Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare - PowerPoint PPT Presentation

hue
slide1 n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare PowerPoint Presentation
Download Presentation
Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare

play fullscreen
1 / 21
Download Presentation
Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare
198 Views
Download Presentation

Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare

  2. CUPRINS: • Definiţiamigraţiei • Migraţiapeştilor • Migraţiaanimalelor • Migraţia in mediulterestru • Migraţia păsărilor • Migraţia in mediulacvatic

  3. Migraţiapeştilor Peştii migrează în căutarea surselor de hrană sau a locurilor de reproducere. Multe specii rătăcesc prin oceane în urmărirea „norilor” de plancton (un amestec de vegetale şi vieţuitoare microscopice), ce au densitate variabilă în funcţie de sezon. în plus, multe specii migrează spre locurile de reproducerepentru a-şi depune icrele

  4. Adaptareapeştilormigratori Migraţia între râu şi mare nu este o sarcină uşoară. Apa mării este mult mai sărată decât cea a râurilor; schimbarea salinităţii are consecinţe semnificative asupra tuturor peştilor.în apa dulce conţinutuldesare al lichidelor corporale este mult mai mare decât al mediului înconjurător, în urma procesului de echilibrare numit osmoză, apa pătrunde prin pielea peştelui. 

  5. Pe urmele migratorilor Migraţia peştilor este în continuare o enigmă pentru cercetători, dar prin dezvoltarea tehnologiei, studierea peştilor devine din ce în ce mai uşoară. în acest scop pot fi utilizate proprietăţile a trei tipuri de unde: UHF, VHF şi unde acustice. Un aparat tipic de telemetrie (pentru măsurarea distanţelor) este reprezentat de un „clopoţel” acustic ce poate fi fixat de exteriorul peştelui, în stomacul acestuia sau implantat în corpul său. Acest dispozitiv emite ultrasunete, ce pot fi ulterior transformate în sunete auzibile. Aria de acţiune a acestor dispozitive este de regulă un kilometru, iar urmărirea peştilor se face de pe vapoare sau de pe malul râurilor.

  6. SOMONUL Somonii, alături de unelespecii de broaşteţestoase marine, călatorescpedistanţe mari de la loculunde au eclozat, reuşind să se intoarcă cu exactitate in acelaşi spaţii pentru a se reproduce, atuncicandatingmaturitatea. Modalitatea in care astfel de peştişi reptile reuşesc să-şiregăsească cu exactitatetraseulstrăbătut in primeleluni de viaţă, a fostunuldintremisterele care au tulburat generaţii intregi de naturalişti.

  7. Anghila Ca toatespeciile de Amphihaline, anghilamigreaza in MareaSargaselorpentrureproducere. Depunerea are loc la sfarsituliernii - inceputulprimaverii in MareaSargaselor. LarveleleptocefalesuntadusepecoasteaEuropei de CurentulGolfului in aproximativ 7 - 11 lunidarpoatedurapana la 3 ani. In stadiul de larve, puii de anghila nu seamanadeloc cu parintiiavand forma unorfrunze, semitransparentesi se hranescnumai cu plancton.

  8. NISETRU Ca pestemigratoranadrom, primavara (aprilie-mai) urca in susulDunarii, pentrureproducere, pana la Portile de Fier, depunandicrele in tot cursulfluviului, in locuriadanci, cu fund pietrossinisipos (mai-iunie); catretoamna, ceamai mare parte dintreadultisitineri se intorc in mare, undeierneaza la adancime in grupurimici.Se hraneste cu molustesipestimici.Traieste circa 45 de anisichiarmaimult.

  9. Migraţia animalelor este un fenomen mult mai amplu, dar şi mai planificat, decât simpla deplasare a animalelor. Un biolog pe nume Hugh Dingle, încercând să înţeleagă esenţa ei, a identificat cinci caracteristici care se aplică tuturor migraţiilor, în diferite grade şi combinaţii. Ele sunt deplasări prelungite care duc animalele în afara habitatelor familiare; tind să fie liniare, nu întortocheate; presupun comportamente speciale de pregătire (cum ar fi supraalimentarea) şi de sosire; necesită consum special de energie. Şi încă ceva: animalele migratoare menţin o concentrare intensă asupra misiunii importante care le determină să nu fie distrase de tentaţii şi deturnate de obstacole care ar abate alte animale.

