sociale, norme şi standarde care se aplică organizaţiilor comunităţii şi media. • Politica publică • Politici locale şi naţionale şi legile ce reglementează sau susţin acţiunile pentru sănătate.

8. Strategii de mediu care promovează alimentaţia sănătoasă • Schimbări în furnizarea alimentelor • Punct de alegere informaţie nutriţională • Supermarket • Cofetării şi restaurante • Lucrul în sectorul privat • Politica nutriţională şi stimulii • Schimbarea structurii de sănătate legat de nutriţie

9. Şirul neîntrerupt al intervenţiilor Nu sunt conştient Mă gândesc la schimbare Menţinerea comportamentului Conştient Nu mă gândesc la schimbare Încăpăţânat Nici o dorinţă de schimbare Educaţie Marketing social Lege

10. Influenţele asupra comportamentului alimentar hrană persoană mediu Înclinaţii comportamentale determinate biologic Factori de mediu Factori individuali şi interpersonali Experimentarea Alegerea hranei / comportamentul alimentar

11. Complexitatea factorilor care influenţează comportamentul alimentar Preferinţe Factori senzorialo-afectivi

12. Complexitatea factorilor care influenţează comportamentul alimentar Atitudini,semnificaţii şi norme sociale

13. Complexitatea factorilor care influenţează comportamentul alimentar Disponibilitate şi influenţe

14. Ce este motivaţia • Starea de a fi pregătit şi de a dori schimbarea, ce poate fluctua de la un moment la altul sau de la o situaţie la alta • Probabilitatea ca o persoană să intre, să continue şi să adere la o anumită strategie de schimbare

15. Teoria aşteptare- valoare în motivaţie • Indivizii se angajează într-un anume comportament dacă ei cred că acesta va avea rezultatele pe care le doresc ei • Motivaţia = încrederea cu privire la rezultatele aşteptate×valoarea dată acestor rezultate Motivaţia = aşteptare×valori

16. Teoria expectanţă în motivaţieIndivizii caută să maximizeze rezultatele pozitive şi să minimizeze rezultatele negative • Rezultatele în sănătate • Datele ştiinţifice despre relaţia dintre alegerea hranei şi sănătate şi boală (riscul perceput) • Rezultatele sociale • Presiunea socială • Rezultatele auto-evaluative • Imaginea de sine • Respectul de sine • Randamentul personal

17. Pre-examinare O persoană nu caută să schimbe ceva la stilul de viaţă sau în comportamentul său. Examinarea se gândeşte să facă o schimbare, dar nu s-a hotărât încă. (ambivalenţa) Pregătirea a hotărât să facă o schimbare şi se gândeşte cum să le facă. Acţiunea Face ceva în vederea schimbării Menţinerea Face eforturi să menţină schimbarea sau noul stil de viaţă, cu posibile ispite de a se întoarce la comportamentul anterior sau mici alunecări Recădere şi revenire Etapele schimbăriiProchaska şi DiClemente (1982)

18. Scopurile educaţionale

19. Scopul Sporeşte motivaţia Strategii Intensifică faptul de a fi conştient Ridică îndoieli— creşte percepţia persoanei asupra riscului şi problemelor dacă se menţine comportamentul actual Mijloace Auto-evaluare: liste, jurnale cu privire la alimentaţie, etc. Statistici Filme motivaţionale Pre-examinarea

20. Scop Activează luarea deciziilor Strategii (înclinarea balanţei) Evocarea motivelor pentru schimbareşi riscurile dacă nu se schimbă Întărirea randamentului unei persoane Folosirea strategiilor motivaţionale Creşterea beneficiilor, reducerea barierelor, Mijloace Balanţa decizională: liste de argumente pro şi contra Evaluarea problemelor Discuţii de grup, dezbatere, jucarea de roluri Activităţi de clarificarea rolurilor Intenţia de a acţiona Examinarea

21. Scop Facilitarea capacităţii de acţiune Strategie Ajută persoană să adopte cel mai bun curs al acţiunii în vederea schimbării Stabileşte ţinte Sporeşte încrederea în sine Creşterea randamentului personal Mijloace Stabilirea de ţinte, plan de acţiune Deprinderi în ale gătitului prin cursuri practice Evaluarea critică a îndemânării prin discuţiişi analiză a problemelor Hotărârea (decizia)

