cursul 9 convergen a nominal i real n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Cursul 9: Convergența nominală și reală PowerPoint Presentation
Download Presentation
Cursul 9: Convergența nominală și reală

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 56

Cursul 9: Convergența nominală și reală - PowerPoint PPT Presentation


  • 79 Views
  • Uploaded on

Curs: Finanțe Internaționale. Cursul 9: Convergența nominală și reală. Conf. univ. dr. Cristian P ĂUN. București, 2011. Convergenţa nominală (5 criterii):.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Cursul 9: Convergența nominală și reală' - hogan


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
convergen a nominal 5 criterii
Convergenţa nominală (5 criterii):
  • Inflaţia: creşterea preţurilor nu trebuie să fie mai mare cu 1,5% peste media celor mai performante 3 ţări din Zona Euro din punct de vedere al inflaţiei. Pentru măsurarea dinamicii preţurilor de consum se foloseşte un INDICE ARMONIZAT.
  • Dobânda pe termen lung: ţările care doresc să adere la Euro nu trebuie să aibă dobânda pe termen lung mai mare cu 2% faţă de media dobânzii pe termen lung a celor mai performante 3 ţări în materie de inflaţie (vezi criteriul de mai sus). Dobânda se va lua cea de la obligaţiunile guvernamentale.
  • Deficitul public: deficitul public nu trebuie să fie mai mare de 3% din PIB calculat la preţul pieţei.
  • Datoria publică: datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.
  • Stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să rămână natural (fără intervenţia băncii centrale) stabil faţă de Euro vreme de 2 ani înainte de acceptarea în Zona Euro. Stabilitatea a fost stabilită odată cu setarea ERM2 prin tratatul de la Amsterdam: o bandă de variaţie de maxim +/-15% faţă de un curs etalon stabilit iniţial.
convergen a real i convergen a legal ntr o zon monetar
Convergenţa reală şi convergenţa legală într-o zonă monetară
  • Prin convergenţă legalăse înţelege armonizarea legislaţiei naţionale cu privire la funcţionarea sistemului financiar-bancar, modificarea statului de funcţionare al băncii centrale. În sens larg această convergenţă vizează independenţa băncii centrale faţă de factorul politic şi integrarea băncii centrale în SEBC (Sistemul European al Băncilor Centrale).
  • Convergenţa reală are în vedere egalizarea standardului de viaţă şi este mai larg definit de Comisia Europeană ca fiind “coeziunea economică şi socială” din Uniunea Europeană. Nu există un criteriu de convergenţă clar stabilit de Tratate dar se are în vedere şomajul, structura balanţei de plăţi externe, venitul pe locuitor, nivelul cheltuielilor guvernamentale, inovarea etc. O ţară trebuie să facă eforturi să se apropie de ţările din zona monetară în care doreşte să se integreze şi din acest punct de vedere.
    • Critică: şi în România există zone care sunt mai dezvoltate economic decât alte zone şi nu există nici o problemă a stabilităţii monedei naţionale din acest punct de vedere.
ipotezele cu privire la convergen a unei ri la o zon monetar
Ipotezele cu privire la convergenţa unei ţări la o zonă monetară:

Ipotezele cu privire la convergenţa unei ţări la o zonă monetară sunt în număr de 3 (definite iniţial de Galor, 1996):

  • Ipoteza cu privire la Convergenţa Absolută (sau necondiţionată): -venitul pe locuitor al ţărilor converge unul către altul pe termen lung independent de condiţiile iniţiale din aceste ţări [Baumol, 1986; DeLong, 1988]. Dacă ţările nu vor reuşi să conveargă una către cealaltă atunci problema ţine de un eşec al instituţiilor responsabile de acest proces [Abramovitz, 1986; Heitger, 1987; Alam, 1992];
  • Ipoteza Convergenţei Condiţionate – venitul pe locuitor va converge între ţări care sunt identice din punct de vedere al caracteristicilor structurale fundamentale independent de condiţiile iniţiale din aceste ţări [Dowrick and Nguyen, 1989; Barro and Sala-i-Martin, 1991, 1992; Mankiw et al., 1992; Levine and Renett, 1992; Barro et al., 1995]. Convergenţa apare doar la ţări asemănătoare din punct de vedere structural.
  • Ipoteza Convergenţei “de Club” – venitul pe locuitor din diferite ţări va converge pe termen lung doar dacă ţările sunt identice din punct de vedere al caracteristicilor lor structurale fundamentale dar şi dacă pleacă de la condiţii iniţiale similare.
forme ale convergen ei
Forme ale convergenţei