  10. Comportamentul şi adaptarea animalelor înmediu Migraţiaanimalelor face parte din comportamentulacestora. Elemigreazăsau călătoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resursediferitesausuperioare, cum arfihranamaimultăsaulocurimaicaldesimaisigurepentrureproducere. Celemaimultemigraţii au loc o data pe an într-un anumitanotimp, daralteleaparmaimultsaumaipuţin frecvent. Cu toate cămigraţiilesuntnecesare, acesteaconsumăfoartemult din energiasitimpulanimalului, expunând-ul la pericole, cum arfilipsa mâncăriisauepuizarea. î

  11. Migraţiaîn mediulterestru În mediulterestru, în regiuniprecumsavaneleaficanesi tundra arctică, mâncareaşiapasunt rare mai tot timpul. Turmele de animale călătorescîn funcţie de sezonpentru a folosi cât maibineresurseleexistente. De exemplu, în Canada, cariboulpetreceiarnaîn padurile de conifere. în aprilie, el migrează în nordspretundră (regiuneaArctica farăcopaci) pentrureproducere, unde se hrăneşte cu lichenisiierburi. El se întoarceîn pădure de îndatăceiarna arctică reîncepeşipamântulesteacoperit de o crustăgroasă de gheaţă.

  12. Migraţiapăsărilor Multe păsărimigrează sezonier. Primavara, elezboară din zonele cu iernimaicaldeşi cu cantităţimari de hranăsprezonelemaireciunde îşidepunouăle şiîşicrescpuii. Acesteregiunimaireci au hrană numaiprimavaraşivara. Unelespeciimigreazăoricumînzone cu maipuţină hrană, dar care oferămaimultăprotecţieîn perioadareproduceriişicreşteriipuilor. Ceamai lungădistanţăesteparcursă de chira polară. Ea zboară din loculîn care depuneouăle, din zona arctică pânăîn Anctarticaşiînapoi, în fiecare an – o călătoriedus – întors de aproximativ 36000 km.

  13. Un alt exemplusuntpinguiniiAdelle care călătorescpeste 300 km pegheaţa dură a măriipentru a ajunge la locurileunde se reproduc, pecontinentul Antarctic. Aceeaşipereche de pinguinivareveni la acelaşicuib in fiecare an.

  14. De ce migrează păsările? Principalele motive ale migrării păsărilor sunt:oferta de hrană variată cu anotimpurile,căutarea celui mai potrivit loc pentru cuibărit, fuga din faţa inamicilor naturali şi evitarea suprapopulării. Durata şi distanţa parcursă cu ocazia migrării este însă diferită. Unele păsări migrează zilnic: nopţile şi le petrec în centrul oraşului, unde este mai cald decât la periferie.Alte păsări,care cuibăresc în emisfera nordică, observă că toamna zilele devin mai scurte şi mai reci, scade ritmul de creştere al plantelor şi oferta de hrană. Primăvara, în locurile de iernat temperatura creşte şi scade umiditatea, astfel încât păsările doresc să se întoarcă în regiunile mai reci.

  15. Specii de păsări călătoare: Păsările mai grele, cum ar fi berzele, trebuie să depună un efort mai mare pentru zbor. Tocmai din acest motiv, se străduiesc ca în timpul migraţiei să parcurgă distanţe cât mai mari prin planare. În timpul zborului de toamnă, dinspre Europa spre Africa, prin intermediul curenţilor ascendenţi calzi se pot ridica uşor,din ce în ce mai sus. Pentru multe păsări, Europa Centrală reprezintă cel mai sudic punct al migrării. .

  16. LEBADA PITICA • Lebăda pitică de exemplu, migrează din zonele de clocit ale Siberiei de Nord, până la malul Mării Nordice.

  17. Migraţiaîn mediulacvatic În mediulacvatic existămulte vieţuitoare care migrează. Astfelbalenele călătoresc din teritoriile de hrănirespreceleunde se reproducşiînapoi, în fiecare an. Din noiembrie pânăîn aprilie, balenaalbastrăşibalena cu cocoaşă se hranesc cu animalemici, numite krill în regiunilepolare. Odată cu apropiereaierniielestrăbat oceanul Atlantic, Pacific şi Indian ca să se reproducăîn apeletropicalecalde.

  18. Încălzirea globală influenţează migraţia ţestoaselor Temperatura mării, în continuă creştere, afectează obiceiurile demigraţie ale broaştelor ţestoase de pe coasta de nord a Italiei. Ecologiştii din Italia se tem ca schimbările de climăinfluenţează migraţia broaştelor ţestoase. Temperatura Mării Ligurice din nord-estul Italiei este multmai mare în acest an, după ce peninsula a traversat cea mai călduroasăiarnă din ultimele două secole. De obicei, în lunile aprilie şi mai, apa mării are 12-13 grade Celsius. Anul acestatemperatura nu a scăzut sub 19 grade.

  19. BiBLIOGRAFIE: Revista,,Terra’’Revista ,,ArboreleLumii’’ www.wikipwdia.ro www.descopera.ro

  20. Proiectrealizat de: • BercuBogdan • PopaAndreea • PopaTedi • StanciuDenisa • Zachia Diana