22. Activitate de stabilire a ţelurilor • Ţeluri : scrie două căi prin care poţi mânca mai multe fructe şi legume 1) 2) • Stabilirea unui ţel: alege unul dintre ţelurile de mai sus şi transformă-l în ceva ce poţi face acţiune : ce vei face diferit? cât de des? cât de mult? unde? cu cine? • Fă un plan: scrie două motive pentru care această schimbare ar putea fi dificilă 1) 2) • Ce vei face ca să depăşeşti aceste probleme? 1) 2) Haide să încercăm să facem această schimbare! Heneman K et al, 2005

23. Scop Facilitarea capacităţii de acţiune Strategie Ajutarea persoanei să facă paşi în vederea schimbării A trece de la gând la faptă Folosirea sugestiilor din jur Mijloace Îndemânarea în ale gătitului Evaluarea critică a îndemânării Acţiune

24. Scop Întărirea auto-disciplinei Strategie Ajutarea persoanei să identifice şi să folosească strategi de prevenire a căderilor Gândire de perspectivă Abilităţi pentru a face faţă situaţiei Mijloace monitorizare Introspecţie Politica personală de alimentaţie Grupuri de suport Menţinerea

25. Recădere şi revenire • Ajută persoana să reiniţieze procesul de examinare, hotărâre şi acţiune fără să intre în blocaj sau se demoralizeze din pricina greşelii.

26. Ce este intervievarea motivaţională? • A fost prima dată descrisă de către S Rollnick şi J Bell (1991) şi s-a bazat pe lucrarea lui WR Miller. • Este un stil de acţiune concentrat pe client cu oameni care sunt desemnaţi să cerceteze şi să reducă ambivalenţa şi să încurajeze schimbarea. • Intervievarea motivaţională • Este importantă în stadiile iniţiale ale schimbării • Este atât empatică cât şi directivă • Este centrată pe client • Participă la stabilirea ţelurilor • Include oferirea de informaţii • Are ca rezultat un plan de schimbare negociat.

27. Scopurile consilierii motivaţionale • Să evalueze faptul de a fi “gata de schimbare” • Să cerceteze ambivalenţa (sentimente conflictuale) • Încurajează clientul să îşi exprime preocuparea şi argumentele pentru schimbare • Să evite îndârjirea rezistenţei

28. Patru principii • Exprimă empatie • Ascultare reflexivă • Dezvoltă discrepanţa • Discrepanţa între cum stau acum lucrurile şi cum ar vrea persoana să fie • Fă faţă rezistenţei • Recunoaşte ezitarea ca fiind ceva natural şi de înţeles • Susţine randamentul personal • Persoana (clientul) este responsabil în cele din urmă

29. Strategii ale consiliere motivaţionale • Punerea de întrebări deschise • Ascultare reflexivă • Important este clientul • Afirmaţii care aduc clientul în centru • Îmi imaginez cât de greu trebuie să vă fi fost să vă hotărâţi să veniţi aici. Aţi făcut un pas important! • Cred că este minunat că vreţi să faceţi ceva în legătură cu asta. • Trebuie să vă fi fost foarte greu... • Asta e o întrebare foarte bună... • Înţeleg ce spuneţi. . .

30. Strategii ale consilierii motivaţionale • Faceţi periodic un rezumat • Spuneţi deci că sunteţi preocupat de greutatea dvs. vă întrebaţi de ce luaţi aşa mult în greutate când de fapt nu mâncaţi la fel de mult ca alţii.Vă preocupă faptul că nu v-aţi putea reveni. Ce altceva? • Am înţeles corect? • Am omis ceva?

31. Strategii ale consilierii motivaţionale 5. Fă faţă rezistenţei • Normal • Influenţată de stilul consilierului • Oferirea de sfaturi • Convingere directă (de ce nu faceţi asta?) • Recunoscută după • argumentare, întreruperi, negare, şi ignorare • Manevrată prin • reflectare, distragerea atenţiei, reliefarea alegerii, refacere, etc.

32. Strategii ale consilierii motivaţionale • Luarea deciziilor • Nu exisă doar o soluţie pentru această probleme ci mai multe. . . • Pot să vă spun ce a funcţionat pentru alţii. . . • În final dvs. veţi fi cel care va şti cel mai bine ce va funcţiona pentru dvs. . . • Vreţi să vedem împreună care sunt opţiunile?