Există numeroase studii care au testat ipotezele cu privire la convergenţa reală şi nominală. În literatura de specialitate identificăm două definiţii ale convergenţei considerate relevante şi de referinţă [Barro and Sala-i-Martin (1995), Sala-i-Martin (1996) Vohra (1997), Martin and Sanz (2003), Iancu, (2008)]:

  • β convergenţă(“beta”) presupune faptul că ţări mai sărace (sau regiuni) cresc mai rapid decât cele mai bogate şi astfel ele le vor putea ajunge din urmă într-un orizont de timp determinat. Testarea se face pe baza modelelor de regresie.
  • σ convergenţă (“sigma”) acoperă două tipuri de convergenţă – absolută şi condiţională şi care are în vedere reducerea dispersiei între PIB / loc. al unor ţări dintr-o anumită regiune.
efectul balassa samuelson 1964
Efectul Balassa – Samuelson (1964)
  • Varianta originală a Balassa – Samuelson Effect se referă la corelaţia dintre nivelul general al preţurilor dintr-o anumită ţară şi nivelul venitului pe locuitor [Balassa, 1964; Samuelson, 1964].
  • Efectul Balassa – Samuelson: orice creştere a productivităţii într-o ţară (PIB/loc.) generează o creştere a nivelului preţurilor (altfel spus, convergenţa nominală este imposibil de realizat în acelaşi timp cu convergenţa reală).
  • Ipotezele iniţiale ale modelului Balassa - Samuelson:
    • Două ţări oferă două tipuri de produse pe piaţă: bunuri tranzacţionabile (tradable) şi bunuri netranzacţionabile (non-tradables, cele ale căror preţuri sunt reglementate cum ar fi energia electrică sau transportul în comun).
    • Nivelul de productivitate în ambele sectoare este măsurată în mod similar pe baza productivităţii muncii.
    • Pentru simplificare, productivitatea muncii pentru sectorul bunurilor netranzacţionabile a fost setat la 1 în ambele ţări (A şi B)
efectul balassa samuelson
Efectul Balassa-Samuelson

Salariile (wAşiwB) în ambele sectoare şi în ambele ţări depind de nivelul preţurilor şi de productivitatea muncii în cele două sectoare:

efectul balassa samuelson1
Efectul Balassa-Samuelson

Asumând o mobilitate totală a capitalurilor între cele două sectoare (tradable şinon-tradable) în ambele ţări (dobânda este o variabilă exogenă) şi că piaţa muncii este una eficientă şi perfect funcţională: salariile dintre cele două sectoare în cele două ţări tind să fie egale:

Prima situaţie: Ambele ţări utilizează aceeaşi monedă sau moneda este legată una de cealaltă (curs fix sau ancoră valutară), cursul de schimb E este setat ca fiind egal cu1 (E=1). Bazându-ne pe paritatea puterilor de cumpărare avem:

efectul balassa samuelson cazul unui curs fix sau a unor monede legate ntre ele
Efectul Balassa-Samuelson: cazul unui curs fix sau a unor monede legate între ele
  • Concluzii:
  • Dacă în Ţara A productivitatea în sectorul bunurilor tranzacţionabile creşte mai mult decât în Ţara B, preţurile din sectorul bunurilor netranzacţionabile din Ţara A vor creşte mai mult decât preţurile din sectorul bunurilor netranzacţionabile din Ţara B (convergenţa nominală).
  • Când două ţări îşi leagă moneda una de cealaltă apare o incompatibilitate între convergenţa reală (bazându-ne pe productivitatea muncii) şi convergenţa nominală (bazându-ne pe inflaţie).
  • Concluzia este foarte clară: Nu putem avea în acelaşi timp convergenţă reală şi convergenţă nominală
efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Al doilea caz: Ţările A şi B utilizează monede diferite

Preţurile din cele două ţări A şi B sunt exprimate ca medie ponderată între preţurile la bunurile tranzacţionabile şi la cele netranzacţionabile.

Dacă se notează cu θAşiθBponderile celor două tipuri de bunuri în coşul de bunuri pe care se estimează inflaţia avem că:

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite1
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Pentru simplitatea modelului se consideră că în cele două ţări avem aceeaşi structură a preţurilor (θA= θB).

