1 / 13

Distrugerea păturii de ozon

Distrugerea păturii de ozon. Anual între septembrie şi noiembrie,stratul de ozon din stratosferă deasupra Antarcticii se subţiează. Cauza: clorofluorocarbonaţii(CFC)utilizaţi la spray-uri,agent frigorific la instalaţiile de aer

henrik
Download Presentation

Distrugerea păturii de ozon

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Distrugerea păturii de ozon Anual între septembrie şi noiembrie,stratul de ozon din stratosferă deasupra Antarcticii se subţiează. Cauza:clorofluorocarbonaţii(CFC)utilizaţi la spray-uri,agent frigorific la instalaţiile de aer condiţionat,frigidere precum şi hidrocarburi clorinate,detergenţi,etc Prezenţa cristalelor de gheaţă favorizează distrugerea ozonului.CFC-urile rămân in atmosferă între 60-120 ani. Efectul:creşterea nivelului radiaţiilor nocive la suprafaţa terrei,cancere de piele,mutaţii genetice

  2. Ploi acide Reprezintă orice ploaie,ceaţă,ninsoare cu un ph mai mic de 5,65 Cauza:oxizii de azot şi sulf rezultaţi prin arderea combustibililor fosili şi gazelor de eşapament care se combină în atmosferă cu vaporii de apă rezultând acid sulfuric şi azotic. Efectele: -ceaţa acidă reflectă înapoi in spaţiu radiaţia solară,provoacă tuse,astm,dureri de cap,iritaţii la ochi,nas,gât -ploaia acidă îndepărtează nutrienţii din sol încetinind creşterea copacilor -produce găuri in depozitele de amidon ale frunzelor(pete maronii)reducând fotosinteza,organismele infestează copacii prin frunzele rănite făcându-i vulnerabili la insecte,ger ,secetă -pune în libertate metale nocive din sol precum Al sau Hg care pot fi absorbiţi de copaci,pot ajunge in râuri,lacuri,preluaţi de peşti şi consumaţi de om .Al e responsabil de boala Alzheimer. -provoacă corodarea clădirilor,arhitecturii,podurilor etc

  3. smog Cuvântul smog e format din 2 cuvinte din l.engleză:smoke-fum şi fog-ceaţă,deci reprezintă un amestec de ceaţăşi particule de fum. Condiţiile de formare sunt umiditatea şi calmul atmosferic ce favorizează acumularea fumului lângă sursele lor.(particolele de fum şi praf constituie nuclee de condensare a vaporilor de apă.Când sunt numeroase nu se formează picături mari de ploaie,astfel încât rămân in troposferă sub formă de ceaţănegricioasă-smog de tip londonez) Smogul fotochimic este o ceaţă toxică de culoare gălbuie ce caracterizează marile metropole din regiuni intertropicale.Cauza formării lui este reacţia chimică dintre gazele de eşapament şi razele solare.Lumina solară descompune No2 in No şi O.Oxigenul atomic se combină cu O2 rezultând O3(ozonul troposferic extrem de toxic).Hidrocarburile eliminate de maşini se oxidează şi reacţionează cu NO pentru a produce din nou NO2.Rezultă că singura soluţie de diminuare a smogului fotochimic o reprezintă diminuarea numărului de maşini.

  4. Gaze cu efect de seră Efectul de seră reprezintă procesul de încălzire a aerului din troposfera inferioară,ca urmare a reflectării radiaţiei calorice de suprafaţa terestră şi a CO2 din aer. Gazele cu efect de seră sunt: CO2(50%), metan(25%) ,NO2, CFC, ozon.Sursele de CO2 la nivel mondial sunt:43% din agricultura 24% transporturi 19%industrie(termoenergie) 14% orase.Sursele de metan in atmosferă: cresterea animalelor ,plantatiile de orez ,exploatarea zacamintelor de petrol, incendii,descompunerea deseurilor. Rezultatul:creşterea temperaturii planetei cu aproape 1 grad in ultimul secol.

  5. Poluarea radioactivă

  6. eutrofizare Reprezintă procesul de transformare a lacurilor in mlaştini. Cauza:îngrăşămintele chimice folosite in agricultură ajung in pânza freatică şi ulterior in lacuri,proliferând algele .Pentru descompunerea lor,după ce mor,se consumă mult oxigen .Această deficienţă de O2 cauzează moartea multor animale acvatice. Cantitatea mare de plante va duce la colmatarea lacului.

  7. Maree neagră Reprezintă"pânzele plutitoare" de hidrocarburi deversate in apa oceanului ca urmare a eşuării unor petroliere. Efectele :creşte temperatura apei,se reduce schimbul de O2 ocean-atmosferă,penajul păsărilor pierde din proprietăţile de a le proteja de apele reci , acestea murind de frig,se distrug ecosistemele litorale,se murdăresc plajele

  8. Poluarea apei

  9. Degradarea solului-alunecări ,ravene

  10. desertificarea Deşertificarea-degradarea solurilor din regiunile aride şi semiaride ce duce la pierderea biodiversităţii şi productivităţii primare. Cauzele naturale: secete îndelungate,schimbări climatice globale,incendii naturale,invazii de lăcuste,termite,suprapăşunatul ierbivorelor şi înmulţirea faunei(iepuri în Australia) Cauzele antropice: păstorit nomad şi suprapăşunat,practici agricole de incendiere pentru obţinerea unor terenuri agricole(in ţările nedezvoltate) ,management agricol unilateral axat pe mecanizare ,irigaţii,chimizare exagerată,defrişare Efectele ddeşertificării: pierderea a 50000km2 de teren anual, sărăcie, foamete ,malnutriţie,degradarea terenurilor,pierderea biodiversităţii Etapele deşertificării: -diminuarea rezervelor de apă -distrugerea vegetaţiei -eroziunea eoliană şi prin intermediul apei din precipitaţii a solului -apariţia crustelor saline -reactivarea dunelor

  11. Poluarea solului cu deseuri menajere

  12. Pierderea biodiversităţii prin defrişare

  13. Autor:prof .Aurora Dumitrescu Colegiul Comercial Virgil Madgearu-Tg Jiu Bibliografie: -manual cls.XI.a,ed Niculescu -Wikipedia

More Related