33. Contract de alimentaţie ___________ Săptămâna viitoare, sunt de acord să mănânc mai puţin _____ (numele alimentului). Acum mănânc cam _______ (cantintatea) ______ ori pesăpt/lună Cred că mă voi confrunta cu următoarele probleme: ___________________________ Pentru a rezolva aceste probleme mă gândesc să____________________ Nume : ____________ data: ____ Martor : ___________ data: ____

34. Rolul marketingului social • Marketing • Procesul prin care indivizii şi grupurile obţin ceea ce îşi doresc şi au nevoie prin crearea şi schimbul de produse şi bunuri • Marketing social • “aplicarea tehnologiilor de marketing dezvoltate în sectorul comercial la soluţia problemelor sociale au fost linia de fond a schimbării comportamentului.” Acesta implică • “analiza, executarea planurilor şi evaluarea programelor desemnate să influenţeze comportamentul voluntaral publicului ţintă pentru ameliorarea bunăstării personale şi a societăţii.”—Alan Andreasan

35. Ce este marketingul social? • Aplicarea tehnicilor de marketing comercial pentru a comunica despre problemele sociale şi de sănătate. • Marketingul social se concentrează pe un anume public ţintă – încercând să îl convingă, mai ales prin mijloace media, să adopte o idee, o anume practică, produs sau toate trei.

36. Principiile marketingului • Orientarea consumatorului (Peter Drucker) • Conducerea consumatorului, centrat pe public • Schimb voluntar • “Produsul” sau “ideea” are un beneficiu sau o valoare cunoscută • Segmentarea pieţei • Desemnată pentru publicul ţintă. • Mesaj • Clar, concis, uşor de memorat, relevant pentru individ

37. Principii de marketing • Croirea • Ajustarea mesajului la interesele unei persoane sau grup, la stilul de viaţă, la comportament, bariere sau motivatori afectează aproape sigur schimbarea. • Canale • Mediul prin care mesajul este primit cum ar fi Tv, radio, materiale scrise; sau, locuri cum ar fi slujba, şcoala,biserică, saloane de frumuseţe, etc. • Cercetarea pieţei

38. Cei patru P ai marketingului • Cele patru elemente universale ale marketingului se numesc cei patru P • Produs • Orice se oferă la schimb pe piaţă pentru bani sau ceva de valoare.Poate fi un bun sau serviciu tangibil. • Place - Locul • Locul unde are loc schimbul. • Preţ • Costuri tangibile (taxa pe serviciu) • Articole ne-materiale (timp, efort, neplăcere) • Promovare • Reclame , promoţii de vânzări, promovare personală • Publicitate, relaţii publice, etc.

39. Cei patru P ai marketingului social Produs= cunoştinţele, atitudinea sau comportamentul pe care vrei să îl adopte publicul. Preţ = la ce trebuie să renunţe publicul ţintă pentru a se bucura de beneficiile programului. Locul = canalul sau modul în care este transmis mesajul. Promovarea = mijloacele prin care publicul ţintă este convins că produsul merită preţul.

40. Cheia unui marketing de succes este să afli ce va funcţiona pentru publicul ţintă.

41. Planul de campanie al marketingului social • Obiectivul comunicării • Ce încerci să faci? • Publicul ţintă • La cine încerci să ajungi? • Atitudini curente • Ce consideră publicul ca fiind adevărat cu privire la problema în discuţie? • Atitudini dorite • Ce vrei să creadă diferit? • Acţiunea dorită • Ce vrei să facă publicul ca reacţie la mesajul tău?

42. Planul de campanie al marketingului social • Prima propunere de vânzare • Ce ai pentru ei? • Susţinere • Ce cercetare, dovadă, sau alte surse există pentru a-ţi susţine mesajul? • Personalitate • Ce ton vrei să utilizezi? Umoristic? Educaţional? • Indicatori de succes • Cum vei şti că ai avut succes?

43. Unicitatea marketingului social • Este diferit de educaţia publică şi alte strategii de comunicare şi educaţie sanogenă în sensul căscopul său final este să influenţeze şi să schimbe comportamentul, nu doar să sporească cunoştinţele sau să schimbe atitudinile. • Poate urmări schimbarea valorilor şi atitudinilor ca mijloace de influenţare a comportamentului.

44. Există multe strategii de schimbare la toate nivelele de influenţă Tu cum te vei implica?