Pornim din nou de la Paritatea Puterilor de Cumpărare (PPC) care este valabilă doar pentru bunurile tranzacţionabile:

Pe o piaţă a muncii perfect funcţională în cele două ţări (A şi B) avem că salariile tind să se egalizeze între cele două sectoare:

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite4
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Cursul de schimb real este egal cu cursul de schimb nominal ajustat cu diferenţialul de inflaţie:

Logaritmând relaţia de mai sus (asumând şi căθA=θB=θ) obţinem:

Rescriind formula obţinem următoarea relaţie:

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite5
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Prin derivarea termenilor ecuaţiei de mai sus în funcţie de timp obţinem că:

PPP Formula:

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite6
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Dacă iniţial considerăm variaţia cursului de schimb nominal egală cu 0 (dE/dt=0), variaţia cursului de schimb real depinde de variaţia preţurilor din sectorul non-tradable:

Concluzie: Dacă variaţia preţurilor în sectorul bunurilor netranzacţionabile din ţara B este mai mare decât variaţia preţurilor în sectorul bunurilor netranzacţionabile în ţara A cursul de schimb real din ţara A va creşte.

Nivelul preţurilor din sectorul bunurilor netranzacţionabile din cele două ţări depinde de productivitatea muncii şi nivelul preţurilor din sectorul bunurilor tranzacţionabile (tradable)

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite7
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Derivând din formula salariului din sectorul bunurilor netranzacţionabile în funcţie de timp obţinem:

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite8
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Dacă variaţia productivităţii muncii din sectorul bunurilor netranzacţionabile este egală în ambele ţări, variaţia cursului de schimb real va fi:

Notă: Ţările diferă doar prin variaţia productivităţii muncii în sectorul bunurilor tranzacţionabile nu şi prin variaţia productivităţii muncii în sectorul bunurilor netranzacţionabile.

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite9
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

O altă asumpţie pe care o facem este că salariul din sectorul bunurilor netranzacţionabile creşte dacă creşte salariul în sectorul bunurilor tranzacţionabile (creşterea salariului dintr-un sector trage după sine creşterea salariului şi din celălalt sector în interiorul unei ţări):

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite10
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Convergenţa nominală impune o stabilitate a cursului de schimb pe o perioadă determinată. Deci E este de presupus că e relativ fix !!!

efectul balassa samuelson ri care folosesc monede diferite11
Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Concluzii desprinse din relaţia de mai sus:

Dacă cursul de schimb nominal este fixat (dE/dt este egal cu 0) atunci dacă în ţara A productivitatea muncii în sectorul bunurilor tranzacţionabile va creşte mai rapid decât în ţara B în acelaşi sector (convergenţă reală a lui A către B) atunci inflaţia din ţara A va fi mai mare decât inflaţia din ţara B (divergenţă nominală). Adică ţara A nu poate avea în acelaşi timp şi convergenţă reală şi convergenţă nominală.

descrierea variabilelor din model
Descrierea variabilelor din model:
  • Public balance (as % of GDP): net borrowing (+)/net lending (-) of general government is the difference between the revenue and the expenditure of the general government sector. The general government sector comprises the following subsectors: central government, state government, local government, and social security funds. GDP used as a denominator is the gross domestic product at current market prices.
  • Public debt (as % of GDP): Debt is valued at nominal (face) value, and foreign currency debt is converted into national currency using end-year market exchange rates (though special rules apply to contracts). The national data for the general government sector are consolidated between the sub-sectors. Basic data are expressed in national currency, converted into euro using end-year exchange rates for the euro provided by the European Central Bank.
  • Inflation (based on HICP): Harmonised Indices of Consumer Prices (HICPs) are designed for international comparisons of consumer price inflation. HICP is used for example by the European Central Bank for monitoring of inflation in the Economic and Monetary Union and for the assessment of inflation convergence as required under Article 121 of the Treaty of Amsterdam. For the U.S. and Japan national consumer price indices are used in the table.
  • Long term interest rate: Ten year government bond yields are often used as a measure for long-term interest rates. Yields vary according to the price of the bond. Secondary market means that the bond price is not an issue price (primary market) but determined by supply and demand on the market.
  • Exchange rate: we measured an annual variation of exchange rate (depreciation or appreciation) based on nominal exchange rates against Euro (excepting Euro Area and Bulgaria that has a currency board and a fixed exchange rate against Euro and we used an exchange rate against USD).
datele utilizate n model
Datele utilizate în model
  • In our model, the nominal convergence is tested on a number of EU Countries that have not joined the 16-member Euro Zone yet: Bulgaria, Czech Republic, Denmark, Estonia, Cyprus, Latvia, Lithuania, Hungary, Malta, Poland, Romania, Slovakia, Sweden and United Kingdom.
  • We analysed nominal convergence for 14 countries included in our study and for a period of 11 years (1996 – 2007) obtaining interesting conclusions on this topic.
  • The nominal convergence were measured based on Euro Area mean calculated by Eurostat.
  • We assessed also a nominal convergence based on Maastricht criteria for all five variables: public balance less than 3% of GDP (as deficit), public debt less than 60% from GDP, inflation less than 1.5% plus the mean of the top three EU members with lowest inflation, interest rate less than 2% plus the mean of the top three EU members with lowest inflation and exchange rate with a variation less than 15% in absolute value.
slide29

Distanţele dintre centrul clusterului care conţine România şi cel care conţine media Zonei Euro (EA) şi clusterul care conţine criteriile de la Maastricht (Maa)

slide32
Evoluţia distanţei faţă de Media Zonei Euro pentru România cu două tipuri de trend –liniar şi polinomial(Pearson Correlations)
rezultate privind convergen a nominal datele sunt p n n 2007
Rezultate privind convergenţa nominală (datele sunt până în 2007)

Notă: s-au folosit două tipuri de distanţe (distanţele euclidiene şi distanţele de tip Pearson).

parametrii regresiei liniare fa de zona euro cu semnifica ia statistic
Parametrii regresiei liniare faţă de Zona Euro cu semnificaţia statistică

Timpul estimat pentru unele ţări din regiune pentru atingerea convergenţei nominale (date până în 2007):

linear trend parameters statistical test for nominal convergence to maastricht criteria
Linear Trend Parameters (statistical test) for nominal convergence to Maastricht Criteria

Catching – up test based on linear trend:

variabilele incluse n model
Variabilele incluse în model:

The real convergence was calculated by using the following indicators:

  • GDP growth rate (defines economic growth);
  • GDP per capita in volume (defines productivity);
  • Exports to GDP (measures the international openness and competitiveness);
  • FDI intensity (reflects the openness to international capital);
  • Stock market capitalization (shows the dimension of economy and its development level);
  • Unemployment rate (labour market disequilibrium);
  • Labour cost;
  • R&D expenditures made by private sector (private sector innovation capacity).
descrierea datelor
Descrierea datelor:
  • In our model we tested real convergence by taking into consideration a number of Eastern European Countries that didn’t acceded the Euro Zone 16 yet: Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Estonia, Latvia, Lithuania, Poland and Romania.
  • We observed data for countries included in our study for a period of 9 years (1999 – 2007) obtaining important conclusions on the real convergence evolution.
  • We used yearly data from Eurostat service.
  • The real convergence was tested by taking into consideration an average calculated by Eurostat for Eurozone:http://ec.europa.eu/eurostat
parametrii regresiei liniare prin care s a testat convergen a la zona euro
Parametrii regresiei liniare prin care s-a testat convergenţa la Zona Euro

Momentul estimat pentru atingerea convergenţei reale în ani:

estimatorii pentru efectul balassa samuelson
Estimatorii pentru Efectul Balassa-Samuelson

Notă: acolo unde coeficientul este negativ înseamnă că există un astfel de efect. Singura ţară unde apare un astfel de efect este Lituania.

tema aferent cursului 9
Tema aferentă cursului 9
  • Determinaţi criteriul de convergenţă Maastricht pentru inflaţie aferent perioadei 2008 – 2011 folosind datele publicate pe Eurostat privind inflaţia ţărilor membre UE;
  • Determinaţi criteriul de convergenţă Maastricht pentru dobândă pentru perioada 2008 – 2011 folosind datele publicate de Eurostat privind inflaţia dar şi datele privind dobânda pe termen lung;
  • Analizaţi situaţia convergenţei nominale la ora actuală pentru toate ţările membre UE care sunt în afara Zonei Euro;
  • Analizaţi în ce măsură ţările din Zona Euro mai îndeplinesc criteriile de convergenţă nominală stabilite la Maastricht.